Acasă Blog Pagina 197

Pedeapsa lui Sorin Oprescu, redusă de Curtea de Apel București

Curtea de Apel București a admis joi o contestație depusă de Sorin Oprescu și a decis scăderea unui an din pedepsa de 10 ani și 8 luni primită de fostul primar al Capitalei într-un dosar de corupție.

 

Curtea de Apel București i-a scăzut un an din pedeapsă lui Sorin Oprescu, care fusese condamnat la 10 ani și opt luni de închisoare

Fostul edil, pus sub control judiciar în Grecia, susține că fapta pentru care a fost condamnat a fost dezincriminată între timp. Magistrații de la Curtea de Apel din Capitală i-au acceptat cererea și au decis ca noua pedeapsă să fie de 9 ani și 8 luni de închisoare.

„Admite contestaţia declarată de contestatorul Oprescu Sorin-Mircea. Desfiinţează sentinţa contestată şi rejudecând în fond: descontopeşte pedeapsa rezultantă de 10 ani şi 8 luni închisoare aplicată contestatorului în pedepsele componente de 6 ani şi 6 luni închisoare, de 6 ani închisoare, de 3 ani închisoare şi de 3 ani şi 6 luni închisoare, pedepse pe care le va repune în individualitatea lor. Constată dezincriminată infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din Codul penal, cu aplic. art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, pentru care contestatorul Oprescu Sorin-Mircea a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare. Înlătură pedepsele complementare şi accesorii, aplicate alăturat pedepsei principale de 3 ani închisoare. Contopeşte pedepsele de 6 ani şi 6 luni închisoare, 6 ani închisoare şi 3 ani şi 6 luni închisoare, aplică pedeapsa cea mai grea, de 6 ani şi 6 luni închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de 3 ani şi 2 luni închisoare, urmând ca contestatorul Oprescu Sorin-Mircea să execute pedeapsa rezultantă de 9 ani şi 8 luni închisoare. Dispune emiterea unui nou mandat de executare în conformitate cu prezenta decizie. Definitivă” – se arată în decizia Curţii de Apel Bucureşti, , transmite Digi24.

Sorin Oprescu se află în prezent în Grecia. În perioada următoare justiția elenă trebuie să deschidă un nou proces privind extrădarea fostului edil, după ce fugarul român a fost reținut din nou, în urmă cu aproape o săptămână, lângă aeroportul din Salonic și pus apoi sub control judiciar, după ce a plătit și o cauțiune de 5.000 de euro.

-Publicitate-

Premiul Nobel pentru Literatură 2025, câștigat de scriitorul maghiar László Krasznahorkai

foto - nobelprize.org/

Scriitorul maghiar László Krasznahorkai a câștigat joi Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2025, potrivit unui anunț făcut de Academia Suedeză din Stockholm.

 

Premiul Nobel pentru Literatură ajunge la un scriior maghiar

 

Laureatul din acest an al Premiul Nobel pentru Literatură a fost recompensat pentru ‘opera sa captivantă și vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei’, conform Academiei Suedeze.

‘László Krasznahorkai este un mare scriitor epic în tradiția central-europeană care se întinde de la Kafka la Thomas Bernhard, caracterizată prin absurd și exces grotesc. Însă, arcul său are mai multe corzi și este orientat și către Est, adoptând un ton mai contemplativ, fin calibrat’, potrivit comunicatului Academiei Suedeze.

Numele laureatului a fost anunțat de secretarul permanent al Academiei Suedeze, Mats Malm.

În 2024, Academia Suedeză a atribuit Premiul Nobel pentru Literatură scriitoarei sud-coreene Han Kang, recompensată pentru ‘pentru proza sa poetică intensă care confruntă traumele istorice și expune fragilitatea vieții umane’.

-Publicitate-

Mihai Tudose, campion la absențe în Parlamentul European / Nici Gabriela Firea nu a votat prea des

Mihai Tudose, europarlamentar PSD, este campion la absențe în Parlamentul European.  El a votat în ultimele șase luni doar de 498 de ori dintr-un total de 1.215 voturi care s-au dat în Parlamentul European, potrivit platformei „wheresmymep”, creată de un programator francez pentru a crește transparența, scrie Hotnews.

 

Mihai Tudose, în topul chiulangiilor din Parlamentul European

 

Cu doar 41% din voturi exercitate, el se află pe locul 6 la coada clasamentului. 

foto – Hotnews

Mihai Tudose: Eu efectiv nu vreau să mă exprim pe subiectul respectiv

 

Contactat de HotNews, Tudose a spus că sunt sesiuni la care a absentat pentru că era în campanie electorală în România, dar și proiecte la care intenționat a refuzat să voteze.

Platforma calculează voturile „pentru”, „împotrivă” sau abținere drept „prezență” în dreptul europarlamentarului. Lipsa unui vot este calculată drept „absență”.

Mihai Tudose spune că a fost prezent la unele sesiuni de vot și că a scos cartela pentru a nu fi calculat la cvorum.

„Nu este absență. Scoți cartela și nu votezi. Este vot pentru, împotrivă și abținere. Dar abținerea se numără la cvorum și eu efectiv nu vreau să mă exprim pe subiectul respectiv”, a declarat PSD-istul.

El a explicat faptul că a votat doar de 498 de ori dintr-un total de 1.215 voturi prin faptul că „a fost campanie în perioada aceasta și au fost multe voturi la care nu am votat asumat”. 

„De exemplu, nu am votat pe toate voturile despre Kosovo. Am o problemă să votez ceva atâta timp cât România prin lege nu recunoaște existența statului Kosovo”, a spus Mihai Tudose.

 

Cât de des au votat ceilalți europarlamentarii români

 

Platforma arată date pentru 16 dintre cei 33 de europarlamentari trimiși de România în Parlamentul European. Potrivit acestor date, Iuliu Winkler (UDMR) a votat de 1.160 de ori din totalul de 1.215 (95,5%). El este urmat în clasament de Georgiana Teodorescu (AUR) și Victor Negrescu (PSD), cu 91,9%.

La polul opus se află social-democrații Mihai Tudose (41%), Gabriela Firea (44,9%) și Dan Nica (59,7%).

foto – Hotnews
-Publicitate-

Primăria Sectorului 5 continuă acțiunile pentru limitarea efectelor produse de ploaia abundentă

captura video

Primăria Sectorului 5 continuă acțiunile în teren pentru limitarea efectelor produse de ploaia abundentă. La această oră, din dispoziția primarului Sectorului 5, Vlad Popescu Piedone, echipele societăților Amenajare Edilitară S5, Salubrizare Sector 5, Infrastructură S5, alături de Poliția Locală intervin pentru vidanjarea zonelor inundate, îndepărtarea arborilor căzuți și curățarea geigerelor.

https://www.facebook.com/salubrizare5/posts/pfbid0fXs9z6ZuM7oMkgxM8WQxddLuaytzVGCk9KtyhXFx98BnsWW6BBtrgMrhJ7fHVs8kl

Administrația locală transmite că Societatea Salubrizare Sector 5 a realizat intervenții specifice, conform planului stabilit în Comandamentul Permanent:

  • Asigurarea funcționalității sistemului de canalizare pluvială – s-au efectuat lucrări de inspecție și degajare a rețelei, cu accent pe gurile de scurgere (sifoane), pentru a prelua volumul mare de apă.
  • Prevenirea Inundațiilor și Desfundarea Rigolelor – s-a acționat în vederea curățării rigolelor de acumulările de aluviuni, deșeuri și, în special, de vegetația căzută (crengi, arbori), care reprezenta un blocaj major.
  • Degajarea căilor de circulație – s-a intervenit prompt pentru colectarea și îndepărtarea vegetației (crengi, arbori doborâți) de pe carosabil și trotuare, restabilind siguranța și fluidizarea traficului pietonal și rutier.
-Publicitate-

Care sunt țările europene cu cei mai mulți miliardari. Câți sunt în România

Europa găzduiește peste o cincime din miliardarii lumii. Germania este în fruntea continentului și ocupă locul patru la nivel mondial în ceea ce privește numărul miliardarilor, scrie Euronews.

 

Țările europene cu cei mai mulți miliardari

 

Inegalitatea bogăției este o problemă importantă la nivel mondial, inclusiv în Europa. Conform Our World in Data, 1% din populație deține cel puțin 20% din bogăția din aproape toate țările europene, iar în multe cazuri, această pondere depășește 25%.

În Europa, multe țări au zeci de miliardari. Potrivit Forbes, în 2025, lumea numără peste 3 000 de miliardari, cu o avere cumulată de 16,1 trilioane de dolari (13,7 trilioane de euro). Cu toate acestea, această concentrare vastă de bogăție este puternic dezechilibrată: doar trei țări – SUA, China și India – reprezintă mai mult de jumătate din totalul miliardarilor și din averea lor combinată.

Lista miliardarilor Forbes se bazează pe estimări în dolari americani, reflectând cetățenia persoanelor, nu țara lor de reședință.

 

Toul țărilor după numrărul de miliardari:

 

Germania găzduiește cei mai mulți miliardari din Europa – 171, care dețin o avere netă combinată de 676,4 miliarde de euro. Cea mai bogată persoană din Germania este Dieter Schwarz, cu o avere de 35 de miliarde de euro (41 de miliarde de dolari), ocupând locul 37 în lume.

Italia ocupă locul al doilea în Europa, cu 74 de miliardari în dolari. Averea lor totală netă este de 289 miliarde de euro (339 miliarde de dolari), iar cea mai bogată persoană din Italia este Giovanni Ferrero, cu 32,6 miliarde de euro (38,2 miliarde de dolari). El ocupă locul 41 în lume.

Marea Britanie are 55 de miliardari, cu o avere totală de 203 miliarde de euro (238 miliarde de dolari sau 177 miliarde de lire sterline). Cea mai bogată persoană din țară este Michael Platt, a cărui avere este estimată la 14 miliarde de lire sterline (16 miliarde de euro). La nivel mondial, el ocupă locul 106.

Franța numără 52 de miliardari în 2025, ocupând locul patru în Europa. Cea mai bogată persoană din țară este Bernard Arnault, șeful imperiului de lux LVMH, care deține Louis Vuitton, Christian Dior, Sephora și multe alte mărci globale. Averea sa se ridică la 152 de miliarde de euro (178 de miliarde de dolari), ceea ce îl face a cincea cea mai bogată persoană din lume.

Suedia și Elveția urmează în clasament, cu 45 și, respectiv, 42 de miliardari.

Stefan Persson este cea mai bogată persoană din Suedia, cu o avere de 15,9 miliarde de euro. În Elveția, Gianluigi Aponte și Rafaela Aponte-Diamant împart primul loc, fiecare deținând o avere de 32,2 miliarde de euro, ceea ce îi plasează pe locul 44 la nivel mondial.

Spania are 34 de miliardari. Amancio Ortega, cu o avere netă de 106 miliarde de euro, este cea mai bogată persoană din Spania și ocupă locul 9 în lume.

Turcia, între timp, numără 32 de miliardari.

Norvegia ocupă locul următor în clasament, cu doar 17 miliardari.

 

Câți miliardari are România?

 

Numărul miliardarilor din alte țări europene este următorul: Grecia (16); Țările de Jos (13); Irlanda, Belgia și Cehia (11 fiecare); Polonia și Cipru (10 fiecare); Austria și Danemarca (9 fiecare); Finlanda (7); România (6); Ungaria (4); Slovacia și Bulgaria (2 fiecare); și Portugalia, Luxemburg, Croația, Islanda și Albania (1 fiecare).

Dintre aceste țări, cea mai bogată persoană din Austria, Mark Mateschitz, are o avere netă de 34,6 miliarde de euro, ceea ce îl plasează pe locul 38 în clasamentul mondial.

Citește și – Cine sunt cei 6 români incluși în clasamentul miliardarilor lumii

-Publicitate-

Departamentul secret de la ANCOM, din care fac parte soţia şefului SRI şi nevasta lui Zgonea, șeful Autorității

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) are un departament format din şapte „consilieri de specialitate”. Până acum, numele lor nu erau cunoscute. HotNews a aflat cine sunt cei care fac parte din departament.

 

Departamentul păstrat secret de la ANCOM, din care fac parte soția șefului SRI și soția șefului Autorității

 

 

Redăm lista

  • Laura Zgonea – soţia lui Valeriu Zgonea, preşedintele ANCOM. Lucra în instituţie atunci când acesta a devenit şef;
  • Elena Cristina Ionescu – soţia lui Răzvan Ionescu, şeful interimar al SRI de peste doi ani. Elena Cristina Ionescu a lucrat în mediul privat până în 2013, iar de atunci e angajată în sistemul public;
  • Flavia Mihaela Petruş – membră PNL, consilier local la Primăria Cluj-Napoca;
  • Radu Ţuţu – membru PSD, fost consilier local la Primăria Municipiului Bucureşti în mandatul Gabrielei Firea;
  • Leontin Nicolae de Maio – fost membru PNL Timiş, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare de Judecătoria Timişoara, într-un dosar penal pentru refuz de recoltare de probe biologice;
  • Oana Costinela Constantinescu – fostă consilieră la Ministerul Afacerilor Externe, decorată de Klaus Iohannis, pentru că a contribuit la „succesul exercitării de către România a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene”;
  • Alina Şumudică – angajată la ANCOM în 2008 ca specialist în comunicare.

 

  • Ce spune șeful ANCOM, Valeriu Zgonea

 

„Există preconcepţia că, dacă eşti soţia sau soţul cuiva, eşti incompetent. Percepţia omoară adevărul”, Valeriu Zgonea, președinte ANCOM.

USR acuza recent că cei 7 consilieri de specialitate nu au pregătirea necesară şi „consumă 2 milioane de euro din bugetul de salarii al instituţiei”.

Secretarul general Marius Săceanu, cel care a creat acest departament, susţine însă că aceşti consilieri nu câştigă mai mult decât preşedintele României, cum au afirmat politicienii USR: „Nu câştigă mai mult decât preşedintele ţării. Suntem doar 10-12 persoane care câştigăm mai mult, dar consilierii de specialitate nu”.

El admite însă că salariile celor şapte sunt mai mari decât media din instituţie: „Este adevărat, au un regim de salarizare în partea superioară a grilei. E politica de motivare şi salarizare a instituţiei”.

Un indiciu despre salariile celor 7 se regăseşte în ultima declaraţie de avere a şefului interimar al SRI din ultimii doi ani, Răzvan Ionescu, a cărui soţie este consilier de specialitate la ANCOM. Acesta declară că soţia sa are un salariu de 20.800 de lei lunar. Adică aproximativ 4.000 de euro.

Săceanu mai spune că departamentul respectiv este dedicat oamenilor cu experienţă, „pe care te poţi baza pentru o strategie, pentru a-ţi da nişte direcţii şi care s-ar fi irosit ca şef al unei structuri. A fost gândit pentru a sprijini boardul instituţiei cu expertiză. Sunt persoane pe care ne bazăm”.

De partea sa, şeful ACONOM, Valeriu Zgonea susţine că toţi cei 7 au fost angajaţi prin concurs. De fapt, aproape toţi, adaugă el. „De câţiva ani, concursurile ori sunt blocate, ori sunt reduse. Aşa că mai este varianta numirii temporare a unor resurse interne”, explică şeful ANCOM.

-Publicitate-

Cum a scăpat Alina Bica de închisoare: arestul de acasă pe timpul nopții, echivalat cu detenția în penitenciar

Procurorul Sef al DIICOT, Alina Bica, sustine o conferinta de presa dupa sedinta de evaluare a activitatii desfasurate in anul 2013, de catre Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), in Bucuresti, vineri, 28 februarie 2014. LIVIU ADASCALITEI / MEDIAFAX FOTO

Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au folosit un artificiu juridic prin care Alina Bica a scăpat de efectele condamnării de patru ani de închisoare primite în anul 2019, respectiv au considerat că arestul la domiciliu petrecut de fosta şefă a DIICOT pe timpul nopţii în casa ei din Italia poate fi asimilat cu detenţia într-un penitenciar din România, potrivit Agerpres.

Artificiul juridic prin care Alina Bica a scăpat de închisoare

Detalii despre modul în care judecătorii au interpretat legea penală și dispozițiile europene în acest caz apar în motivarea deciziei luate de Curtea de Apel București pe 3 octombrie, prin care magistrații au stabilit că Alina Bica și-a executat pedeapsa în Italia, deși ea nu a petrecut nicio zi efectiv în închisoare.

Alina Bica a fostcondamnată definitiv în 2019 la patru ani de închisoare cu executare pentru că l-a favorizat pe omul de afaceri Ovidiu Tender. Înainte de pronunțarea sentinței, a fugit din România, fiind localizată în Costa Rica, împreună cu Elena Udrea, după care a părăsit această țară și s-a stabilit în Italia, unde a cerut să nu fie extrădată în România.

Ulterior, a obținut la Curtea de Apel din Bari ca pedepsa primită în România să fie executată formal în Italia.

Concret, Curtea de Apel din Bari a stabilit, în noiembrie 2020, ca din condamnarea de patru ani să fie scăzută perioada în care Alina Bica a stat în arest preventiv și arest la domiciliu în România.

Judecătorii italieni au decis apoi ca pedeapsa rămasă – 3 ani, 9 luni și 16 zile – să fie executată în arest la domiciliu, într-o formă diferită de arestul din România, respectiv doar între orele 21:00 (seara) și 7:00 (dimineața).

După ce a ‘executat’ pedeapsa în Italia, Bica a depus în instanțele din România mai multe contestații la executare, iar pe 9 iulie 2024 un complet de la Curtea de Apel București a recunoscut decizia instanțelor italiene, fără însă a se pronunța în legătură cu alte chestiuni juridice, cum ar fi mandatul de executare a pedepsei emis de Tribunalul București și mandatul european de arestare emis pe numele Alinei Bica după ce a fugit din țară.

Între timp, pe 4 septembrie 2025, în cauza nr. C-305/22 Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că revine instanței de executare din statul care a emis mandatul european de arestare, în acest caz România, sarcina de a menține sau retrage formele de executare.

Mai mult, CJUE stabilea că un stat care a pronunțat o soluție de condamnare poate refuza recunoașterea unei decizii unui alt stat, dacă consideră că pedeapsa nu a fost executată efectiv.

Pentru a lămuri care este statutul juridic al Alinei Bica, un judecător delegat a deschis un proces nou la Curtea de Apel București, sub forma unei noi contestații la executare.

‘Ulterior datei de 04.09.2025, situația juridică a formelor de executare a devenit incertă, fiind necesar a se stabili, în conformitate cu hotărârea CJUE, dacă statul român, care păstrează dreptul de a solicita executarea pedepsei pe teritoriul țării, apreciază pedeapsa ca fiind executată în Italia sau solicită, cu respectarea principiului proporționalității, predarea persoanei condamnate pentru a executa pedeapsa în România’, se arată în documentele de la instanță.

Problema ajunsă pe masa judecătorilor români era faptul că, potrivit deciziilor CEDO, o persoană nu poate executa o pedeapsă mai mare decât cea stabilită în decizia de condamnare. Or, odată ce Italia a recunoscut că Alina Bica a executat pedeapsa, România nu putea să o pună pe fosta șefă a DIICOT să mai execute o dată condamnarea.

‘În ipoteza în care statul emitent ar decide să mențină mandatul european de arestare, ar reveni acestuia, dacă este cazul, atunci când persoana căutată este predată respectivului stat sau atunci când aceasta se întoarce voluntar pe teritoriul acestuia, sarcina de a ține seama de articolul 26 alineatul (1) din Decizia cadru 2002/584. Această dispoziție, întrucât impune luarea în considerare a tuturor perioadelor în care persoana respectivă a fost deținută în statul de executare, garantează că persoana respectivă nu trebuie să execute, în cele din urmă, o detenție a cărei durată totală, atât în statul de executare, cât și în statul emitent, ar depăși durata pedepsei privative de libertate la care a fost condamnată în statul emitent’, mai spun judecătorii români.

Concret, magistrații trebuiau să găsească un artificiu prin care să echivaleze arestul la domiciliu din Italia cu detenția într-un penitenciar din România, pentru a considera pedeapsa ca fiind executată.

Soluția găsită de un complet de la Curtea de Apel București a fost să considere că arestul la domiciliu petrecut în timpul nopții de Alina Bica în casa din Italia este similar cu regimul deschis din închisorile din România, chiar dacă această echivalare nu este prevăzută în legislație, lucru recunoscut chiar de judecătorii români.

‘Curtea de Apel din Bari a stabilit că pedeapsa rămasă de executat este de 3 ani, 9 luni și 16 zile, din totalul de 4 ani de închisoare, restul fiind dedus ca reprezentând durata detenției preventive executată pe teritoriul României. Modalitatea de executare a pedepsei a presupus ca persoana condamnată să rămână în arest la domiciliu între orele 21 și 7, iar în perioada rămasă să meargă în mod obligatoriu la locul de muncă. Totodată, persoana condamnată a avut interdicția de a desfășura anumite activități și a frecventa anumite locații, indicate expres în hotărârea de recunoaștere. Analizând regimul juridic al pedepsei, Curtea constată că este similar arestului la domiciliu în dreptul procesual penal român, cu posibilitatea părăsirii domiciliului pentru a merge la locul de muncă (art. 221 alin. (6) din Cpp), măsură preventivă privativă de libertate, a cărei durată se scade din durata pedepsei cu închisoarea, în temeiul art. 399 alin. (6) din Cpp – prin echivalarea unei zile de arest la domiciliu cu o zi din pedeapsă. Totodată, potrivit Legii nr. 254/2013, și persoanele aflate în executarea pedepsei închisorii, în regim deschis, au posibilitatea de a merge la muncă, zilnic, în afara penitenciarului, neînsoțiți de escortă, cu obligația de a reveni la penitenciar la finalul orelor de lucru. Astfel, deși forma de executare a pedepsei stabilită de Curtea de Apel din Bari nu este prevăzută expres în dreptul execuțional român, aceasta prezintă forme puternice de similitudine cu măsurile preventive privative de libertate reglementate în dreptul procesual penal român, a căror durată se deduce, zi la zi, din durata pedepsei aplicabile și cu regimul juridic al executării pedepsei în regim deschis. Pentru aceste motive, Curtea apreciază că durata executată pe teritoriul Republicii Italiene, de 3 ani, 9 luni și 16 zile (rămasă după deducerea unei părți din durata arestului preventiv), a constituit o privare de libertate a persoanei condamnate’, susțin magistrații români.

În consecință, judecătorii români au constatat că nu mai există temeiuri pentru a menține mandatul european emis pe numele Alinei Bica.

‘În baza hotărârii Marii Camere a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pronunțată la 04.09.2025, în cauza C-305/22, lămurește întinderea și aplicarea deciziei penale nr…/CO/15.05.2025, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală, în sensul că pedeapsa stabilită prin sentința penală nr…/29.11.2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală, în dosarul nr…/1/2015 este executată integral și retrage formele de executare emise pe numele condamnatei: respectiv MEPI nr. 90 din 27.11.2019 și mandatul european de arestare nr. 48/27.11.2019, emise de Tribunalul București – Secția I Penală, în baza sentinței penale nr…/29.11.2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală’, se arată în decizia Curții de Apel București.

-Publicitate-

AUR a depus o nouă moțiune simplă, de data aceasta împotriva ministrului Economiei

Foto: AUR

AUR a depus miercuri la Senat o moțiune simplă împotriva ministrului USR al Economiei, Radu Miruță. Partidul condus de George Simion îl acuză, printre altele, că industria de apărare a țării funcționează cu frâna de mână trasă, turismul românesc este „în suferință”, iar digitalizarea lipsește. 

 

AUR a depus o moțiune simplă împotriva ministrului Economiei

 

AUR a depus miercuri, în Senat, o moţiune simplă intitulată ”Ministrul Radu Daniel Miruţă, dovada vie că USR şi PSD-PNL sunt aceeaşi mizerie. Ministerul Economiei, transformat în agenţie de plasarea forţei de muncă pentru membrii şi simpatizanţii USR”. Moţiunea va fi dezbătută şi votată luni, în plenul Senatului.

”Am pregătit o moţiune pe care o înmânez, susţinută de 39 de senatori, intitulată ”Ministrul Radu Daniel Miruţă – dovada vie că USR şi PSD – PNL sunt aceeaşi mizerie. Ministerul Economiei – transformat în agenţie de plasarea forţei de muncă pentru membrii şi simpatizanţii USR”, a anunţat miercuri, în plenul Senatului, senatorul AUR Petrişor Peiu, potrivit News.ro.

AUR a mai depus până acum moțiuni simple împotriva ministrului Educației, Daniel David și împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu. Ambele au picat. 

Reacția ministrului Radu Miruță

 

„Unii mimează patriotismul. Alții îl practică. Mă voi prezenta în fața Parlamentului cu fruntea sus, pentru că în 100 de zile am făcut tot ce a ținut de mine ca România să meargă măcar un pas înainte”, a transmis Miruță într-un comunicat de presă transmis de USR. 

„Dorm liniștit cu ceea ce am realizat și privesc această ocazie ca pe o șansă de a spune din nou, public, cum înfrunt alături de colegii mei caracatița care vrea să țină țara în întuneric și sărăcie”, a mai declarat Radu Miruță.

-Publicitate-

Ploi torențiale în București / Infrastructură 5: Verificăm constant șantierele din zonele unde avem lucrări în desfășurare

foto - Facebook/Infrastructura 5

Infrastructură Sector 5 continuă acțiunile în teren pentru limitarea efectelor produse de ploaia abundentă. De asemenea, compania anunță verificarea constantă a șantierelor din zonele unde sunt lucrări în desfășurare.

„Indiferent de vreme, noi suntem mereu pe teren! Am fost prezenți constant pentru a interveni rapid și a preveni efectele negative ale acumulărilor de apă, astfel încât să evităm inundațiile și disconfortul creat cetățenilor”, transmite Infrastructură Sector 5, pe Facebook.

https://www.facebook.com/infrastructurasector5/posts/pfbid0pvAjtCAeLous6WTNDQQhKMvt9autxLvX9YSo2TAffYPp1h9btM1N5NdrKvASaVYkl

Totodată, administrația locală anunță verificarea constantă a șantierelor din zonele unde sunt lucrări în desfășurare, pentru a se asigura că acestea sunt semnalizate corespunzător și că nu apar probleme cauzate de precipitații.

„Prin acțiuni prompte și colaborarea permanentă cu cetățenii și celelalte instituții ale statului, reușim să menținem zonele afectate sub control și să menținem siguranța locuitorilor din Sectorul 5”, precizează Infrastructură 5.

-Publicitate-

Decizia cu privire la pensiile de serviciu ale magistraţilor, amânată din nou / AUR: CCR, sub presiunea politică a coaliției

Curtea Constituțională a României a amânat, miercuri, pentru 20 octombrie, sesizarea Înaltei Curți de Casație de Justiție în legătură cu legea privind pensiile magistraților, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament.

 

Decizia cu privire la pensiile de serviciu ale magistraţilor, amânată

 

La finalul şedinţei de miercuri, CCR a anunţat amânarea mai multor decizii, până în 20 octombrie. 

Este vorba despre: 

  • Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
  • Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu   
  • Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România  
  • Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru completarea Legii nr.267/2008 privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat şi pentru efectuarea recepţiei în faza unică a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente acestora la obiectivul de investiţii Palatul Parlamentului, precum şi pentru reglementarea unor măsuri cu privire la administrarea imobilului Palatul Parlamentului 
  • Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. 

Curtea a respins Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, în ansamblu său, precum şi a dispoziţiilor art.I pct. 5 şi 6, art.III alin.(3), art.IV alin.(1) şi art.V alin.(1) şi (2) din lege, scrie News.ro.

 

 

Nicolae Vlahu (senator AUR): CCR, sub presiunea politică a coaliției

 

„Curtea Constituțională a României a amânat pentru a doua oară pronunțarea deciziei privind legea pensiilor magistraților și așa-numitul „pachet 2 de măsuri fiscale”. Este fără precedent ca o instituție chemată să asigure ordinea constituțională să tergiverseze deliberat o decizie atât de importantă, la aproape două luni de la adoptarea legii.

Această situație confirmă ceea ce AUR denunță de ani de zile: România este condusă de o coaliție care a capturat toate instituțiile statului, transformându-le în unelte politice. De la Parlament și Guvern până la Curtea Constituțională, totul este blocat sau amânat atunci când interesele partidelor aflate la putere sunt puse în joc.

Nu este prima dată când vedem presiuni directe asupra CCR. În urmă cu doar câteva luni, Dominik Fritz, primarul USR de la Timișoara, declara public că „le reamintește judecătorilor CCR că au fost numiți de coaliția de guvernare”. O afirmație gravă, care echivalează cu un avertisment politic adresat unei instanțe constituționale. De atunci, tăcerea Curții a devenit complicitate.

Românii asistă neputincioși la o degradare totală a statului: legi făcute pe genunchi, instituții care se protejează între ele, o justiție politizată și un guvern care își salvează clientelele prin blocaje administrative și decizii întârziate.

Când Curtea devine o anexă a puterii politice, Constituția încetează să mai aibă valoare, iar democrația devine o formă fără fond”, a declarat Nicolae Vlahu, senator AUR.

-Publicitate-