Acasă Blog Pagina 349

Prețurile la energie rămân plafonate și după 1 aprilie

Prețurile pentru facturile la curent și gaz vor fi plafonate și după 1 aprilie, a anunțat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la briefingul de la finalul ședinței de Guvern de joi.

 

Prețurile la energie rămân plafonate

‘Astăzi, Guvernul României a luat decizia de prelungire a schemei de compensare-plafonare cu trei luni la energie electrică, până la data de 1 iulie, și cu 12 luni la gaz. Prioritatea zero a Guvernului României este să-i protejeze pe români. Aceasta este motivația acestui demers’, a spus ministrul, transmite Agerpres.

El a subliniat că schema de compensare plafonare a asigurat, conform datelor Eurostat, al cincilea cel mai mic preț la energie electrică și al patrulea cel mai mic preț la gaze din întreaga Uniune Europeană.

‘Aceasta este realitatea faptică. E adevărat, contestată de unele voci din spațiul public, care au acreditat minciuna că românii ar plăti cele mai mari prețuri la energie electrică și gaz. Repet: este fals, și oricine poate verifica datele Eurostat’, a precizat ministrul Energiei. 

 

Marcel Ciolacu: Aprobăm continuarea plafonării prețurilor energiei și gazelor

 

De asemenea, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că Guvernul va continua plafonarea prețurilor la energie.

https://www.facebook.com/guv.ro/videos/2428190804182926

”Aprobăm azi continuarea plafonării prețurilor energiei și gazelor pentru a proteja populația și a susține economia”, a precizat Ciolacu, la începutul ședinței Executivului.

Marcel Ciolacu a spus că schema va fi prelungită cu trei luni în cazul energiei electrice și un an la gazele naturale.

”La energie, prelungim schema cu trei luni, până la final de iunie, iar, între timp, venim cu măsuri pentru a mări volumele din piață ca prețul să rămână scăzut. La gaze vom păstra plafonarea încă un an ca să refacem stocurile pentru iarna viitoare la prețuri suportabile”, a adăugat premierul. 

 

-Publicitate-

Job la stat: 20.000 de lei pe lună pentru două ședințe/Cine sunt 17 „norocoși”

Calitatea de membru al Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) a Eximbank este lozul câștigător al oricărui demnitar sau înalt funcționar din sistemul public. Acest lucru se datorează faptului că desemnarea în această structură aduce, lunar, peste 20.000 de lei în conturile a nu mai puțin de 17 persoane. De precizat este și faptul că oricum aceștia mai au o a doua leafă, dar ceva mai mică, tot de la stat.

 

20.000 de lei pe lună pentru două ședințe

 

Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări (CIFGA), ca organism fără personalitate juridică, funcţionând pe lângă Ministerul Economiei şi Finanţelor, a fost înființat în 2007, cu scopul de a examina şi aproba operaţiunile de finanţare, garantare şi asigurare ce se efectuează de către Banca de Export-Import a României EXIMBANK – S.A. în numele şi în contul statului.

Teoretic, conform HG-ului de funcționare, CIFGA se întrunește bilunar sau ori de câte ori e nevoie. Așadar, condiția minimă, prezența la două ședințe pe lună, iar „absența de la două ședințe, fără ca votul să fi fost exprimat prin corespondență, în cadrul aceleiași luni calendaristice, atrage neplata indemnizației pentru luna respectivă”.

Leafa lunară e reprezentată de 20% din salariul lunar al președintelui Băncii de Export-Import a României EximBank, scrie Libertatea.

Potrivit ultimei declarații de avere (depusă în decembrie 2024, unde au fost trecute veniturile din anul anterior) a șefului EximBank, Traian Halalai, acesta a încasat în 2023 suma de 1.426.347 de lei pentru contractul de mandat, iar 257.916 lei pentru prezența în CIFGA.

17 membri cu câte 20.000 de lei pe lună

În prezent, din cele 17 persoane care fac parte din CIFGA, patru sunt de la Ministerul de Finanțe, unul fiind chiar președintele CIFGA al EXIMBANK. 

Însă pe lista instituțiilor care mai dau membri mai sunt și: Ministerul Economiei dă un vicepreședinte, Eximbank prin președintele său are funcția de vicepreședinte, iar membri simpli mai sunt secretarul general al Guvernului (plus încă trei oameni de la SGG), șeful Cancelariei prim-ministrului, un reprezentant de la Ministerul Agriculturii, un reprezentant de la Ministerul Dezvoltării, unul de la Transporturi, unul de la MIPE, unul de la Mediu și unul de la Ministerul Afacerilor Interne.

Libertatea vă prezintă câteva dintre persoanele care au primit sume frumoase din participarea în CIFGA al Eximbank.

Marian Neacșu, vicepremier al Guvernului, a încasat în anul 2024, pentru prezența în structura Eximbank, suma de 252.542 de lei (ceea ce înseamnă o medie de 21.045 de lei). Suma este netă. Pe de altă parte, de la Secretariatul General al Guvernului a primit 194.683 de lei (o medie lunară de 16.200 de lei).

Mircea Abrudean, fost secretar general al Guvernului și actual vicepreședinte al Senatului, a încasat anul trecut, de la comitetul din Eximbank, 257.916 lei, adică o medie lunară de aproximativ 21.500 de lei. 

În cazul președintei Eximbank, avem ca ultimă declarație cea depusă în iunie 2024 pentru anul fiscal 2023, spre deosebire de cele ale lui Neașcu și Abrudean.

Și Daniela Pescaru, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a încasat 257.916 lei, adică o medie de aproximativ 21.500 de lei. Dacă ne uităm la suma încasată de la Ministerul Finanțelor, 117.378 de lei, ne dăm seama că a avut fonduri de două ori mai mari de la CIFGA al Eximbank.

Printre persoanele care în anul fiscal 2023 au mai încasat bani de la CIFGA a EximBank au mai fost Ștefania Gabriella Ferencz (care în perioada 2021-2023 a fost secretar general al MAI) sau Carmen Moraru (secretar de stat care l-a urmat pe Marcel Boloș când la Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, când la Ministerul Finanțelor). Ferencz a încasat pentru perioada ianuarie-august 2023 171.944 de lei (aceasta a și ajuns din toamnă la Curtea de Conturi, fiind numită consilier de conturi pentru nouă ani), în timp ce Carmen Moraru a încasat 151.200 de lei, potrivit ultimei declarații de avere.

-Publicitate-

Indexul democrației. România nu mai e nici măcar „democrație viciată”, ci „regim hibrid”

România a fost retrogradată de la „democrație viciată” la „regim hibrid” în Indexul democrațiilor întocmit anual de grupul The Economist. Scorul țării noastre a scăzut după o „decizie șubredă” a Curții Constituționale (CCR) de anulare a alegerilor prezidențiale de la finele anului trecut. Astfel, România a devenit singura țară din UE cu „regim hibrid”.

 

Indexul democrației arată rău pentru România

 

Indexul democrațiilor, realizat de experții Economist Intelligence Unit (EIU), analizează cinci criterii: procesele electorale şi pluralism, funcţionarea guvernului, participarea politică, cultura politică şi libertăţile civile, explică HotNews.

Clasamentul analizează situația din 167 de ţări. 36 sunt „regimuri hibride”, care combină elemente de democrație electorală cu comportamente autoritare, 25 sunt „democrații depline”, 46 sunt „democrații dviciate”, iar restul de 60 de națiuni trăiesc într-un „regim autoritar”.

Față de clasamentul precedent, România a fost retrogradată de la „democrație viciată” la „regim hibrid”. Țara noastră a pierdut 0,46 puncte, ajungând la 5,99, și astfel a coborât 12 locuri, alăturându-se celorlalte patru „regimuri hibride” din regiune (Armenia, Bosnia și Herțegovina, Georgia și Ucraina).

Există riscul ca scorul României să scadă și mai mult în 2025

Există riscul ca scorul României să scadă și mai mult în 2025, în funcție de modul în care va gestiona repetarea alegerilor prezidențiale și în funcție de ce o să mai apară legat de motivele originale pentru anularea alegerilor, spun autorii studiului.

Măsurile luate de guvern pentru a modifica normele electorale care reglementează comportamentul social media în alegeri și de către partidele aflate la putere pentru a bloca șansele de victorie ale unui candidat anti-establishment nu sunt de bun augur pentru sănătatea democrației în România, adaugă studiul.

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=29469154936004940&set=p.29469154936004940&type=3&ref=embed_post

Cea mai democratică țară, cea mai nedemocratică

Studiul a arătat că democrația globală se află într-o situație mai proastă decât oricând în istoria de aproape două decenii a indexului, scrie The Economist.

Pentru al 16-lea an consecutiv, Norvegia a fost desemnată cea mai democratică țară din lume, cu un scor de 9,81. Au urmat Noua Zeelandă și Suedia.

Afganistanul rămâne, din 2021, țara clasată pe ultimul loc în acest index al democrațiilor, obținând doar 0,25 puncte.

-Publicitate-

Scandal de amploare: Mercenarul Horațiu Potra, arme și milioane de dolari descoperite în ancheta privind finanțarea campaniei lui Călin Georgescu

Horațiu Potra
Horatiu-Potra

Perchezițiile desfășurate miercuri de procurori în mai multe județe din țară au scos la iveală detalii șocante despre sursele de finanțare ale campaniei electorale a lui Călin Georgescu. La locuința lui Horațiu Potra, un fost mercenar, anchetatorii au descoperit sume mari de bani, lingouri de aur și mai multe arme, inclusiv într-un seif pe care au fost nevoiți să-l forțeze cu ajutorul echipelor de descarcerare.

Descinderi în mai multe județe: 47 de percheziții și 27 de suspecți

Miercuri, autoritățile au efectuat 47 de percheziții în județele Sibiu, Mureș, Timiș, Ilfov și Cluj, vizând 27 de persoane și patru sedii de firme. Ancheta are în vedere infracțiuni precum fals în declarații privind finanțarea campaniei electorale, dar și comunicarea de informații false.

Surse din rândul anchetatorilor au dezvăluit că la apropiați ai lui Călin Georgescu – inclusiv la Horațiu Potra – au fost găsite milioane de dolari cash, lingouri de aur și arme periculoase.

Potra: „Am câștigat legal banii lucrând pentru președinți din Africa”

Într-o intervenție televizată, Horațiu Potra a recunoscut existența sumelor uriașe de bani, susținând că le-a obținut legal din contracte externe.

„Am lucrat pentru regele din Qatar, pentru președinți în Africa și așa mai departe. Am fost consultat în securitate pentru familia unui prinț din Qatar între 2011 și 2018, cu un salariu de 45.000 de dolari pe lună. Nu mă obligă nimeni să-mi țin banii în bancă, iar pentru fiecare dolar am acte care dovedesc proveniența legală.”

În ceea ce privește armele descoperite în locuința sa, Potra a evitat să ofere explicații, limitându-se să declare:

„Îmi asum nerespectarea regimului armelor și muniției. Decât să mori în legalitate, mai bine să trăiești în ilegalitate.”

Frank Timiș, contactat pentru finanțarea campaniei lui Georgescu

Potra a confirmat că a discutat cu omul de afaceri Frank Timiș despre o posibilă finanțare a campaniei electorale a lui Călin Georgescu, dar acesta ar fi refuzat să contribuie.

„Se știe clar că o campanie electorală costă milioane sau chiar zeci de milioane de euro. Am întrebat dacă există posibilitatea de susținere financiară, dar răspunsul a fost clar: «Nu am bani!».”

mercenarul-lui-horatiu-potra

Călin Georgescu, pus sub acuzare pentru mai multe infracțiuni

Fostul candidat la președinție, Călin Georgescu, a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile, fiind acuzat de:

  • Instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale;
  • Fals în declarații privind finanțarea campaniei electorale;
  • Comunicarea de informații false.

Printre interdicțiile impuse de procurori, Georgescu nu are voie să dețină arme și să posteze mesaje cu caracter extremist pe rețelele de socializare.

Nicușor Dan: „Este esențial ca ancheta să facă lumină”

În contextul scandalului, Nicușor Dan, primarul general al Capitalei și candidat independent la alegerile prezidențiale, a subliniat importanța transparenței în această anchetă.

„O campanie electorală de acest nivel costă milioane de euro. Este crucial ca autoritățile să demonstreze clar dacă și cum au fost finanțate astfel de campanii.”

Scandalul continuă să capete amploare, iar anchetatorii promit că investigația va dezvălui toate detaliile despre mecanismele de finanțare din spatele campaniilor politice din România.

-Publicitate-

ANPC suspendă activitatea în Sectorul 5: Amenzi de 100.000 de lei pentru comercianții de flori

ANPC
anpc-amenzi-pentru-florarii-din-sectorul-5

Comisarii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au desfășurat controale la mai mulți operatori economici din Sectorul 5 al Capitalei, care comercializează flori și plante ornamentale. În urma verificărilor, au fost aplicate zece sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 100.000 de lei, și s-a dispus oprirea temporară de la vânzare a 6.455 de produse, estimate la aproximativ 260.000 de lei.

Controale ANPC la comercianții de flori și plante ornamentale

Inspectorii Comisariatului pentru Protecția Consumatorilor Sector 5 au efectuat patru acțiuni de control, vizând operatori economici specializați în comercializarea florilor, plantelor ornamentale și a altor produse utilizate în realizarea aranjamentelor florale.

Verificările s-au desfășurat în mai multe locații:

  • Depozitele situate în incinta Interbrands-Viilor, unde au fost controlați SC Green Flowers Garden SRL și SC Fresco Verde Flowers SRL;
  • Depozitele din Complexul Comatchin, de pe strada Doina și din zona Viilor, unde au fost verificați SC Elma Blue Flowers SRL și SC Grădina Urbană Concept SRL.
suspendarea-activitatii-la-florariile-din-sectorul-5

Nereguli grave descoperite în urma verificărilor

În urma inspecțiilor, comisarii ANPC au constatat multiple abateri de la normele în vigoare, printre care:

  • Produse fără elemente de identificare;
  • Lipsa traducerilor în limba română pentru informațiile de pe etichete;
  • Comercializarea unor produse expirate;
  • Lipsa autorizațiilor emise de Primărie.

Pentru aceste nereguli, au fost aplicate zece amenzi, iar mii de produse au fost retrase temporar de la vânzare. ANPC subliniază că astfel de controale vor continua, pentru a asigura respectarea drepturilor consumatorilor și a legislației în domeniu.

-Publicitate-

Călin Georgescu, investigat de Parchetul General: un magistrat suspectat de sprijinirea activităților infracționale

Călin Georgescu
calin-gerogescu-audiat-la-parchet

Parchetul General a anunțat că ancheta penală în care este vizat Călin Georgescu implică și un magistrat suspectat că ar fi sprijinit activitățile infracționale. Această situație determină competența exclusivă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) în soluționarea cazului.

Precizările Parchetului General privind competența în dosar

Într-un comunicat emis recent, instituția a clarificat motivul pentru care soluționarea dosarului se află în jurisdicția sa.

„În cadrul dosarului menționat, cercetările vizează inclusiv sprijinirea activităților infracționale de către o persoană care are calitatea de magistrat. Potrivit Legii nr. 49/2022, în astfel de situații, competența revine exclusiv Parchetului General pentru toate infracțiunile investigate. Totodată, cauzele inițial instrumentate de unități de parchet ierarhic inferioare au fost preluate de PÎCCJ, conform articolului 325 din Codul de procedură penală, pentru efectuarea urmăririi penale.”

Controverse privind competența de instrumentare a dosarului

Explicațiile Parchetului vin în contextul unor dezbateri publice privind faptul că dosarul ar trebui să fie de competența DIICOT, având în vedere acuzațiile formulate. În acest caz, lui Călin Georgescu i se impută mai multe infracțiuni, printre care:

  • Instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată (art. 47 C.p. raportat la art. 32 C.p. și art. 397 alin. 2 C.p.);
  • Comunicarea de informații false (art. 404 C.p.);
  • Fals în declarații, în formă continuată (art. 326 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p.), referitor la sursele de finanțare a campaniei electorale și declarațiile de avere;
  • Constituirea sau sprijinirea unei organizații cu caracter fascist, rasist sau xenofob (art. 3 alin. 1 din O.U.G. 31/2002);
  • Promovarea cultului persoanelor vinovate de crime împotriva umanității și război și susținerea ideilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (art. 5 din O.U.G. 31/2002);
  • Inițierea, constituirea sau sprijinirea unei organizații cu caracter antisemit (art. 6 alin. 1 din Legea 157/2018).
calin-georgescu

Călin Georgescu, plasat sub control judiciar

Fost candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu a fost pus sub control judiciar de Parchetul General pentru 60 de zile. Printre restricțiile impuse se numără interdicția de a părăsi țara fără aprobarea autorităților judiciare și interdicția de a publica pe rețelele sociale conținut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob.

Georgescu este anchetat pentru șase infracțiuni, iar investigațiile continuă sub coordonarea Parchetului General.

-Publicitate-

Frații Tate au părăsit România: Andrew și Tristan, subiect de presiuni politice și noi acuzații în SUA

Frații Tate
din-romania-direct-in-florida

Frații Tate au părăsit România joi, în jurul orei 05:00, îmbarcându-se într-un avion privat cu destinația Florida, conform unor surse aeroportuare. Plecarea celor doi ridică semne de întrebare, în condițiile în care Andrew Tate se afla sub control judiciar în dosarul DIICOT privind exploatarea sexuală a 34 de femei.

Presiuni politice pentru ridicarea restricțiilor

Publicația Financial Times relata, în urmă cu zece zile, că administrația Trump a făcut demersuri pentru eliminarea restricțiilor impuse fraților Tate în România. Cu toate acestea, nu este clar dacă măsurile au fost într-adevăr ridicate și, dacă da, cine a luat această decizie.

Fostul ministru de Externe Emil Hurezeanu a confirmat că a existat o discuție oficială în care Richard Grenell, fost ambasador și consilier special al SUA, și-a exprimat interesul pentru situația fraților Tate. Grenell a susținut public, inclusiv pe platforma X (fostul Twitter), că cei doi sunt victime ale unui sistem de justiție abuziv.

Frații Tate, investigați acum și în SUA

În timp ce Andrew și Tristan Tate continuă să nege acuzațiile, un nou proces intentat în Florida le complică situația juridică. O femeie identificată sub pseudonimul „Jane Doe” a deschis o acțiune împotriva lor, acuzându-i că au conspirat pentru a o constrânge să se prostitueze, că au atras-o în România sub false pretexte și că au încercat să o discrediteze după ce a depus mărturie în fața autorităților române.

fratii-tate-au-parasit-romania

Această plângere civilă este primul proces oficial intentat împotriva fraților Tate în Statele Unite, conform The New York Times. Până acum, cei doi s-au confruntat cu acuzații penale și civile în România și Marea Britanie, vizând infracțiuni precum trafic de persoane, trafic de minori, agresiune sexuală și spălare de bani.

Frații Tate resping acuzațiile și dau în judecată victimele

Avocații fraților Tate neagă toate acuzațiile și susțin că nu există dovezi care să-i lege de faptele imputate. Într-un contraatac juridic, aceștia au intentat un proces de defăimare împotriva femeii din SUA, încă din 2023, susținând că aceasta încearcă să îi discrediteze.

Luna trecută, Curtea de Apel București a ridicat măsura arestului la domiciliu impusă lui Andrew Tate, înlocuind-o cu o măsură preventivă mai puțin restrictivă. Anterior, în decembrie, primul dosar penal împotriva celor doi a fost returnat la DIICOT pentru refacerea anchetei.

Frații Tate, foști kickboxeri cu dublă cetățenie americană și britanică, rămân printre cei mai cunoscuți inculpați pentru trafic de persoane investigați în România. Deși au părăsit țara, cazul lor continuă să genereze controverse la nivel internațional.

-Publicitate-

Circulația pe Podul Prieteniei, care leagă Giurgiu de Ruse, întreruptă

foto: Facebook/CNAIR

Autoritățile bulgare vor închide circulația rutieră pe Podul Prieteniei Giurgiu – Ruse, pe ambele sensuri, pentru toate categoriile de vehicule, în 6 și 7 martie, în intervalul orar 17:00 – 5:00, în vederea executării unor reparații pe partea bulgară, a anunțat, miercuri, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

 

Circulația pe Podul Prieteniei, întreruptă

 

Potrivit sursei citate, oficialitățile bulgare susțin că închiderea circulației pe Podul Giurgiu – Ruse în intervalul menționat este necesară pentru efectuarea monolitizării conexiunii dintre panelurile de beton montate pe ambele părți ale benzilor de mers din cadrul segmentului de estacadă (413 metri) aflat pe partea bulgară a podului.

CNAIR menționează că partea bulgară ar mai putea închide circulația pe pod pentru 12 ore și la finalul lunii martie a.c.

În perioada mai sus menționată, circulația rutieră pe pod va fi închisă pentru toate categoriile de autovehicule în ambele direcții de mers – dinspre Bulgaria spre România și dinspre România către Bulgaria în scopul evitării producerii de vibrații pe timpul procesului tehnologic de obținere a rezistenței inițiale a betonului.

În funcție de destinații, CNAIR recomandă următoarele rute alternative: Călărași (Călărași) – Silistra: rutier (autoturisme) și bac (transport marfă); Ostrov (Constanța) – Silistra: rutier (autoturisme și transport persoane-autocare); Negru Vodă (Constanța) – Kardam: rutier; Vama Veche (Constanța) – Durankulak: rutier; Calafat (Dolj) – Vidin: rutier; Zimnicea (Teleorman) – Svishtov: bac; Turnu Măgurele (Teleorman) – Nicopole: bac; Bechet (Dolj) – Oreahovo: bac; Lipnița (Constanța) – Kainardja: rutier (punctul de frontieră este deschis până la ora 20.00 pentru vehiculele cu sarcina maximă de 3,5 tone); Dobromir (Constanța) – Krushari: rutier (punctul de frontieră este deschis până la ora 20.00 pentru vehiculele cu sarcina maximă de 3,5 tone). 

-Publicitate-

O nouă teorie a conspirației, pe TikTok: „De ce nu se topește zăpada? E falsă”

O nouă teorie a conspirației, pe TikTok: zăpada falsă care arde, conține plastic și dăunează oamenilor. Pe controversata rețea socială sunt rostogolite idei halucinante. 

 

Teoria conspitației, pe Tik Tok: a nins cu zăpadă falsă

 

Un nou fenomen viral face furori pe TikTok, unde românii postează clipuri în care dau foc la zăpadă și sunt surprinși că aceasta nu se topește instantaneu. În încercarea de a demonstra că zăpada ar fi artificială și contaminată cu plastic, unii o ard cu bricheta, alții o testează în chiuvetă sau chiar pe grătar.

În București, unde stratul de zăpadă a depășit 40 de centimetri, mai mulți utilizatori de TikTok susțin că zăpada este falsă și că ar fi fost trimisă în mod intenționat pentru a dăuna oamenilor, arată Libertatea.ro

„Explicați-mi și mie de ce nu mă ud pe mână?”, întreabă o tânără după ce a făcut un bulgăre de zăpadă. „Eu nu știu ce zăpadă e asta și de ce nu mă ud”, adaugă ea.

Mulți utilizatori i-au răspuns cu umor. „Așa se întâmplă când vezi prima dată zăpadă în viață” sau „Așa se întâmplă când vezi zăpada o dată la câțiva ani, uiți ce proprietăți are”, au scris aceștia. 

Profesorul universitar Silviu Gurlui face lumină în acest caz și explică științific ce se întâmplă, de fapt, cu zăpada „ciudată” care nu se topește. „În ultima perioadă, atmosfera a suferit tot mai multe transformări cauzate de spectrul larg de poluanți care modifică proprietățile fizico-chimice ale aerosolilor și ale grăunților de cristalizare, ale gheții, ale fulgilor de zăpadă”, a precizat expertul. 

Prin urmare, prezența unor săruri, poluanți și aerosoli atmosferici în cristalele de gheață pot influența viteza de topire a zăpezii. Efectul variază în funcție de tipul și concentrația compușilor.

Profesorul explică faptul că unele particule și compuși existenți în aer pot întări structura gheții, făcând-o mai rezistentă la schimbările de temperatură. „Anumite molecule organice din atmosferă pot modifica tensiunea superficială a apei și procesul de topire. Sărurile de sulfați (ex. sulfat de calciu, sulfat de amoniu, sulfat de magneziu) pot forma complexe cu moleculele de apă și pot stabiliza structura gheții, încetinind topirea. Silicații și oxizii metalici pot interfera cu procesul de schimb de căldură și pot acționa ca izolatori termici la suprafața gheții”.

Poluanții atmosferici pot ajunge în cristalele de gheață și zăpadă sub formă de aerosoli sau depuneri chimice din precipitații. „Acești compuși includ sulfat de amoniu provenit din poluarea industrială, oxizi de azot și acizi care interacționează cu gheața și pot modifica proprietățile fizice ale cristalelor, metale grele rezultate din poluarea industrială care afectează, de asemenea, compoziția gheții”.

Există, prin urmare, această posibilitate ca precipitațiile să conțină de poluanți care modifică cantitatea, forma, volumul, culoarea, alte proprietăți fizico-chimice ale zăpezii.

De ce nu se topește zăpada pusă pe grătarul încins

„Zăpadă la grătar, poftim! Și nu se topește. Ca să vedeți că e artificială”, spune o utilizatoare pe rețelele de socializare. Însă, explică specialiștii, un bulgăre de zăpadă nu se topește imediat pe un grătar încins din cauza fenomenului Leidenfrost. „Topirea este mult mai lentă, pentru că stratul exterior de zăpadă se vaporizează aproape instantaneu. Iar acel strat de vapori format funcționează ca un izolator și nu permite ca toată căldura grătarului să ajungă la bulgărele de zăpadă”,  a declarat inginerul Teodor Dumitrache, potrivit Adevarul.ro.

Alți utilizatori s-au plâns că bulgărele nu se topește nici când este ținut în mână. Fenomenul a fost explicat de fizicianul Cristian Presură: „Zăpada se va topi. Doar că durează mai mult. Mâna ta, afară, este rece, deci dă puțină căldură bulgărelui. Pune bulgărele pe o plită încinsă”.

Videoclipurile cu teoriile conspirației privind zăpada care nu se topește au stâns deja zeci de mii de vizualizări.

https://www.facebook.com/watch/?v=603838295757141

-Publicitate-

Casa Albă va alege junaliștii care îi pot pune întrebări ui Trump/”Într-o ţară liberă, liderii nu selectează mass-media”

Trump
trump-la-interviul-de-probatiune

Decizie ontroversată în SUA. Casa Albă a anunţat marţi că va prelua controlul asupra selectării jurnaliştilor care au acces la conferinţele de presă ale preşedintelui Donald Trump, relatează miercuri dpa, preluată de Agerpres. Printre cei care nu mai au dreptul de a-l aborda pe Trump se numără și cei de celebra agenție Associated Press (AP). Executivul american îi reproşează că nu se conformează noii denumiri a Golfului Mexic, redenumit „Golful Americii” de Donald Trump. 

 

Casa Albă selecrtează jurnaliștii care îl pot aborda pe Trump

 

Această decizie se află din 1914 în mâinile unei organizaţii independente, Asociaţia corespondenţilor la Casa Albă (White House Correspondents’ Association, WHCA), care stabileşte ce reporteri, dintre toţi jurnaliştii acreditaţi, pot relata de la evenimentele la care numărul de locuri disponibile e limitat.

Conform procedurii standard, reporterii care primesc acces în acest „pool” restrâns transmit ulterior informaţiile şi citatele înregistrate tuturor jurnaliştilor acreditaţi.

Marţi, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a denunţat faptul că, decenii la rând, WHCA a „dictat ce jurnalişti ajung să-i pună întrebări preşedintelui Statelor Unite în aceste spaţii intime”. „Nu va mai fi aşa”, a asigurat ea.

Leavitt a explicat într-un briefing că „echipa de presă a Casei Albe a acestei administraţii va stabili cine ajunge să se bucure de accesul foarte privilegiat şi limitat în spaţii ca Air Force One şi Biroul Oval”, ceea ce le va permite unor organizaţii media „noi să ia parte la această minunată responsabilitate”.

„Media tradiţionale prezente aici de ani de zile vor participa pe mai departe la pool, dar vor fi binevenite şi voci noi”, a continuat ea, pentru a conchide că, asumându-şi decizia „ce organizaţii media participă zilnic la pool-ul de presă restrâns, Casa Albă va reda puterea poporului american”.

WHCA a apreciat în schimb într-un comunicat că această modificare „atacă independenţa presei libere” din SUA, „sugerând că guvernul îi va alege pe jurnaliştii care au acces la preşedinte”. „Într-o ţară liberă, liderii nu trebuie să-şi poată alege propriul corp de presă”, a atenţionat asociaţia.

Cotidianul The New York Times a calificat la rândul său decizia Casei Albe drept „un efort de a submina accesul publicului la informaţii independente, demne de încredere despre cea mai puternică persoană din America”.

Decizia vine pe fondul disputei dintre administraţia Trump şi agenţia Associated Press, căreia i s-a blocat accesul la Casa Albă după ce a refuzat să se supună ordinului lui Donald Trump de a folosi numele „Golful Americii” în loc de „Golful Mexicului”.

Trump însuşi a calificat AP drept o organizaţie de „lunatici radicali de stânga”, care vor fi „ţinuţi pe dinafară până când vor accepta că este Golful Americii”.

 

-Publicitate-