Acasă Blog Pagina 40

Inel de logodnă cu piatră pătrată: modelul elegant care schimbă regulile bijuteriilor clasice

Inel de logodnă
Inel de logodnă

Inel de logodnă cu piatră pătrată: modelul elegant care schimbă regulile bijuteriilor clasice

Inelul de logodnă cu piatră pătrată sau dreptunghiulară câștigă teren printre femeile care preferă bijuteriile moderne, cu linii clare și o eleganță discretă.

Tăietura emerald și moissanitul de 1 ct completează un design sofisticat, cu personalitate.

Inel de logodnă
Inel de logodnă

Alegerea inelului de logodnă este una dintre acele decizii în care stilul și emoția se întâlnesc. Iar dacă modelul clasic cu piatră rotundă nu este tocmai ceea ce cauți, formele geometrice pot fi o alternativă surprinzătoare.

Un inel de logodnă cu piatră pătrată atrage atenția prin contururile precise și aspectul contemporan, fiind potrivit atât pentru iubitoarele minimalismului, cât și pentru cele care preferă bijuteriile cu o prezență aparte.

Inel de logodnă
Inel de logodna piatra patrata

Inel de logodnă cu piatră pătrată: ce forme poți alege

Expresia „piatră pătrată” nu se referă întotdeauna la un pătrat perfect. În această categorie intră mai multe tăieturi, fiecare cu un efect vizual diferit.

Tăietura princess este cea mai apropiată de forma pătrată și se remarcă prin fațetarea intensă.

Inel de logodnă
Princess cut

Tăietura radiant combină geometria unui contur pătrat sau dreptunghiular cu o strălucire pronunțată. În schimb, tăietura emerald are o formă dreptunghiulară, colțuri tăiate și fațete în trepte.

De aceea, atunci când alegi un astfel de inel, merită să privești dincolo de denumirea formei. Proporțiile și felul în care piatra reflectă lumina pot schimba complet aspectul bijuteriei.

Tăietura emerald, alegerea pentru un stil sofisticat

Dintre formele geometrice, tăietura emerald are un farmec aparte. Nu se bazează în primul rând pe sclipiri rapide, ci pe suprafețe ample și reflexii elegante.

Inel de logodnă
Emerald cut

Fațetele dispuse în trepte creează un efect vizual ordonat, punând în valoare transparența și simetria pietrei. Rezultatul este o bijuterie cu un aer rafinat și arhitectural.

Este o alegere potrivită pentru cine își dorește un inel de logodnă cu piatră pătrată sau dreptunghiulară care să iasă din tiparele clasice, fără să devină excesiv de extravagant.

Moissanite de 1 ct: un detaliu care schimbă întregul design

Piatra centrală este cea care definește personalitatea inelului. Moissanitul poate fi o alternativă interesantă la diamant, fiind apreciat pentru proprietățile optice și durabilitatea potrivită purtării frecvente.

În cazul unei tăieturi emerald, suprafața generoasă a pietrei pune accent pe geometrie și pe jocul de reflexii.

Aur alb, aur galben sau aur roz? Cum se schimbă aspectul inelului

Culoarea metalului poate transforma radical aceeași piatră.

Inel de logodnă
Inel de logodna aur

Aurul alb accentuează aspectul modern și luminos al bijuteriei și se potrivește foarte bine cu geometria tăieturii emerald. Aurul galben aduce o notă caldă și clasică, în timp ce aurul roz creează un contrast delicat și romantic.

Alegerea ideală este cea care se potrivește cu bijuteriile pe care viitoarea mireasă le poartă deja.

Inel de logodnă
Inel logodna aur roz

Cum alegi inelul de logodnă potrivit

Un inel spectaculos în fotografie nu este neapărat alegerea potrivită pentru persoana iubită. Înainte de cumpărare, observă ce stil de bijuterii preferă: minimaliste sau elaborate, clasice sau moderne, aur alb, galben ori roz.

La fel de importante sunt forma pietrei, tipul acesteia, metalul, dimensiunea și mărimea inelului. Bugetul ar trebui, de asemenea, stabilit înainte de compararea modelelor.

Inelul care spune o poveste

Tendințele se schimbă, dar un inel de logodnă rămâne o bijuterie cu o semnificație personală. Formele geometrice, tăietura emerald și moissanitul oferă o alternativă modernă pentru cei care vor să păstreze romantismul momentului, dar să aleagă un design mai puțin convențional.

Inel de logodnă
Inele de logodna

În cele din urmă, cel mai frumos inel este cel care nu doar atrage privirea, ci se potrivește femeii care îl va purta.

 

-Publicitate-

Infrastructură 5 anunță o intervenție amplă pe Calea Ferentari, între Calea Rahovei și Șoseaua Sălaj

foto - Infrastructura 5

Infrastructură S5 S.A. pregătește o nouă intervenție amplă pe Calea Ferentari, între Calea Rahovei și Șoseaua Sălaj, una dintre arterele importante și intens circulate ale Sectorului 5.

„Intervenția va viza îmbunătățirea aspectului urban, a siguranței și a condițiilor de deplasare, atât pentru pietoni, cât și pentru conducătorii auto, printr-un ansamblu de lucrări desfășurate la nivelul întregului tronson. În cadrul proiectului sunt prevăzute reparații ale carosabilului și trotuarelor, refacerea și amenajarea suprafețelor pietonale, montarea și înlocuirea bordurilor, precum și lucrări pentru reamenajarea și punerea în valoare a spațiilor verzi.”, transmite compania din cadrul Primăriei Sectorului 5.

Totodată, vor fi realizate intervenții pentru modernizarea iluminatului public, iar zona va fi completată cu elemente de mobilier urban, precum bănci, pentru crearea unui spațiu mai ordonat pentru locuitori. Lucrările vor include, acolo unde situația din teren o impune, demontarea gardurilor metalice existente, evacuarea reziduurilor și a materialelor rezultate din lucrări, pregătirea suprafețelor și remedierea zonelor degradate.

Infrastructură S5 S.A. continuă astfel programul de modernizare și întreținere a infrastructurii Sectorului 5, prin intervenții care urmăresc creșterea siguranței, a confortului și a calității spațiului public.

-Publicitate-

Pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR va obliga România să înlocuiască banii europeni cu împrumuturi costisitoare

foto - Ministerul Sanatatii

România va plăti scump eșecul Legii salarizării. Pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR va obliga țara noastră să înlocuiască banii europeni cu împrumuturi costisitoare, a avertizat la Digi24 economistul Adrian Mitroi.

„Cash-ul acela este pierdut”, a spus acesta, estimând că dobânzile vor depăși 50 de milioane de euro anual.

Cum va plăti România eșecul legii salarizării

Adoptarea noii legi a salarizării unitare reprezenta un jalon din PNRR de care depindea deblocarea sumei de 770 de milioane de euro.

„Cash-ul acela este pierdut. Sunt 3,8 miliarde de lei echivalent. La cât ne împrumutăm noi local, un pic mai ieftin deocamdată, 6,5-7%, asta înseamnă peste 50 de milioane de euro echivalent pe an, adică probabil aproape 5 milioane pe lună. Bani pe care i-am pierdut și nici nu-mi dau seama de ce”, a declarat economistul Adrian Mitroi.

România va trebui să acopere suma fie prin împrumuturi de pe piețele internă și externă, fie prin creșterea deficitului, a explicat Adrian Mitroi. Potrivit acestuia, posibilitățile de finanțare de pe piața locală sunt deja limitate.

„Noi trebuie să luăm banii aceia din altă parte. E clar, din piață și foarte scump, cum vă spuneam, și de pe piața externă. Piața internă este limitată, a luat deja maximum cât putea să ia. Și trebuie să luăm banii ăștia în plus ori să trecem la deficit, probabil în jur de 0,2-0,5. Numai asta nu ne trebuie acum, într-un context economic oricum foarte complicat internațional”, a afirmat Mitroi.

Acesta a maid eclarat că, pe lângă costurile directe ale împrumuturilor, eșecul reformei poate afecta încrederea investitorilor și evaluările agențiilor de rating.

-Publicitate-

Harta marilor angajatori din România: Cine domină piața muncii și unde se concentrează cei mai mulți salariați

Piața muncii din România continuă să fie dominată la vârf de marile companii de stat din sectorul transporturilor și al serviciilor, în timp ce sectorul privat își consolidează poziția prin marii jucători din retail și industria auto. O analiză recentă arată o discrepanță majoră între numărul de angajați și eficiența financiară înregistrată de sectorul public comparativ cu cel privat.

Harta celor mai mari angajatori din România, pe fiecare județ în parte, a fost realizată de Economedia, potrivit ziare.com

CFR. S.A. este compania din România cu cei mai mulți angajați, potrivit analizei menționate.

1. CFR S.A. – 23.666 de angajați (București)

2. Dedeman – 12.702 angajați (Bacău)

3. Automobile Dacia – 10.556 de angajați (Argeș)

4. Banca Transilvania – 9.887 de angajați (Cluj)

5. Aumovio Technologies – 8.304 angajați (Timiș)

6. Autoliv România – 8.150 de angajați (Brașov)

7. Complexul Energetic Oltenia – 7.950 de angajați (Gorj)

8. REWE România – 7.776 de angajați (Ilfov)

9. Aramis Invest – 6.992 de angajați (Maramureș)

10. Ford Otosan România – 6.481 de angajați (Dolj)

Topul este completat de companii cu sub 6.000 de angajați:

Delgaz Grid – 5.463 de angajați (Mureș)

Romgaz – 5.227 de angajați (Sibiu)

Pirelli Tyres România – 4.092 de angajați (Olt)

Beko România – 3.784 de angajați (Dâmbovița)

Leoni Wiring Systens RO – 3.486 de angajați (Bistrița-Năsăud)

Yazaki România – 3.249 de angajați (Prahova)

Amazon Development Center – 3.166 de angajați (Iași)

RAJA – 2.410 angajați (Constanța)

ZES Zollner Electronic – 2.231 de angajați (Satu Mare)

Transavia – 2.255 de angajați (Alba)

Romaqua Group – 2.228 de angajați (Harghita)

Arabesque – 2.177 de angajați (Galați)

Vel Pitar – 2.098 de angajați (Vâlcea)

Silcotub – 1.848 de angajați (Sălaj)

Plexus Services RO – 1.811 angajați (Bihor)

Aaylex One – 1.686 de angajați (Buzău)

TRW Airbag Systems – 1.503 angajați (Neamț)

SE Bordnetze – 1.483 de angajați (Caraș-Severin)

Anabella – 1.409 de angajați (Vrancea)

SET Corporation – 1.338 de angajați (Suceava)

Waldevar Energy – 1.071 de angajați (Tulcea)

CUP Dunărea – 1.029 angajați (Brăila)

Producție Zarah Moden – 972 de angajați (Covasna)

Aldis – 893 de angajați (Călărași)

Formens – 820 de angajați (Botoșani)

Vanbet – 783 de angajați (Vaslui)

Gebruder Weiss – 606 angajați (Giurgiu)

Vigilent Security – 645 de angajați (Mehedinți)

Apa Serv – 476 de angajați (Teleorman)

Expur – 475 de angajați (Ialomița)

Clasamentul nu indică numărul de angajați care lucrează efectiv în fiecare județ, ci numărul mediu de salariați raportat de compania cu sediu social în acel județ. Astfel, aceste mari companii pot avea echipe în mai multe județe din țară. Analiza a fost realizată pe baza datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).

 

-Publicitate-

Infrastructură 5: Lucrări de reparații pe strada Armistițiului, în zona Grădiniței nr. 53

foto - Infrastructura 5

Infrastructură 5 anunță că intervine pe strada Armistițiului, în zona Grădiniței nr. 53, unde starea carosabilului și a trotuarelor impune efectuarea unor lucrări de reparații și remediere.

Foto – Infrastructura 5

„În urma verificărilor din teren au fost identificate degradări atât la nivelul părții carosabile, cât și al suprafețelor pietonale, motiv pentru care echipele noastre acționează pentru refacerea zonelor afectate și aducerea acestora la condiții corespunzătoare de siguranță și confort.

Având în vedere faptul că zona este tranzitată zilnic și de copii, părinți și personalul unității de învățământ din zonă, intervenția necesită o atenție sporită. Siguranța în proximitatea grădinițelor și școlilor reprezintă o prioritate, motiv pentru care acordăm prioritate lucrărilor desfășurate în astfel de zone.”, transmit reprezentanții companiei din cadrul Primăriei Sectorului 5.

Infrastructură S5 S.A. continuă programul de întreținere și reabilitare a infrastructurii rutiere și pietonale, prioritizând intervențiile acolo unde starea din teren și gradul de utilizare impun efectuarea cu operativitate a lucrărilor necesare.

-Publicitate-

Fondurile SAFE au fost împărțite: MApN și Ministerul Transporturilor primesc cea mai mare parte din cele 16,6 miliarde de euro

leul
moneda-euro

Guvernul României a aprobat, joi, repartizarea a peste 16,6 miliarde de euro acordate țării noastre în cadrul Instrumentului european SAFE („Acțiunea pentru securitatea Europei”). Decizia a fost adoptată în ședința executivului pentru a transfera fondurile către instituțiile care vor implementa cele 35 de proiecte incluse în Planul de investiții pentru industria europeană de apărare.

 

Distribuția principală a fondurilor

 

  • Ministerul Apărării Naționale primește o alocare de circa 9,7 miliarde euro,
  • Ministerul Afacerilor Interne – peste 2,1 miliarde euro,
  • Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – 4,2 miliarde euro,
  • Serviciul Român de Informații (SRI)- circa 501 milioane euro,
  • Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) – peste 38,5 milioane euro,
  • Serviciul de Protecție și Pază (SPP)- peste 68,1 milioane euro,
  • Serviciul de Informații Externe – circa 32,3 milioane euro,
  • Administrația Națională a Penitenciarelor – 33,2 milioane euro.

 

Repartizarea fondurilor s-a făcut în conformitate cu Planul de investiții pentru industria europeană de apărare, iar utilizarea sumelor se va face exclusiv pentru realizarea proiectelor sau achizițiilor propuse, reiese din comunicat, transmite Agerpres.

Planul include 35 de proiecte, din care 75% vizează achiziția de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă și 25% – infrastructura de transport rutier de interes național.

România a primit miercuri prima plată, în valoare de 2,5 miliarde de euro, în cadrul Instrumentului de apărare ”Acțiunea de Securitate pentru Europa” (SAFE), reprezentând 15% din alocarea sa totală de 16,7 miliarde de euro, după cum a precizat Comisia Europeană. 

-Publicitate-

Rusia a declarat „persona non grata” un angajat al Ambasadei României la Moscova / MAE: Decizia are caracter de reciprocitate

Ministerul rus de Externe a declarat „persona non grata” un diplomat din cadrul Ambasadei României la Moscova , o măsură oficializată joi, 27 august 2026 . Decizia a fost comunicată oficial după ce însărcinata cu afaceri a României în Federația Rusă, Liliana Burda, a fost convocată la sediul ministerului de la Moscova.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la București a confirmat prompt situația, subliniind că acțiunea Rusiei reprezintă un răspuns direct, în oglindă, la o decizie anterioară a României.

Concret, măsura vine ca replică la hotărârea autorităților române din data de 27 iulie de a expulza un diplomat rus, în urma unor incidente grave legate de securitatea națională, care au inclus pătrunderea și doborârea unor drone pe teritoriul românesc.

Expulzarea în oglindă a personalului diplomatic reprezintă o practică uzuală și un protocol standard în relațiile internaționale atunci când apar astfel de tensiuni bilaterale.

”Ministerul Afacerilor Externe confirmă că astăzi, 27 august 2026, Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse a comunicat decizia de a declara drept persona non grata un membru al personalului Ambasadei României la Moscova. Această măsură a părţii ruse are caracter de reciprocitate, survenind ca răspuns la decizia adoptată de către autorităţile române, la 27 iulie 2026, privind declararea ca inacceptabil a unui membru al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti (https://www.mae.ro/node/68788)”, transmite MAE.

Instituţia reminteşte că decizia respectivă a autorităţilor române a reprezentat o reacţie la violările repetate ale spaţiului aerian al României din perioada 24-26 iulie 2026, interval în care Armata Română a doborât trei drone ruseşti pătrunse neautorizat pe teritoriul naţional.

-Publicitate-

Lucrările de pe strada Toporași nr. 31 au fost finalizate, anunță Infrastructură 5

foto - Infrastructura 5

Infrastructură S5 S.A. a finalizat lucrările de reparații și întreținere desfășurate pe strada Toporași nr. 31, atât în zona din spate, cât și partea din față a acestuia.

„Intervențiile au vizat refacerea zonelor degradate ale carosabilului și trotuarelor și au inclus lucrări de tăiere mecanizată cu MTR, decaparea suprafețelor deteriorate, pregătirea suportului și refacerea zonelor afectate. Totodată, pentru asigurarea unei suprafețe corespunzătoare și pentru îmbunătățirea condițiilor de circulație și evacuare a apelor pluviale, au fost executate lucrări de ridicare la cotă a capacelor de cămin și a gurilor de scurgere (geigere).

Prin aceste intervenții, suprafețele carosabile și pietonale din zona Toporași nr. 31 au fost aduse la condiții corespunzătoare de siguranță și utilizare.”, anunță compania din cadrul Primăriei Sectorului 5.

Infrastructură S5 S.A. continuă programul de întreținere și reparații ale infrastructurii rutiere și pietonale din Sectorul 5, intervenind punctual în zonele în care starea din teren impune lucrări de remediere.

foto – Infrastructura 5
-Publicitate-

BIAS 2026: Programul complet al celui mai mare show aerian din România. Ce poți vedea pe 28 și 29 august

captura video
Bucureștiul devine capitala aviației europene la sfârșitul acestei săptămâni. Bucharest International Air Show (BIAS) 2026 își deschide porțile vineri, 28 august, pe Aeroportul Internațional Băneasa – Aurel Vlaicu și Romaero. Organizatorii promit două zile de adrenalină pură, acrobații extreme și un show nocturn de excepție. Intrarea pentru public este complet liberă.

Vineri, 28 august: Ziua antrenamentelor oficiale

Porțile aeroportului se deschid vineri la ora 10:00 . Vizitatorii pot admira expoziția statică de aeronave și tehnică militară înainte de începerea zborurilor.
  • Ora 15:00: Startul antrenamentelor oficiale.
  • Piloții și echipele acrobatice vor efectua zborurile de recunoaștere și repetițiile finale.
  • Ora 18:00: Încheierea primei zile de program.

 Sâmbătă, 29 august: Ziua marelui show aerian și spectacolul nocturn

Sâmbătă este ziua principală a evenimentului, programul fiind extins până noaptea târziu. Porțile se deschid extrem de devreme, la ora 08:00 .
  • Ora 10:00: Deschiderea oficială BIAS 2026 și pornirea motoarelor.
  • Urmează evoluții spectaculoase ale așilor aerului, zboruri în formație și simulări tactice.
  • Seara: Show-ul de aviație nativă „Airshow la apus”.
  • Final de gală: Un spectacol grandios de drone, focuri de artificii și un concert live.
  • Ora 23:00: Închiderea oficială a evenimentului.

Cine face spectacol în aer? Invitații speciali

Ediția din acest an aduce pe cerul Capitalei nume grele ale acrobatiei mondiale și tehnică militară de top:
  • Frecce Tricolori (Italia): Celebra echipă a Forțelor Aeriene Italiene revine la București cu celebrele dâre de fum tricolor.
  • Turkish Stars (Turcia): Singura echipă din lume care evoluează cu 8 avioane de luptă supersonice.
  • F/A-18 Hornet (Spania): Un demonstrator de viteză și putere brută oferit de Forțele Aeriene Spaniole.
  • The Flying Dragons (Polonia): Spectacol de paramotoare cu efecte pirotehnice și fum colorat.
  • Forțele Aeriene Române & Aeroclubul României: Avioane F-16 Fighting Falcon, aeronave de transport C-27J Spartan și C-130 Hercules, elicoptere IAR-330 și parașutiști.

 Expoziție la sol: De la avioane istorice la sisteme Patriot

Pe lângă evoluțiile aeriene, publicul poate explora o zonă uriașă dedicată tehnologiei. Printre atracții se numără replici ale avioanelor istorice Vlaicu II și IAR-80, dar și tehnică de apărare activă: un radar TPS-79R, un lansator de rachete HAWK și o stație de lansare a complexului Patriot M903 .

Cum ajungem la BIAS 2026?

IAS 2026 se apropie, iar pentru o experiență cât mai plăcută vă recomandăm să vă planificați din timp deplasarea către Aeroportul Internațional București Băneasa – „Aurel Vlaicu”.
Accesul la BIAS 2026 este gratuit, însă, având în vedere numărul mare de spectatori așteptați și traficul intens din zona aeroportului, vă recomandăm ferm utilizarea transportului public.
 Linia specială 737 BIAS
Pentru BIAS 2026 este introdusă linia specială de autobuz 737 BIAS, care face legătura între Piața Victoriei și Aeroportul Băneasa.
 Programul liniei 737 BIAS:
– Vineri, 28 august: autobuzele circulă la un interval de aproximativ 15 minute, între 15:00 și 21:45.
– Sâmbătă, 29 august: autobuzele circulă la un interval de aproximativ 10 minute, între 08:00 și 22:30.
Pe linia 737 sunt valabile toate titlurile de călătorie și abonamentele metropolitane TPBI.
 De asemenea, accesul către Aeroportul Băneasa este posibil și cu linia 5 de tramvai, precum și cu alte linii de transport public care au stații în zona aeroportului.
 Dacă veniți cu mașina
Locurile de parcare din apropierea Aeroportului Băneasa sunt limitate, iar organizatorii estimează un trafic intens în zona Calea București–Ploiești, Bd. Aerogării și Șoseaua Ion Ionescu de la Brad.
De aceea, dacă aveți posibilitatea, vă recomandăm să lăsați mașina acasă și să optați pentru transportul public sau pentru servicii de ridesharing.
-Publicitate-

Recorder: Șeful SPP, Lucian Pahonțu, a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceauşescu și ar fi participat la masacrul din 1989

captura video Realitatea.NET

O investigație Recorder scoate la iveală că actualul șef al SPP, Lucian Pahonțu , a făcut parte din trupele de securitate ale regimului Ceaușescu . Documentele indică prezența acestuia la represiunile din decembrie 1989 și iunie 1990, aspecte care i-au marcat debutul carierei.

 

Recorder: Șeful SPP a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceauşescu și ar fi participat la masacrul din 1989

O investigație de presă publicată de Recorder dezvăluie că generalul Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), a fost ofițer în Trupele de Securitate ale regimului Ceaușescu și a participat direct la misiunile de represiune din București în timpul Revoluției din decembrie 1989. 
Jurnaliștii au reconstituit parcursul ascuns al generalului, un secret bine păstrat timp de 35 de ani, folosind documente din Dosarul Revoluției și mărturii ale fostilor săi colegi. 

Sinteza dezvăluirilor despre șeful SPP

 

Lucian Pahonțu a activat ca locotenent la UM 0305 Băneasa (1987-1990), o structură a Departamentului Securității Statului omisă din biografia sa oficială.  

În CV-ul publicat pe site-ul SPP este menţionat doar că, între 1987 şi 1990,  a fost comandant de pluton în cadrul Ministerului de Interne.

Investigația evidențiază că actualul șef SPP este nepotul generalului comunist Vasile Milea, conexiune ce i-ar fi facilitat cariera.

 

Noaptea de 21 decembrie 1989

 

Documente de arhivă indică prezența plutonului condus de Pahonțu în zona baricadei de la Hotelul Intercontinental în noaptea de 21 decembrie 1989.

Era chiar zona baricadei de la Intercontinental, unde, în noaptea de 21 spre 22 decembrie, forţele regimului Ceauşescu au intervenit violent împotriva manifestanţilor. În acea noapte, 48 de oameni au fost ucişi, aproximativ 150 au fost răniţi, iar 1.245 au fost bătuţi şi arestaţi, potrivit datelor citate de Recorder.

Prezenţa lui Pahonţu în dispozitiv este confirmată inclusiv de propria declaraţie dată după Revoluţie. El susţinea însă că nici el, nici militarii din subordinea sa nu au avut contact cu manifestanţii şi că muniţia unităţii a rămas în lăzi sigilate.

Recorder arată însă că declaraţia lui Pahonţu diferă de mărturiile altor ofiţeri aflaţi în acelaşi dispozitiv. Locotenent-colonelul Ion Alecu, pe care Pahonţu însuşi îl indică drept comandant al dispozitivului, declara că militarii au avut contact cu protestatarii şi că a raportat superiorilor că „rezist cu greu demonstranţilor”.

 

Implicarea la Mineriadă

 

 Conform anchetei, acesta a participat și la acțiunile în forță împotriva manifestanților din Piața Universității, înainte și în timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

 

Reacția oficială a șefului SPP

Contactat de Recorder și conform informațiilor preluate și de HotNews , Lucian Pahonțu a susținut că activitatea sa a respectat normele legale, deși investigația indică discrepanțe majore între declarațiile sale și documentele oficiale de mobilizare. CNSAS a precizat că verificările sunt în desfășurare.
-Publicitate-