Acasă Blog Pagina 423

Expirarea plafonării tarifelor la energie electrică: Ce schimbări așteaptă consumatorii din 2025

energie electrică tarifelor plafonării
facturi-mari-la-energia-electrica

După expirarea plafonării tarifelor la energie electrică, prevăzută pentru 1 aprilie 2025, consumatorii casnici ar putea plăti între 1,03 și 1,15 lei/kWh cu TVA inclus, conform estimărilor Asociației Energia Inteligentă (AEI), reprezentată de Dumitru Chisăliță.

Pentru consumatorii cu un consum lunar de peste 255 kWh, acest lucru ar însemna o scădere a costului cu 21%, în timp ce pentru cei care folosesc mai puțin de 100 kWh pe lună, tariful ar putea crește cu până la 51%.

Președintele AEI atrage atenția că ofertele pentru perioada de după plafonare au început deja să fie disponibile atât în căsuțele poștale, cât și pe platformele de comparare a prețurilor administrate de ANRE. Noile oferte se situează între 1,03 și 1,43 lei/kWh cu TVA, ceea ce sugerează că intervalul de preț se va stabiliza în această marjă.

De la cât cumpără furnizorii energia și cum o vând

Conform calculelor AEI, prețul cu care furnizorii achiziționează energie electrică pe platforma OPCOM, cu livrare în 2025, se situează între 0,4818 și 0,51864 lei/kWh. La acest cost se adaugă diverse taxe, accize și marja comercială, astfel încât prețul mediu pentru consumatorul final poate atinge 1,0365 lei/kWh, cu TVA inclus, dacă taxele și tarifele rămân neschimbate. Dumitru Chisăliță subliniază că aceste calcule nu includ cheltuielile legate de dezechilibre, care în 2024 au fost printre cele mai ridicate din Europa.

Prețul minim estimat de 1,03 lei/kWh este considerat necesar pentru a acoperi costurile de achiziție și distribuție, cu probabilitatea ca tarifele de piață pentru consumatori să varieze între 1,03 și 1,15 lei/kWh cu TVA inclus.

Impactul economic al plafonării prețurilor și posibilele ajustări fiscale

Președintele AEI avertizează că menținerea unei plafonări la 0,68 lei/kWh ar însemna pierderi pentru furnizori și riscuri pentru siguranța aprovizionării cu energie, lucru ce ar putea necesita subvenții de la bugetul de stat. Aceasta ar putea atrage creșteri de taxe și impozite, în special în detrimentul gospodăriilor cu venituri reduse.

„Plafonarea menține tarifele sub costurile reale pentru furnizori, ceea ce necesită sprijin bugetar sau suplimentarea prin taxe, afectând indirect cetățenii cu venituri mici”, a declarat Chisăliță.

plafonarea-preturilor-la-energie-electrica

Burduja promite tarife mai mici decât plafonul maxim

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat recent că, potrivit evoluțiilor actuale din piață, toate categoriile de consumatori din România vor achita un preț sub plafonul de 1,3 lei/kWh. Burduja a menționat că, potrivit tranzacțiilor efectuate până pe 24 octombrie 2024 pe OPCOM, energia cu livrare în 2025 s-a vândut la o medie ponderată de 485,28 lei/MWh pentru profil bandă și 539,31 lei/MWh pentru profil vârf.

Odată adăugate costurile de echilibrare, marjele de profit și taxele reglementate, prețurile finale sunt estimate între 1,1 și 1,22 lei/kWh, sub plafonul de 1,3 lei/kWh.

Astfel, perspectivele pieței de energie sugerează o creștere a prețurilor pentru consumatorii casnici mici, dar și o stabilizare sub limitele plafonate actuale.

-Publicitate-

Nervi la audierile din Parlamentul European ale viitorilor comisari. Asaltat de întrebări pe tema dreptului la avort, comisarul maghiar nu a convins și intră în prelungiri: „Sunteți sau nu de partea femeilor?”

HotNews.ro

Olivér Várhelyi, comisarul maghiar desemnat pentru sănătate și bunăstarea animalelor, nu a reușit să obțină o aprobare imediată din partea membrilor Parlamentului European miercuri seara, scrie Politico.

Coordonatorii comisiilor responsabile au decis, în schimb, să îi adreseze o a doua rundă de întrebări scrise, în urma audierii de trei ore și jumătate de miercuri, în timpul căruia Várhelyi a respins întrebări privind drepturile femeilor, competitivitatea, bunăstarea animalelor și legăturile sale cu prim-ministrul ungar Viktor Orbán.

„Constatăm că răspunsurile date de dl Várhelyi nu au corespuns așteptărilor Renew Europe și, prin urmare, concluzionăm că nu putem sprijini nominalizarea sa în acest stadiu”, a declarat Renew într-un comunicat de presă după reuniune.

Coordonatorul în cadrul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI), eurodeputatul Verzilor Sara Matthieu, a adăugat într-un comunicat: „Comisarul desemnat Olivér Várhelyi nu ne-a convins”.

Dintre cei 16 comisari desemnați care au fost supuși audierilor până acum în această săptămână, Várhelyi este singurul care nu a trecut.

Susținut doar de extremiști, conservatori și reformiștii europeni

Doar grupurile de extremă dreapta și Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) au votat în favoarea candidatului maghiar, au declarat doi oficiali parlamentari. Verzii, Renew și Socialiștii și Democrații (S&D) au dorit ca Várhelyi să treacă printr-o a doua audiere, în timp ce Partidul Popular European (PPE) a insistat pentru o a doua rundă de întrebări scrise – opțiunea pe care grupurile au ales-o în cele din urmă, au declarat trei oficiali parlamentari pentru POLITICO.

Várhelyi, care a fost șeful extinderii în primul colegiu de comisari al Ursulei von der Leyen, are timp până luni să răspundă la întrebările deputaților europeni. După aceea, coordonatorii vor organiza o a doua reuniune de evaluare, după care vor trebui să ajungă la o majoritate de două treimi. În cazul în care nu reușesc nici să îl respingă, nici să îl aprobe, votul se va duce la toate comisiile, unde Várhelyi va avea nevoie de o majoritate simplă pentru undă verde.

Critici pe tema poziției legate de dreptul femeilor la avort

În timpul audierii sale de miercuri, Várhelyi s-a confruntat cu mai multe întrebări critice cu privire la poziția sa privind drepturile femeilor și avortul. Acesta a declarat în repetate rânduri că este un „aliat” al femeilor, dar că avortul se află în afara competențelor UE și că ele țin de fiecare stat în parte. Inclusiv unul dintre europarlamentarii români, Nicu Ștefănuță l-a întrebat pe Várhelyi pe această temă.

„Sunteți sau nu de partea femeilor?”, a întrebat Ștefănuță. Várhelyi i-a replicat că a răspuns deja la asta. De altfel, confruntat cu mai multe întrebări pe această temă, propunerea de comisar a răspuns că el este de partea femeilor și a invocat faptul că are acasă o soție și trei fiice.

Nu a fost un argument care să-i fi convins pe contestatarii săi, care au replicat virulent. 

„Sunt profund îngrijorat să aud un potențial comisar pentru sănătate spunând că avortul nu este o problemă medicală”, a declarat Matthieu, eurodeputat al Verzilor. „El pare să nu știe sau să nu fie preocupat de faptul că nenumărate femei mor pentru că nu au acces la servicii de sănătate reproductivă și sexuală”.

O altă temă a fost legată de vaccinuri. Europarlamentarul USR Vlad Voiculescu l-a întrebat cât de credibil poate fi în rolul de comisar câtă vreme țara din care provine, Ungaria, a aprobat folosirea vaccinurilor rusești și chinezești în timpul pandemiei de COVID, încălcând solidaritatea europeană.

Várhelyi s-a rezumat să răspundă că are încredere în vaccinurile aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA).

Mînzatu, audiată săptămâna viitoare

Roxana Mînzatu (PSD), propunerea României pentru funcția de Comisar European pe Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie va fi audiată marți în Parlamentul European. Mînzatu urmează să fie și vicepreședinte al Comisiei.

Săptămâna aceasta, site-ul de investigații Snoop a dezvăluit că Mînzatu a cumpărat o casă monument istoric naționalizată în Brașov pe care a extins-o fără autorizație din partea Ministerului Culturii, deși acest lucru era obligatoriu.

​Read More

-Publicitate-

Iohannis i-a întors spatele lui Viktor Orban. Reacția premierului ungar (VIDEO)

FOTO captură video European Political Community Summit

Klaus Iohannis, aflat la Budapesta, la Summitul Comunităţii Politice Europene, i-a întors spatele premierului ungar Viktor Orban, care îl aștepta pe covorul roșu.

 

Iohannis l-a ignorat pe premierul ungar, chiar la Budapesta

 

Klaus Iohannis i-a întors spatele premierului ungar Viktor Orban. S-a întâmplat când președintele român a ajuns la summitul Comunității Politice Europene de la Budapesta.

Când liderul de la București s-a dat jos din limuzina oficială, nu s-a dus direct la gazdă, arată Ziare.com. S-a întors, s-a dus în spatele mașinii și a schimbat câteva cuvinte cu șefa de protocol de la Cotroceni, care îl însoțea.

Premierul ungar a rămas acolo, așteptând să fie băgat în seamă. La un moment dat, chiar s-a întors și a aruncat o privire nedumerită către jurnaliști. Aproape 20 de secunde a durat acest moment stânjenitor, o „eternitate” în cercurile diplomatice.

 

Klaus Iohannis: Astăzi, mă aflu la Budapesta, la Summitul Comunităţii Politice Europene

 

Preşedintele Klaus Iohannis anunţă că se află, joi, la Budapesta, la summitul Comunităţii Politice Europene (CPE), pentru a face schimb de opinii cu alţi lideri cu privire la provocarea de securitate din Europa şi din întreaga lume şi la modul de aprofundare a dialogului şi cooperării noastre pe teme precum migraţia, securitatea economică şi conectivitatea.

”Astăzi, mă aflu la Budapesta, la summitul EPC, pentru a face schimb de opinii cu alţi lideri cu privire la provocarea de securitate din Europa şi din întreaga lume şi la modul de aprofundare a dialogului şi cooperării noastre pe teme precum migraţia, securitatea economică şi conectivitatea”, a scris preşedintele Klaus Iohannis într-o postare pe platforma X.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, va participa, în perioada 7-8 noiembrie 2024, la cel de-al cincilea Summit al Comunităţii Politice Europene (CPE) şi la reuniunea informală a Consiliului European, care se vor desfăşura la Budapesta, Ungaria.

”Comunitatea Politică Europeană reprezintă un format de tip interguvernamental de dialog politic între statele europene, cu scopul cooperării pe teme de interes comun, în vederea consolidării securităţii şi stabilităţii pe continentul european. Summitul CPE de la Budapesta va cuprinde o sesiune plenară, în care discuţiile se vor concentra pe provocările de securitate la adresa Europei, cu accent pe situaţia din Ucraina, şi mese rotunde în cadrul cărora liderii vor aborda teme specifice de interes comun, precum migraţia şi securitatea economică”, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Potrivit sursei citate, în cadrul dezbaterilor, preşedintele Klaus Iohannis va reitera necesitatea unei poziţii unite şi ferme a liderilor în ceea ce priveşte situaţia de securitate din regiune, precum şi continuarea sprijinului pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei, în contextul războiului de agresiune al Rusiei.

-Publicitate-

Google inovează cu o tehnologie nouă pentru siguranța șoferilor, prin Waymo

Google Waymo tehnologie
Waymo-si-google

Google, prin subsidiara sa Waymo, parte a grupului Alphabet, a obținut recent un patent pentru o tehnologie avansată destinată monitorizării și corectării comportamentului riscant la volan. Acest software folosește fluxul de informații colectate de senzori de la bordul vehiculelor, informații deja trimise de obicei către producători pentru analize sau vânzări către terți.

În contextul actual, unde datele culese de mașini moderne oferă o imagine amplă asupra comportamentelor șoferilor și pasagerilor, Google propune o soluție inovatoare menită să crească siguranța în trafic.

Spre deosebire de producători ca Ford, care valorifică aceste date pentru reclame în sistemul de infotainment, Google vizează folosirea informațiilor pentru a emite avertizări sau, în situații critice, pentru a prelua temporar controlul mașinii.

Acest patent vine într-un moment în care marii constructori sunt acuzați de spionaj al clienților sau de vânzarea datelor personale fără o notificare clară. Toyota, Honda, Hyundai și General Motors sunt printre companiile aflate sub lupa criticilor pentru astfel de practici.

Control temporar al mașinii în cazul conducerii riscante

Noua tehnologie ar permite monitorizarea comportamentului de condus, prin intermediul sistemelor de asistență activă ale șoferului, și ar putea interveni în cazuri de comportament periculos. Dacă șoferul se comportă neadecvat, sistemul ar putea emite avertizări vizuale și auditive, precum notificări pe ecranele din bord sau prin difuzoarele mașinii.

De exemplu, la schimbarea benzii fără semnalizare sau viraje bruste, șoferul ar fi atenționat de sistem. În cazul unor comportamente grave, dacă autonomia vehiculului permite, Google ar putea prelua temporar controlul pentru a preveni accidentele.

Într-o lume a vehiculelor definite prin software (SDV-uri), această tehnologie ar putea să avertizeze chiar și ceilalți șoferi din apropiere cu privire la posibila prezență a unui șofer imprudent. Această funcționalitate poate spori siguranța în trafic, în special pe rutele aglomerate sau în zonele urbane.

google-inoveaza-cu-o-noua-tehnologie

Monitorizarea stilului de condus și adaptarea tehnologiei

Pentru a funcționa eficient, sistemul de la Google trebuie să colecteze și să analizeze informații detaliate despre stilul de condus pe termen lung. Astfel, software-ul poate învăța tiparele de condus ale fiecărui utilizator, utilizând aceste date ca bază pentru identificarea manevrelor riscante sau a situațiilor de urgență.

Practic, această tehnologie ar putea completa și îmbunătăți sistemele de asistență existente, precum funcția de menținere a benzii de circulație, care avertizează șoferul la depășirea liniilor de delimitare.

Implicații și provocări legale pentru tehnologiile de monitorizare a șoferilor

Această tehnologie rămâne, momentan, la nivel de patent, iar implementarea ei pe scară largă este incertă. În unele cazuri, patentele sunt înregistrate doar pentru a preveni adoptarea soluțiilor similare de către concurenți.

Cu toate acestea, ridică și întrebări privind confidențialitatea și legalitatea, având în vedere că sistemul ar putea deveni intruziv sau să preia eronat controlul mașinii. Rămâne de văzut cum va evolua acest proiect și dacă va reuși să echilibreze nevoia de siguranță cu respectarea drepturilor utilizatorilor.

-Publicitate-

fanatik.ro: Cum vede Nadia Comăneci schimbarea la față a Americii, după alegerea lui Donald Trump. FANATIK a discutat cu români celebri care trăiesc în SUA

HotNews.ro

Donald Trump se întoarce la Casa Albă după o victorie convingătoare la alegerile din 5 noiembrie. Republicanul a rescris istoria și se așteaptă ca revenirea lui să modifice raportul de forțe la nivel mondial.

Românii care trăiesc în Statele Unite ale Americii întâmpină ”noua realitate” într-un mod diferit. Unii au așteptări mari, alții sunt dezamăgiți. FANATIK a luat legătura cu mai multe vedete care locuiesc în SUA pentru a surprinde cât mai exact atmosfera de dincolo de ocean.  Citește mai mult pe fanatik.ro

Articol susținut de fanatik.ro

​Read More

-Publicitate-

Pacienții cu boli rare, primiți la Guvern pentru o lege care există, dar pe care spitalele nu o respectă: „Ni s-a spus că Guvernul va trimite o înștiințare către Ministerul Sănătății, care o va trimite către spitale”

HotNews.ro

O lege care există, dar pe care, spun pacienții, nu toate spitalele o respectă i-a adus față în față, joi, pe reprezentanții pacienților cu boli cronice rare și pe cei ai Guvernului. Legea asigură continuitatea accesului la servicii medicale pentru pacienții cronici copii care ajung la vârsta de 18 ani. Potrivit legii, ei pot opta fie pentru a continua tratamentul în spitalul pediatric până la împlinirea vârstei de 21 de ani, fie pentru a trece la un spital de adulți. În practică, lucrurile nu arată la fel de simplu. 

Mulți își doresc, la momentul împlinirii vârstei de 18 ani, să mai rămână o vreme în grija medicului care i-a tratat încă de când erau copii. Mai ales că legea le permite acest lucru, spune, într-un dialog cu HotNews, Mihăiță Bariz, pacient diagnosticat încă din copilărie cu fibroză chistică, acum în vârstă de 24 de ani. 

„Tu nu poți să trimiți peste noapte un pacient cu probleme multiple, complexe pe care le are încă de copil la un medic pentru adulți care nu cunoaște acel pacient. Uneori, este nevoie de mai mulți medici care să îl trateze – de o echipă multidisciplinară. Acești medici nu îi cunosc problemele și nu știu cum să abordeze situația în cazul în care i se face rău sau în cazul în care el face o criză”, explică Mihăiță Bariz, fondatorul unui ONG care apără drepturile pacienților cu fibroză chistică și cel care a solicitat întâlnirea de joi, de la Guvern. 

Însă la 18 ani și o zi, multe spitale le închid ușa în nas, spune el: „La fibroză chistică spre exemplu, în țară, la 18 ani, toți pacienții sunt direcționați către „Marius Nasta” sau alte centre pentru adulți imediat cum au împlinit vârsta de 18 ani. Nu mai sunt primiți în spitalele de pediatrie și nu se face treptat această tranziție.”

„Nimeni nu vine cu soluții reale”

Mihaiță Bariz vorbește despre necesitatea unei tranziții lente în perioada 18-21 de ani, care a fost introdusă recent în lege, dar care nu se aplică: „Nimeni nu vine cu soluții reale”, afirmă el.

„Normal ar fi ca în acești 3 ani, între 18 și 21 de ani, să înveți pacientul să meargă către un spital de adulți – să iei legătura cu medicul de adulți, să îl informezi pe pacient către cine trebuie să meargă, să informezi medicul de adulți despre problemele lui. Ei ar trebui să îți recomande: acesta este pasul de făcut, acesta este medicul către care trebuie să mergi.

„De aceea cerem ca toate spitalele de pediatrie să vadă în continuare acești pacienți care devin adulți și să le asigure această tranziție. Anterior, a existat o lege în România care spunea că, dacă erai student, până când terminai facultatea puteai să fii consultat în pediatrie”, mai spune Mihăiță Bariz. 

Înaintea întâlnirii de joi de la Guvern, pe care Mihăiță Bariz a solicitat-o încă de acum câteva săptămâni, el a cerut public ca și medicii să li se alăture pacienților cu fibroză chistică și alte boli rare în acest demers. „Eu am făcut public, dar medicii nu au fost interesați. La întâlnirea de astăzi de la Guvern a dorit să participe un singur medic, de la Timișoara.”

„Nu pot eu, ca pacient, să rezolv de unul singur problemele sistemului de sănătate”, este concluzia lui.

„Un cetățean român care abia a împlinit 18 ani stă stingher într-un scaun rulant în fața unui spital de pediatrie”

La întâlnirea de joi de la Guvern a participat, alături de Mihăiță Bariz, și actrița Dorina Chiriac, în calitate de reprezentant al unor pacienți cu boli neurologice rare și mama unei fetițe cu o formă rară de epilepsie. 

În urmă cu o zi, Dorina Chiriac scria, într-o postare pe Facebook, că „Un cetățean român care abia a împlinit 18 ani stă stingher într-un scaun rulant în fața unui spital de pediatrie. Așa trăiește el (și-i un erou). Are iar un episod acut al unei boli severe cu afectări multiple și părinții l-au adus la clinica pediatrică multidisciplinară. De obicei este nevoie de intervenții multidisciplinare, și încă nu a fost preluat oficial de toți specialiștii necesari pentru adulți. În interiorul spitalului de pediatrie, medicii privesc prin ușa de sticlă la copilul pe care nu au voie să-l primească, nu mai au voie, sistemul nu permite, computerul refuză să înregistreze pacientul, deși medicii vor să fie medici.”

„Se petrec nenorociri în tranziția de la pediatrie la adulți până se întâlnește cazul cu medicii din toate disciplinele. Pentru că a durat ani pentru copil și aparținători să găsească o linie de oarecare siguranță în terapie. Pentru ca cei care au împlinit 18 ani să poată fi monitorizați și tratați în continuare de specialiștii care i-au crescut și i-au adus cât s-a putut de bine până aici, până preiau cu totul cazul toți medicii de adulți, cu fiecare specializare în parte”, mai scria actrița.

„Își poate cineva imagina cât timp și cât consum înseamnă schimbarea unui medic curant? Își poate cineva imagina cât timp îi ia unui medic (și așa ocupat până peste cap) să preia și să studieze tot tabloul de afectări al unui pacient și să se acordeze cu toți ceilalți medici?”, mai adăuga Dorina Chiriac, în postare.. 

Soluția Guvernului: ”Transmiterea de urgență către toate unitățile sanitare a unui document prin care să precizeze obligativitatea respectării legii”

Din partea Guvernului au participat, la întâlnirea de joi, Carmen Orban, consilierul pe probleme de sănătate al premierului, Tiberiu Brădățan, secretar de stat în Ministerul Sănătății și Minel Ivașcu, consilier al primului ministru. 

Celor doi reprezentanți ai pacienților li s-a promis că situația se va rezolva, iar legea va fi respectată: „Am mers la Guvern și ni s-a spus că Guvernul va trimite o înștiințare către Ministerul Sănătății, care o va trimite către spitale. Mi se pare ceva așa… Dar asta e birocrația”, spune Mihăiță Bariz.

După întâlnirea de joi cu pacienții, și Guvernul a transmis un comunicat de presă în care arată că tema discuției a constituit-o „aplicarea neunitară a prevederilor Ordonanței de urgență 106/2024, care a modificat legea 95/2006, și care prevede posibilitatea continuității acordării de servicii medicale în centrele de pediatrie, a pacienților cu boli rare și după vârsta de 18 ani, până la 21 de ani”.

„Reprezentanții Guvernului au agreat transmiterea de urgență către toate unitățile sanitare care acordă servicii medicale de pediatrie a unui document prin care să precizeze managerilor obligativitatea respectării ordonanței, precum și a tratării  pacienților cu boli rare aduși de serviciile de Ambulanță în toate unitățile de urgență, inclusiv pediatrice. Rezolvarea acestor cazuri reprezintă o prioritate a Guvernului care a și adoptat, în acest scop, Ordonanța de urgență 106/2024”, este soluția găsită de Guvern, potrivit comunicatului.

Ordonanța de Urgență 106/2024 a fost aprobată la începutul lunii septembrie și prevede că:

  • „Având în vedere faptul că există zone în care unitățile sanitare nu au în structură compartimente dedicate îngrijirii populației de vârstă pediatrică, precum și faptul că este necesară a se asigura tranziția optimă de la copil la tânăr, cu 3 ani înainte și după vârsta majoratului, este necesară instituirea unor măsuri pentru ca tinerii și copiii, cu vârsta cuprinsă între 15 și 21 de ani, să poată beneficia de servicii medicale acordate atât în spitalele de adulți, cât și în cele de copii.”
  • „Persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 21 de ani pot beneficia de servicii medicale în orice unitate sanitară, pentru acordarea asistenței medicale sau asigurarea continuității acesteia.”

Prezent la întâlnirea de la Palatul Victoria,Tiberiu Brădățan, secretar de stat în Ministerul Sănătății, „a confirmat că la Ministerul Sănătății a fost constituit, încă de săptămâna trecută, un grup de lucru care să verifice modul de aplicare a prevederilor legii, identificarea barierelor pentru aplicarea ordonanței și pentru găsirea unor soluții imediate”, se mai arată în comunicatul Guvernului.

În urmă cu o zi, ministrul Alexandru Rafila spunea, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor, că „Mi se pare absolut firesc ca un copil care are o boală rară să poată să continue tratamentul pentru acea boală rară. Soluţia noi am început-o, e o Ordonanţă de Urgenţă aprobată acum două luni care face posibilă tratarea acestor copii până la vârsta de 21 de ani în spitalele de pediatrie.Noi am făcut ordonanţa tocmai că ne-am dat seama că un copil care are 17 ani şi 9 luni şi acelaşi copil care are 18 ani şi 2 luni trebuie să continue tratamentul în aceeaşi unitate sanitară. Vrem să vedem dacă există limitări.”

​Read More

-Publicitate-

CCR dă dreptul și persoanelor vătămate să atace autorizațiile de construcție. Legea îi rezerva doar prefectului această posibilitate

HotNews.ro

Curtea Constituţională a României a decis joi ca fiind neconstituţionale prevederile unui articol din Legea nr. 50/1991, care nu permit persoanelor vătămate, ci doar prefectului, să atace în instanţă o autorizaţie de construire sau de desfiinţare a lucrărilor de construcţii, informează Agerpres.

Curtea Constituţională a anunţat joi că a admis o excepţie de neconstituţionalitate şi a constatat că este neconstituţională soluţia legislativă cuprinsă la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care nu permite persoanelor vătămate să atace la instanţele de contencios administrativ o autorizaţie de construire sau de desfiinţare a lucrărilor de construcţii.

De asemenea, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că este neconstituţională soluţia legislativă cuprinsă la art. 12 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care nu conferă efect suspensiv de drept acţiunii în anulare promovate de prefect împotriva unei autorizaţii de construire sau de desfiinţare a lucrărilor de construcţii.

Art. 12 din Legea 50/1991 prevede: „(1) Autorizaţiile de construire sau de desfiinţare, emise cu încălcarea prevederilor legale, pot fi anulate de către instanţele de contencios administrativ, potrivit legii, ca urmare a introducerii acţiunii de către prefect, în urma activităţii de control a Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C. (2) Odată cu introducerea acţiunii se pot solicita instanţei judecătoreşti suspendarea autorizaţiei de construire sau desfiinţare şi oprirea executării lucrărilor, până la soluţionarea pe fond a cauzei”.

„În esenţă, Curtea a constatat că, în redactarea în prezent în vigoare, dispoziţiile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 restrâng sfera titularilor dreptului la acţiune în anularea autorizaţiilor de construire/desfiinţare, menţionându-l doar pe prefect ca unic titular, ceea ce contravine art. 52 alin. (1) raportat la art. 21 alin.(1) din Constituţie, sub aspectul dreptului constituţional al oricărei persoanei vătămate printr-un act administrativ de a se adresa justiţiei pentru apărarea dreptului sau interesului său legitim. În acelaşi timp, întrucât dispoziţiile art. 12 alin.(2) din aceeaşi lege prevăd caracterul facultativ al suspendării executării actului administrativ atacat de prefect, acestea încalcă art.123 alin.(5) din Constituţie, care conferă efect suspensiv de drept acţiunii exercitate de prefect în virtutea dreptului său de tutelă administrativă”, susţine CCR într-un comunicat de presă.

​Read More

-Publicitate-

La ce oră începe Black Friday 2024 la eMAG

HotNews.ro

O întrebare care apare de fiecare Black Friday este „La ce oră va începe eMAG?”. Compania nu anunță ora, ci spune în general că va porni campania „dimineața devreme”. Ce ne spune însă matematica pentru ultimii ani?

​În ultimii 12 ani, eMAG a început cel mai repede Black Friday la ora 6.50 și cel mai târziu la 8.20, dar în ultimii cinci ani ora de început nu a variat foarte mult, fiind în intervalul 7.15-7.37.

Dacă facem o medie matematică pentru edițiile din ultimii ani, Black Friday a început în jurul orei 7.24. Nu înseamnă că așa va fi anul acesta, însă nici departe de acel moment nu ar trebui să fie startul.

Cei de la eMAG explicau că vor să găsească un echilibru cu ora de începere, pentru a nu porni nici prea devreme, când multă lume doarme, dar nici prea târziu, când oamenii sunt în drum spre serviciu și nu pot sta pe telefon mereu.

Black Friday la eMAG. Ora de începere din ultimii 12 ani

  • 2023: 7.15
  • 2022: 7.20
  • 2021: 7.25
  • 2020: 7.37
  • 2019: 7.23
  • 2018: 6.56
  • 2017: 6.51
  • 2016: 6.55
  • 2015: 8.20
  • 2014: 6.50
  • 2013: 6.50
  • 2012: 8.10

eMAG organizează Black Friday pe 8 noiembrie 2024 și promite 1,5 milioane de produse la cel mai mic preț din an.

Sursa foto: Dreamstime.com

​Read More

-Publicitate-

Zelenski, la summitul european de la Budapesta: O pace în Ucraina trebuie să excludă concesii teritoriale către Rusia

HotNews.ro

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi, la summitul Comunităţii Politice Europene (CPE) desfăşurat la Budapesta, că speră că Statele Unite vor fi mai puternice odată cu revenirea la putere a fostului preşedinte Donald Trump şi că Washingtonul nu va înceta să colaboreze cu Europa pentru a avansa către o pace în Ucraina care să nu implice concesii teritoriale făcute Rusiei, transmite EFE, preluată de Agerpres.

„Am discutat ieri cu preşedintele (ales al SUA, Donald) Trump. A fost o conversaţie pozitivă, productivă. Sperăm ca SUA să devină mai puternice. Aceasta este SUA de care Europa are nevoie. Şi SUA au, la rândul lor, nevoie de o Europă puternică. Aceasta este legătura dintre aliaţi care trebuie apreciată şi nu poate fi pierdută”, a spus în discursul său preşedintele Zelenski, care încearcă să îl convingă pe viitorul preşedinte american să nu sacrifice interesele Ucrainei pentru un acord rapid cu Rusia, care să pună capăt războiului declanşat de Moscova.

Donald Trump a criticat receptivitatea administraţiei actualului preşedinte democrat Joe Biden de a oferi Ucrainei ajutorul masiv militar şi financiar cerut de Volodimir Zelenski, pe care l-a descris drept „cel mai bun agent de vânzări de pe planetă”, şi a promis în campania electorală că dacă ajunge din nou la Casa Albă va pune rapid capăt războiului ruso-ucrainean, fără a explica vreodată cum crede că ar putea face acest lucru.

Totuşi, preşedintele Zelenski l-a felicitat miercuri pe Donald Trump pentru „victoria sa impresionantă”, într-un mesaj în care şeful statului ucrainean mai afirmă că apreciază angajamentul viitorului preşedinte american pentru abordarea „pace prin forţă” pentru a pune capăt războiului declanşat de agresiunea rusă contra Ucrainei.

Ideea de „pace prin forţă” este „un slogan din epoca (fostului preşedinte american Ronald) Reagan care este mai caracteristic vechiului Partid Republican decât celui condus de Donald Trump astăzi, dar este important pentru a exprima cu claritate speranţele Ucrainei faţă de acest rezultat electoral şi să le transmitem echipei prezidenţiale care va veni” explică Volodimir Dubovik, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea Mecinikov din Odesa, acesta considerând astfel că Zelenski preia limbajul republicanilor pentru a-l convinge pe Trump să susţină Ucraina în războiul cu Rusia.

„Să faci concesii lui Putin e inacceptabil şi sinucigaş pentru toată Europa”

În discursul susţinut joi la Budapesta în faţa liderilor europeni, Zelenski a insistat că Ucraina nu este dispusă să cedeze în faţa cererilor preşedintelui rus Vladimir Putin de a pune capăt războiului. „Unii dintre voi, aici prezenţi, au recomandat cu tărie Ucrainei să îi facă concesii lui Putin. Asta este inacceptabil şi sinucigaş pentru toată Europa”, a susţinut preşedintele ucrainean, făcând o aluzie critică în special la gazda summitului, premierul ungar Viktor Orban, care în discursul său a insistat că trebuie „să revenim la pace în Europa” şi de când Rusia a lansat războiul cere insistent negocieri de pace între Moscova şi Kiev.

În opinia preşedintelui ucrainean, trebuie crescută presiunea militară, politică şi economică asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului. „Trebuie să presăm Rusia către o pace justă. O pace justă va fi o victorie comună”, crede Zelenski. „Îmbrăţişările cu Putin nu vor servi la nimic. Unii dintre voi îl strâng în braţe de 20 de ani, şi lucrurile nu vor face decât să se înrăutăţească. El se gândeşte numai la războaie, iar asta nu se va schimba. Numai presiunea îi poate impune limite”, a argumentat preşedintele Zelenski încercând să convingă liderii europeni să impună Rusiei noi sancţiuni şi să ajute militar mai mult Ucraina.

Această ţară, a cărei armată pierde constant teren pe frontul de est în faţa trupelor ruse mai numeroase şi mai bine echipate, „are nevoie de arme suficiente, nu de sprijin în discuţiile cu Moscova”, a insistat preşedintele ucrainean, care a amintit de aşa-numitul său „Plan de Victorie”.

Acest plan pe care l-a prezentat aliaţilor occidentali cuprinde în principal cererea ca Ucraina să primească mai multe arme, inclusiv să fie instalat pe teritoriul său un „pachet de descurajare non-nucleară”, să fie admisă în NATO şi să poată lovi teritoriul rus cu rachetele occidentale cu rază lungă de acţiune. Planul pleacă de la presupoziţia unei înfrângeri totale a Rusiei în război, obiectiv considerat nerealist de unii oficiali americani, şi a fost primit cu reticenţă de aliaţii occidentali, notează Reuters.


​Read More

-Publicitate-

O nouă „provocare” pe TikTok. Zeci de adolescente dintr-un oraș s-au automutilat

HotNews.ro

Când Eranda Kumnova-Baci, inspector şcolar în Kosovo, a luat telefonul în mână, la 8 octombrie, a crezut că va avea de-a face cu o problemă comună. Ea a descoperit însă că zeci de adolescente din oraşul ei se mutilau luând parte la o provocare care circulă pe reţeaua socială TikTok, relatează joi AFP, conform Agerpres. Vârsta fetelor este cuprinsă între 9 și 17 ani.

„O mamă m-a sunat ca să-mi spună că fiica ei, elevă în clasa a cincea, s-a mutilat împreună cu prietenele ei în timp ce participa la o provocare TikTok”, a declarat pentru AFP inspectoarea din Gjakova, un oraş cu 80.000 de locuitori din sud-vestul Kosovo.

Ea a apelat apoi la toţi profesorii, managerii educaţionali şi psihologii şcolari, care au identificat 22 de cazuri de automutilare în rândul adolescentelor, în decurs de câteva săptămâni. Primele cazuri datează din luna ianuarie a acestui an. 

Inițial, psihologii școlari și profesorii au crezut că fetele s-au lovit intenționat în zona brațelor.

„După examinările medicale, ne-am dat seama că unele dintre fete aveau zeci de tăieturi pe tot corpul. N-a fost un şoc doar pentru comunitatea educaţională, a fost un cutremur pentru toată lumea”, a spus pentru AFP inspectoarea școlară.

Nu există modalități de verificare a vârstei

TikTok are peste 1,5 miliarde de utilizatori și a devenit atât de popular în rândul adolescenților și copiilor pentru provocările sau trendurile care se postează pe platformă.  Conform termenilor și condițiilor aplicației de socializare, vârsta minimă pentru folosirea TikTok este de 13 ani, însă nu există nicio modalitate de verificare a vârstei reale.

Din acest motiv, cea mai tânără victimă a provocării la automutilare a fost o fetiță de 9 ani. 

„Este ca un joc pentru fetele cu vârste între 9 şi 17 ani, care reproduc ceea ce văd pe TikTok. A devenit cel mai rău coşmar al meu”, a explicat mama uneia dintre fetele care s-au automutilat.

Teoretic, TikTok interzice și conţinutul care promovează automutilarea sau sinuciderea. Cu toate acestea, experţi, cercetători, medici şi părinţi avertizează că rețelele sociale, în special TikTok, pot avea un impact negativ asupra sănătății mintale a utilizatorilor.

„A fost un cutremur pentru toată lumea”

Din discuțiile purtate de jurnaliștii AFP cu oameni din comunitatea din Gjakova a reieșit că multe dintre victime au văzut în automutilare o modalitate de a-şi gestiona tristeţea. Altele au vrut să-și testeze rezistenţa la durere.

Inspectoarea Kumnova-Baci a explicat că fenomenul a depășit pragurile școlii.

„Este incredibil de greu pentru noi să admitem că aceşti copii ai noştri şi-au făcut rău în mod deliberat”, a declarat Besfort Krasniqi, un om de afaceri în vârstă de 45 de ani, tată a trei copii.

Pentru a combate această tendinţă, comunitatea educaţională a lansat noi iniţiative menite să-i atenţioneze pe elevi cu privire la riscurile reţelelor sociale.

Pentru psihologul Mirevete Aziri, aceste acţiuni de automutilare sunt probabil legate de „accesul necontrolat la reţelele sociale, chiar şi atunci când copiii sunt la şcoală sau împreună cu familiile”.

Justiţia kosovară a preluat cazul şi a deschis o anchetă, a confirmat pentru AFP Drin Domi, purtătorul de cuvânt al procuraturii. Poliţia a fost autorizată să „ia toate măsurile” necesare pentru a face lumină în acest caz, a precizat el.

​Read More

-Publicitate-