Salubrizare și solidaritate în Sectorul 5: Intervenție de urgență pentru un bătrân aflat în condiții severe
Anunț oficial: Când și cum ar putea trece România la moneda euro
România ar putea intra în zona euro în anul 2032 doar dacă îndeplinește o serie de criterii economice și politice stricte, conform anunțului făcut de Dragoș Pîslaru , ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene.
Condițiile cheie pentru aderarea în 2032
- Consolidare fiscal-bugetară: Stabilizarea finanțelor publice și gestionarea responsabilă a banilor statului.
- Reducerea deficitului public: Scăderea deficitului bugetar sub limitele agreate la nivel european.
- Plan coerent de dezvoltare: Implementarea unui plan de țară clar și predictibil pe termen lung.
- Stabilitate politică: Menținerea unui climat politic stabil, capabil să susțină reformele economice necesare.
- Perioadă de monitorizare: Alinierea completă a economiei la mecanismele de ajustare europene, urmată de o monitorizare strictă a progresului.
Unde se informează românii? Televiziunea rezistă, TikTok câștigă publicul suveranist (sondaj)
Televiziunea rămâne principala sursă de informare în topul încrederii românilor (28,7%) , conform unui sondaj realizat de Expert Forum (EFOR) și Agenția de Rating Politic (ARP). Studiul aduce date noi despre consumul de social media şi încrederea românilor în rețele sociale.
Ierarhia surselor de încredere în România
- Televiziunea: 28,7% (lider absolut)
- Nicio sursă: 21,4% (un segment masiv de neîncredere generalizată)
- Rețelele sociale: 14,5%
- Presa scrisă online: 10,4%
- Familia: 9,9%
- Radioul: 5,9%
Facebook domină consumul, dar TikTok câștigă teren rapid
- Facebook: 37,9% — rămâne principala poartă de acces la știri pentru publicul larg.
- YouTube: 17,9%
- TikTok: 14,5%
- Instagram: 3%
Segmentarea publicului: Profilul utilizatorilor de TikTok vs. TV
- Publicul suveranist (alegătorii AUR): TikTok este principala platformă de informare pentru 25,6% dintre alegătorii AUR (aproape dublu față de media generală). Aceștia au o încredere mult mai mare în rețelele sociale și în familie, având un profil educațional similar cu cel al persoanelor cu studii sub nivelul liceal.
- Publicul partidelor tradiționale: Alegătorii PNL (40,3%), PSD (39,7%) și USR (37,9%), precum și seniorii de peste 60 de ani și persoanele cu studii superioare, își mențin loialitatea față de televiziune și presa online ca surse sigure de informare.
- Tinerii (18-29 ani): În această categorie, TikTok este lider absolut (33,3%) ca sursă principală de știri.
Ce spune Bolojan despre întâlnirea cu șefa CCR / Simina Tănăsescu nu ar mai fi raportor pe legea ANI din cauza întrevederii cu premierul (surse)
Premierul Ilie Bolojan a avut, luni, prima reacţie în ceea ce priveşte întâlnirea cu preşedintele CCR, Simina Tănăsescu, care a generat un val de reacţii din partea mai multor instituţii ale sistemului judiciar din România.
„Vedeţi, de multe ori se încearcă să se facă din ţânţar armăsar. Suntem într-un caz de genul acesta în care se încearcă această schemă”, a precizat Bolojan.
„Atunci când eram preşedinte de Consiliu Judeţean (n. red. Consiliul Judeţean Oradea), am avut întâlniri din nou pentru a rezolva probleme şi mi-aduc aminte că Parchetul dorea să-şi facă un sediu. Şi am avut întâlniri din nou cu reprezentanţi ai conducerii Parchetului şi am identificat un teren şi le-am pus terenul la dispoziţie pentru a face sediu. Dar, din nou, asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele sau dosarele pe care le aveau în lucru. Aşa este şi în astfel de cazuri şi mai mult de atâta n-are rost să vă spun”, a mai spus Ilie Bolojan.
Preşedintele CCR, Simina Tănăsescu, nu mai este raportor pe legea ANI, ca urmare a controversatei întâlniri cu premierul Ilie Bolojan – surse
Preşedintele CCR, Simina Tănăsescu, a desemnat un alt judecător raportor în dosarul legii ANI, în urma controverselor legate de întâlnirea sa cu premierul interimar Ilie Bolojan, la biroul preşedintelui Senatului, care au dus la reacţii critice, atât din sistemul de justiţie dar şi din politică, potrivit unor surse din CCR, citate de News.ro.
Lia Savoncea, ce mai critică voce
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), condusă de Lia Savonvea, Consiliul Superior al Magistraturii şi preşedinţii curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor din România au transmis mesaje în care solicitau clarificarea „imediată şi completă” a circumstanţelor în care a avut loc întrevederea dintre preşedinta CCR şi premierul demis Ilie Bolojan, în contextul în care CCR „este chemată să soluţioneze, printre altele, un conflict juridic de natură constituţională declanşat chiar de către Ilie Bolojan, iar preşedinta Curţii participă la soluţionarea cauzei în calitate de judecător”.
Tendințe de culoare pentru păr în toamna 2026. Roșcatul prună, brunetul intens și blondurile cremoase sunt în prim-plan
Tendințe de culoare pentru păr în toamna 2026. Roșcatul prună, brunetul intens și blondurile cremoase sunt în prim-plan
Tendințe de culoare- toamna lui 2026 vine cu o schimbare de atmosferă nu doar în garderobă, ci și în ceea ce privește look-ul.
Paleta sezonului se mută spre nuanțe mai profunde, mai calde și mai sofisticate, iar părul devine unul dintre cele mai importante elemente ale transformării de sezon.

De la roșcatul cu reflexe de prună până la brunetul aproape negru și blondurile inspirate de nuanțe dulci, tendințele pentru această toamnă pun accentul pe culori bogate, cu profunzime și luminozitate.
Nu este vorba despre o singură nuanță vedetă, ci despre o paletă variată, adaptată atât celor care își doresc o schimbare discretă, cât și celor pregătiți pentru un look îndrăzneț.
Brunetul capătă profunzime cu reflexe aproape negre
Pentru brunete și femeile cu părul șaten închis, sezonul rece aduce o tendință sofisticată: accentele foarte închise, aproape negre, care creează contraste subtile în interiorul culorii de bază.

În locul unei nuanțe uniforme, părul capătă dimensiune prin reflexe-umbră, vizibile mai ales în lumină. Efectul este unul elegant și modern, fără ca schimbarea să fie ostentativă.
Pentru cele care vor o transformare mai evidentă, nuanțele reci inspirate de fructele de pădure pot adăuga părului brunet reflexe violacee discrete și o strălucire aparte.
Roșcatul se transformă în prună
Roșcatul rămâne una dintre culorile spectaculoase ale sezonului, însă în toamna lui 2026 devine mai profund și mai sofisticat. Tonurile de cireașă se apropie de nuanțele de prună, rezultând o culoare intensă, cu reflexe roșii și violacee.

Este o alegere potrivită pentru cele care vor ca părul să devină punctul central al look-ului. Nuanța poate fi purtată atât pe întreaga lungime, pentru un efect dramatic, cât și sub forma unor reflexe care se dezvăluie treptat în lumină.
Roșcatul prună are și avantajul că poate fi adaptat în funcție de baza naturală și de intensitatea dorită, de la accente discrete până la o culoare statement.
Blondurile devin mai calde și mai „gurmande”
Dacă blondurile foarte reci au dominat unele dintre sezoanele precedente, toamna aceasta propune o direcție mai blândă. Nuanțele cremoase și calde sunt în centrul atenției, iar printre cele mai interesante se numără variantele inspirate de unt, biscuiți și căpșuni.

Butter blonde oferă un blond luminos, cu reflexe calde și cremoase, care creează un efect delicat și natural. Este o variantă potrivită pentru cele care își doresc un blond deschis, dar mai puțin rece.

O altă direcție este strawberry biscuit blonde, o combinație subtilă de tonuri calde și neutre. Rezultatul este un blond mai profund, cu o tentă ușor rozalie, care poate da părului un aspect sofisticat și luminos.
Cum alegi nuanța potrivită pentru toamnă
Tendințele pot fi un punct bun de plecare, însă alegerea culorii trebuie adaptată fizionomiei, nuanței naturale a părului și aspectului pielii.

O schimbare radicală de culoare presupune, de asemenea, o evaluare atentă a stării firului de păr, mai ales atunci când este necesară decolorarea.
Cât câștigă un însoțitor de zbor în România. Salariile oferite de TAROM, Wizz Air și Ryanair
Cât câștigă un însoțitor de zbor în România. Salariile oferite de TAROM, Wizz Air și Ryanair
Însoțitor de zbor – este una dintre meseriile care continuă să atragă tot mai mulți tineri din România. Pe lângă șansa de a descoperi numeroase destinații, profesia vine cu un sistem de venituri format din salariu, ore de zbor, sporuri, bonusuri și diurne. În anumite situații, veniturile lunare pot ajunge la câteva mii de euro.

Cât câștigă un însoțitor de zbor în România
Veniturile diferă în funcție de compania aeriană, experiență, numărul de ore petrecute în aer și tipul rutelor operate. La acestea se pot adăuga bonusuri sau diurne pentru deplasările externe.

La TAROM, salariul de bază net este estimat la aproximativ 3.500-4.500 de lei. Sporurile pentru condiții de muncă și risc, plata orelor de zbor și diurnele pentru cursele externe pot ridica venitul lunar la aproximativ 6.000-8.500 de lei. Pentru personalul cu experiență, în special șefii de cabină, veniturile pot trece de 10.000 de lei în anumite luni.
La Wizz Air, un însoțitor de zbor aflat la început de carieră poate avea un salariu de bază de aproximativ 3.000-4.500 de lei net. Odată cu experiența și cu adăugarea indemnizațiilor și bonusurilor, venitul total poate ajunge la circa 6.000-9.500 de lei pe lună.

În cazul Ryanair, venitul de bază este în jurul valorii de 4.500 de lei, la care se pot adăuga bonusuri și comisioane obținute din vânzările realizate la bord. În primul an, compania poate acorda și bonusuri de angajare, iar venitul lunar total poate ajunge la aproximativ 7.500-8.500 de lei.

Pe piața locală, HiSky se numără printre operatorii care pot oferi venituri mai ridicate, estimările ajungând până la aproximativ 11.000 de lei net, în funcție de experiență și de rutele operate.
Pentru cineva care abia intră în domeniu, veniturile totale pornesc, în general, de la aproximativ 4.500-6.500 de lei net, în funcție de companie și de numărul de zboruri.
Din ce este format salariul unui steward sau al unei stewardese
Suma care intră lunar în cont nu reprezintă întotdeauna doar salariul de bază. În funcție de angajator, venitul poate include plata orelor de zbor, sporuri, bonusuri de performanță, comisioane pentru vânzările de la bord și diurne.
Un alt element important este vechimea. Un însoțitor de zbor aflat la început de drum nu va avea, de regulă, același venit ca un angajat cu experiență sau ca un șef de cabină.
O meserie care presupune mai mult decât călătorii
Imaginea unui job în care angajatul vede permanent orașe noi este doar o parte din realitate. Însoțitorii de zbor sunt responsabili, înainte de toate, de siguranța pasagerilor.
Pentru a putea practica această meserie, candidații trebuie să parcurgă programe de pregătire care includ proceduri de siguranță, intervenții în situații de urgență și cursuri de prim ajutor.
Programul este unul atipic și poate include zboruri foarte devreme dimineața, nopți departe de casă, weekenduri lucrate și perioade lungi petrecute pe rute internaționale.
Unde se câștigă cel mai bine
Pentru cei dispuși să se mute în străinătate, diferențele de venit pot fi considerabile. Companiile aeriene din Orientul Mijlociu sunt printre cele mai atractive pentru însoțitorii de zbor.
La Emirates, de exemplu, pachetul de început este prezentat la aproximativ 11.244 de dirhami emiratezi pe lună, echivalentul a circa 2.700 de euro.

Acesta include salariul de bază și plata orelor de zbor. Compania oferă, de asemenea, cazare și transport, iar însoțitorii de zbor beneficiază de diurne în timpul escalelor.
Pentru pozițiile de senioritate, precum cea de purser sau șef de cabină, veniturile pot urca la aproximativ 20.000-28.000 AED lunar, adică în jur de 4.800-6.700 de euro.
De ce atrage atât de mult această carieră
Pentru mulți tineri, combinația dintre venituri, călătorii și un mediu de lucru diferit de cel al unui job de birou este principalul argument.
Social media a contribuit, la rândul său, la popularizarea profesiei, prin imaginile din aeroporturi, hoteluri și destinații exotice publicate de însoțitorii de zbor.
Dincolo de partea spectaculoasă a meseriei, însă, jobul presupune disciplină, rezistență la stres, responsabilitate și disponibilitatea de a lucra după un program schimbător.
Tocmai această combinație dintre beneficii și provocări face ca meseria de însoțitor de zbor să rămână una dintre cele mai interesante opțiuni pentru cei care își doresc o carieră departe de rutina unui program clasic de birou.
Infrastructură 5: Reparații locale pe străzile Elev Nicolae Popovici și Oltului din Sectorul 5
Echipele Infrastructură 5 au executat lucrări punctuale în zonele afectate de degradări, pentru îmbunătățirea condițiilor de circulație și creșterea siguranței rutiere.
Lucrările au fost realizate pe străzile Elev Nicolae Popovici și Oltului, unde au fost identificate porțiuni de carosabil care necesitau reparații.
Potrivit Infrastructură 5, intervențiile au fost executate local, strict în zonele degradate, fără a fi menționate lucrări de reabilitare integrală a celor două străzi.
AFM a publicat noi liste Rabla 2026: Peste 3.600 de ecotichete aprobate pentru persoane fizice
Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) anunţă că a aprobat, vineri, dosare noi în cadrul Programului Rabla Auto 2026 destinat persoanelor fizice, pe listă aflându-se 3.661 de ecotichete, în valoare totală de 48 milioane de lei.
„O nouă listă de beneficiari aprobați în cadrul Programului #RablaAuto2026!
Rolul prosumatorilor cu baterii de stocare în alimentarea rețelei naționale, joi seară, după oprirea Reactorului 2
Mii de prosumatori casnici au răspuns apelului de a ajuta Sistemul Energetic Național în orele de vârf, apel susținut și de premierul Ilie Bolojan, după oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă din cauza secetei șia debitului scăzut al Dunării. Unii au injectat energie în rețea, iar ceilalți au contribuit prin faptul că au consumat din propriile baterii, încărcate în timpul zilei, și nu din sistem.
„De vreo câteva zile, prosumatorii injectează seara și setează invertorul ca să dea în rețea, între 20.00 și 22.00, tot ce au.
(…) Cantitatea de 680 MW injectată în rețea din instalațiile de stocare seara nu poate fi atribuită doar prosumatorilor casnici, așa cum am spus inițial. Prosumatorii casnici au rolul lor și exercițiul lor de solidaritate este important, cu efect mai ales la nivel local, în rețeaua de distribuție. La nivelul rețelei de transport, de care se ocupă Transelectrica, acolo vedem mai degrabă efectul proiectelor de stocare ale companiilor, deci stocarea industrială, pe care iată că și România o are. Ambii actori, și cei mici și cei mari, contribuie în felul său în această perioadă.”, a precizat, pentru Digi24, Eugenia Gusilov, director Romania Energy Center.
Totodată, Dan Pîrșan a explicat pentru sursa citată că cei aproape 700 MW observați joi seară la categoria stocare nu puteau proveni doar de la bateriile prosumatorilor casnici, dar că excistă solidaritate din pareta acestora.
„Este vorba, în principal, despre marile capacități de stocare instalate în România de companii private, la care se adaugă contribuția prosumatorilor casnici cu baterii. Prosumatorii casnici, singuri, nu ar putea asigura o asemenea putere. La orele de vârf, o parte dintre aceștia contribuie la Sistemul Energetic Național fie prin energia livrată în rețea, fie prin faptul că își acoperă propriul consum din baterii și, astfel, reduc consumul din rețea”, a explicat președintele APCE.
Acesta susține că numărul prosumatorilor casnici care au baterii este mai mare decât cel reflectat în datele oficiale, deoarece mulți și-ar fi instalat sisteme de stocare fără să informeze operatorul de distribuție și, implicit, ANRE.
„ANRE a declarat vreo 10.000. În realitate, sunt foarte mulți prosumatori casnici care și-au cumpărat și instalat baterii fără să informeze operatorul de distribuție și, implicit, ANRE. Noi considerăm că sunt tot 160.000 de prosumatori casnici care, la orele de vârf, ne ajută, iar ceilalți ajută prin faptul că nu consumă din Sistemul Energetic Național, ci consumă din propriile baterii în care au adunat energia pe timpul zilei”, a mai spus Pîrșan.
Val de amenzi ANSVSA: Peste 2 milioane de lei penalizări pentru igienă și produse neconforme
În luna iulie 2026, inspectorii ANSVSA au aplicat amenzi de 2.027.800 de lei în urma controalelor desfășurate în sectorul alimentelor de origine nonanimală. Aceste acțiuni fac parte din Programul de supraveghere și control pentru anul în curs și au vizat prevenirea riscurilor pentru sănătatea consumatorilor.
- 228 de sancțiuni contravenționale
- 176 de avertismente acordate
- 2,027 milioane lei – valoarea totală a amenzilor
Principalele neconformități identificate au vizat:
- nerespectarea normelor de igienă privind depozitarea produselor, starea spațiilor, a utilajelor și ustensilelor, implementarea programelor de autocontrol, protecția împotriva insectelor și dăunătorilor, efectuarea operațiunilor de dezinfecție, dezinsecție și deratizare, precum și utilizarea materialelor de curățenie;
- documentarea și implementarea necorespunzătoare a procedurilor bazate pe principiile HACCP;
- neconformități privind etichetarea, ambalarea și caracteristicile produselor alimentare, precum și lipsa documentelor de analiză;
- deficiențe privind documentele de trasabilitate și alte documente obligatorii;
- nereguli referitoare la personal, inclusiv lipsa documentelor care atestă starea de sănătate, a fișelor de aptitudini sau a echipamentului de protecție.
În cadrul acțiunilor de control au fost prelevate probe pentru analize de laborator, în conformitate cu Programul de supraveghere și control, în vederea verificării conformității produselor alimentare și a respectării limitelor maxime admise pentru reziduuri de pesticide, contaminanți și alte substanțe interzise.
ANSVSA reamintește consumatorilor că pot sesiza orice nereguli privind siguranța alimentelor sau pot solicita informații de specialitate prin intermediul Call Center-ului instituției, la numărul gratuit 0800.826.787, disponibil din orice rețea de telefonie.












