Acasă Blog Pagina 452

Israelul încorporează alți 7.000 de evrei ultraortodocși, pe fondul războaielor sale

HotNews.ro

Armata israeliană a declarat luni că a aprobat noi ordine de recrutare pentru 7.000 de membri ai comunității evreiești ultraortodoxe, o problemă extrem de sensibilă în țară într-un moment în care efectivele armatei sunt sub presiune după mai bine de un an de război în Gaza, relatează AFP.

Ministrul apărării Yoav Gallant „a aprobat recomandarea armatei de a emite 7.000 de noi ordine în procesul de evaluare a ultra-ortodocșilor eligibili pentru recrutare”, în plus față de cele 3.000 de ordine emise în iulie, a declarat armata într-o declarație.

Aceste ordine pentru serviciul militar obligatoriu de 32 de luni pentru bărbați, care vor fi trimise „în zilele următoare”, sunt menite „să îndeplinească obiectivele de recrutare”, a adăugat aceasta.

De anul trecut, Israelul poartă un război pe mai multe fronturi, în special împotriva Hamas în Gaza și Hezbollah în Liban, care a dus la moartea a cel puțin 780 de soldați și rănirea altor 4.500. Războiul se răsfrânge, de asemenea, asupra celor aproximativ 300.000 de rezerviști care au fost rechemați după atacul sângeros al Hamas asupra sudului Israelului la 7 octombrie 2023.

Acest atac s-a soldat cu moartea a 1.206 persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanț AFP bazat pe date oficiale israeliene, inclusiv ostatici uciși sau care au murit în captivitate.

Ca represalii, armata israeliană a lansat o ofensivă distructivă în Gaza care s-a soldat cu 43.374 de morți, majoritatea civili, potrivit datelor Ministerului Sănătății din Hamas.

Recrutarea evreilor ultraortodocși se află în centrul dezbaterii publice într-un moment în care partidele ultraortodoxe sunt membri-cheie ai coaliției premierului Benjamin Netanyahu.

Aceștia reprezintă aproximativ 14% din populația evreiască a Israelului, adică aproape 1,3 milioane de persoane, iar aproximativ 66.000 de bărbați de vârstă militară sunt scutiți pentru că se dedică studiului textelor sacre ale iudaismului, conform unei reguli introduse la crearea Israelului în 1948.

„Haredim” (”temători de Dumnezeu” în ebraică), care au o interpretare strictă a legii religioase iudaice și trăiesc adesea retrași în comunitățile lor, consideră că studiul Torei protejează țara la fel de mult ca armata.

​Read More

-Publicitate-

SuperLiga: Rapid câștigă cu FC Hermannstadt și se apropie de play-off. Intrare brutală a lui Selimovic

HotNews.ro

Rapid București a învins echipa FC Hermannstadt, scor 1-0, într-un meci disputat pe stadionul din Giulești, luni, în etapa a 15-a din SuperLiga, ultima din turul sezonului regulat.

Rapid București – FC Hermannstadt 1-0, în etapa #15 din SuperLiga

Echipa lui Marius Șumudică a înscris unicul gol al partidei în minutul 27, când Clinton N’Jie a profitat de eroarea lui Bejan, a rămas singur cu portarul și l-a învins pe Căbuz. Aceasta a fost prima reușită a camerunezului în tricoul Rapidului.

În minutul 58, FC Hermannstadt a rămas în inferioritate numerică, după ce Vahid Selimovic a intrat cu ambele picioare înainte asupra lui Jakub Hromada. Fundașul oaspeților a primit direct cartonaș roșu.

Grație acestui succes, Rapid a acumulat 20 de puncte și se află pe locul 7 în clasamentul SuperLigii, la doar un punct distanță de campioana FCSB (locul 6, ultimul de play-off).

De cealaltă parte, gruparea sibiană a ajuns la 5 înfrângeri consecutive în prima ligă și ocupă locul 15, penultimul, cu 13 puncte.

Au evoluat echipele:

Rapid: Siegrist – C. Manea, Săpunaru (C. Igant 46), Paşcanu – Onea, T. Christensen (Micovschi 84), Hromada (Gojkovic 64), Borza – N’Jie (A. Dobre 68), Boupendza, Petrila (Grameni 84). Antrenor: Marius Şumudică

FC Hermannstadt: Căbuz – Selimovic, Bejan, Ionuţ Stoica – Antwi, A. Ivanov, Biceanu (Kujabi 70), Tiago Goncalves – Murgia (D. Iancu 64), A. Chiţu (S. Buş 70), Ianis Stoica (Neguţ 77). Antrenor: Marius Măldărăşanu.

​Read More

-Publicitate-

Secretul vilei din Aviatorilor: Ciolacu arată cu degetul spre Ciucă. „Cunosc absolut tot”

HotNews.ro

Premierul Marcel Ciolacu a afirmat luni că nu poate oferi informaţii despre vila din Bulevardul Aviatorilor nr. 86, deoarece anumite documente sunt încă secretizate.

Liderul PSD a precizat, într-o conferinţă de presă susţinută la Ambasada României de la Paris, că va pune la dispoziţia opiniei publice informaţiile referitoare la devizul total al lucrărilor, după ce va fi parcurs tot traseul necesar în vederea desecretizării, informează Agerpres.

„Eu nu pot să fiu, iarăşi, ipocrit. E normal că cunosc. Sunt primul-ministru (sic!) al României. Am lucruri pe care am dreptul să le spun, lucruri pe care nu am dreptul să le spun. Am văzut mizeria care se aruncă împotriva domnului Neacşu. Nu poţi să fii atât de mojic să nu îţi asumi lucruri pe care le faci când eşti prim-ministru”, a spus Ciolacu.

„Această funcţie de prim-ministru trebuie să o iei şi cu bunele şi cu relele ei. Cum o iau şi eu şi vă dau explicaţii dumneavoastră. Câteodată mai sunt supărat, câteodată mai sunt obosit, câteodată sunt mai liniştit, ca acum, când vin de la Biserică, dar trebuie să îţi asumi deciziile când ai ajuns un om de stat la o asemenea funcţie. Cunosc absolut tot. Nu am dreptul să spun, fiindcă anumite documente sunt încă secretizate. Nu cunosc devizul total. Îmi cereţi, o să îl cer secretarului general, care îl va cere la RA-APPS (Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, n.r.) şi vi-l va pune la dispoziţie. Desecretizarea cu parcursul ei…”, a adăugat premierul.

Pe de altă parte, premierul a atras atenţia asupra faptului că adresa şi numărul de telefon i-au fost făcute publice, adăugând că nu îşi va schimba nici adresa, nici felul de a fi, deoarece nu îi este ruşine de el.

Deși nu l-a numit, Ciolacu se referă în mod evident la liderul PNL, Nicolae Ciucă, contracandidat al său în cursa prezidențială, în contextul în care liberalul i-a cerut să publice lista tuturor vizitatorilor, utilizatorilor și beneficiarilor vilei RA-APPS din strada Cucu Starostescu nr. 6.

„Nu putem fi chiar aşa de josnici. Am înţeles, mi-ai dat adresa pe Facebook-ul personal. Mi-a dat doamna Şoşoacă telefonul personal. Nu îmi schimb nici adresa, nici telefonul, fiindcă nimeni nu va schimba felul meu de a fi şi modul meu de a trăi, fiindcă nu mi-e ruşine de el. Dar nu poţi să nu îţi asumi nimic din ce ai făcut. Să încerci să îţi asumi numai lucrurile bune. Cel mai urât în politică este când te lauzi cu munca altuia”, a mai afirmat luni Marcel Ciolacu.

Scandalul celor două vile de protocol

Pe 31 octombrie, la 8 luni după ancheta Recorder despre „Palatul Împăratului”, liderul PSD a anunțat că i-a cerut secretarului general al Guvernului, Mircea Abrudean, să înceapă procedura de desecretizare a cheltuielilor făcute de RA-APPS la vila din Bulevardul Aviatorilor nr. 86.

„Românii au dreptul să știe ce cheltuieli s-au făcut acolo și dacă este adevărat că această locuință a fost repartizată președintelui Klaus Iohannis. Am văzut că președintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat că nu are o problemă cu desecretizarea tuturor actelor legale în această privință. De aceea, sunt convins că le va cere tuturor colegilor săi din Guvern să acționeze cu onoare, respect și predictibilitate”, a spus, la acel moment, premierul.

Întrebat dacă are semnale că Administrația prezidențială va cere la RA-APPS o locuință de protocol pentru Klaus Iohannis, după terminarea mandatului de președinte, Ciolacu a răspuns: „Nu am nicio informație. Am aceleași informații pe care le aveți și dumneavoastră”.

Ulterior în cursul zilei de 31 octombrie, liderul PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat că îl bucură faptul că Marcel Ciolacu a cerut să fie desecretizate cheltuielile de la vila de protocol din Bulevardul Aviatorilor și că îl încurajează să dezvăluie publicului mai multe informații despre imobilele pe care le administrează RA-APPS.

Președintele PNL l-a provocat însă pe premier să ofere informații și despre alte vile ale statului român. „Tot în spiritul transparenței, mai sunt și alte teme pe care publicul merită să le știe: Lista utilizatorilor/ vizitatorilor/ beneficiarilor vilei RA-APPS din strada Cucu Starostescu nr. 6. Sunt sigur că domnul Ciolacu nu vrea să meargă cu acest secret în turul 2. Lista tuturor vilelor RA-APPS şi a beneficiarilor care locuiesc în aceste vile”, a scris candidatul PNL la președinție, într-o postare pe Facebook.

După doar o zi, Secretariatul General al Guvernului a anunțat că cheltuielile efectuate pentru reabilitarea, modernizarea și refuncționalizarea vilei din Bulevardul Aviatorilor nr. 86 depășesc 13,8 milioane de lei (fără TVA), echivalentul a aproximativ 2,8 milioane de euro.

Guvernul a venit apoi și cu precizări legate de vila din strada Cucu Starostescu nr. 6, fără a indica însă lista utilizatorilor/ vizitatorilor/ beneficiarilor acestui imobil, așa cum ceruse Nicolae Ciucă.

„Ca urmarea a solicitării premierului Marcel Ciolacu, Regia Autonomă – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat informează că din noiembrie 2021 până în prezent la imobilul din Strada Cucu Starostescu nr. 6, administrat de regie, au fost făcute investiții ce au constat doar în montarea unei centrale termice pe gaz (100 kw). Valoarea lucrărilor este de 59.272 lei. De asemenea, prim-ministrul a cerut Serviciului de Protecție și Pază evidența vizitatorilor/invitaților care au avut acces în imobilul RAAPPS din Strada Cucu Starostescu nr. 6. Potrivit răspunsului primit, la nivelul SPP nu există o evidență a vizitatorilor/invitaților care au acces în reședințele demnitarilor aflați în competență”, a transmis Guvernul, într-un comunicat.

Lucrările de la vila de pe Bulevardul Aviatorilor din București, o zonă exclusivistă a Capitalei, au intrat în atenția publică după o investigație făcută de Recorder în luna februarie 2024.

Clădirea aparține Regiei Autonome a „Administrării Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS) și lucrările de renovare și amenajare se ridică la costuri de 7 milioane de euro, scriau la vremea respectivă jurnaliștii de la Recorder.

Însă numele familiei care va beneficia de pe urma acestor lucrări nu a fost dezvăluit.

Toate indiciile anchetei despre vila care a fost sediu al Partidului Național Liberal duceau către un singur nume: Klaus Iohannis, care își încheie cel de-al doilea mandat în luna decembrie.

​Read More

-Publicitate-

Zeci de persoane de la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Videle, evacuate după o alertă de incendiu

HotNews.ro

Pompierii au fost sesizați luni cu privire la un posibil incendiu care s-a produs la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Videle, aflat în incinta Spitalului Orăşenesc, relatează News.ro. La sosirea acestora, clădirea era parțial inundată cu fum.

La fața locului au fost trimise trei echipaje de pompieri, dotate cu două autospeciale de lucru cu apă și spumă și o ambulanță SMURD, precum și două echipaje ale Serviciului de Ambulanță Județean Teleorman. 

La sosirea acestora, clădirea era parțial inundată cu fum, generat de o defecțiune a instalației electrice de la centrala de încălzire. 

Din fericire, nu au fost raportate victime, potrivit Trnews.ro.

Fumul dens a făcut imposibilă rămânerea în clădire, așa că autoritățile au decis relocarea temporară a celor evacuați în două saloane la parterul construcției. 

​Read More

-Publicitate-

Bombardierul american B-1B, trimis la poarta Coreei de Nord ca avertisment pentru Kim

HotNews.ro

Statele Unite au trimis duminică un bombardier B-1B în nord-estul Asiei pentru un exercițiu aerian trilateral, efectuat alături de aliații lor regionali, după testul de lansare de către Coreea de Nord a unei noi rachete balistice intercontinentale nucleare, scrie luni Newsweek.

Exercițiul aliat, la care au participat și Coreea de Sud și Japonia, a avut loc după ce Kim Jong Un, liderul Coreei de Nord, a asistat joia trecută la lansarea unei rachete balistice intercontinentale (ICBM) Hwasong-19, cea mai mare rachetă a țării, în cadrul celui mai lung test de până acum cu rachete nucleare.

Deși racheta s-a deplasat pe o traiectorie verticală abruptă pentru a evita spațiul aerian suveran al altor țări, Japonia a estimat că Hwasong-19 este capabilă să zboare peste 9.320 de mile, ceea ce ar putea implica un atac nuclear asupra continentului american dacă ar fi lansată pe o traiectorie normală.

Atât Coreea de Sud, cât și Japonia nu sunt înarmate nuclear. Ele se află sub protecția descurajării extinse a SUA, cunoscută și sub numele de „umbrela nucleară” – adică angajamentul Washingtonului de a descuraja și de a răspunde scenariilor nucleare și non-nucleare în apărarea celor două state.

Un bombardier B-1B al Forțelor Aeriene ale SUA, cunoscut și sub numele de Lancer, a fost trimis de la Baza Forțelor Aeriene Ellsworth din Dakota de Sud, principala bază care găzduiește aeronava, în spațiul aerian estic al insulei sud-coreene Jeju, care se află la sud de Peninsula Coreeană și la vest de principala insulă japoneză Kyushu.

B-1B este unul dintre cele trei bombardiere americane cu rază lungă de acțiune aflat în serviciul forțelor aeriene, dar, spre deosebire de B-2 Spirit și B-52H Stratofortress, nu poate transporta arme nucleare.

Cu toate acestea, are cea mai mare încărcătură de arme convenționale din inventarul Air Force.

În urma unui zbor transpacific, bombardierul american s-a întâlnit cu patru avioane de luptă japoneze F-2, patru avioane de luptă sud-coreene F-15K, precum și cu trei avioane de luptă americane F-16 care erau desfășurate în Coreea de Sud, pentru un zbor trilateral de escortare a bombardierului.

Armata americană a susținut că acest exercițiu a permis un răspuns imediat la provocările de securitate regională într-un mediu de securitate critic. „Cele trei națiuni ale noastre își mențin un angajament absolut față de viziunea comună a unei regiuni Indo-Pacific sigure, deschise și bazate pe reguli”, a transmis duminică, într-un comunicat, Comandamentul SUA pentru Indo-Pacific.

Armata sud-coreeană a dezvăluit că bombardierul american a demonstrat ceea ce a numit capacități „copleșitoare” de a ataca o țintă simulată în timpul exercițiului, care nu s-a desfășurat cu foc real.

De asemenea, armata sud-coreeană precizat că exercițiul care a implicat bombardierul a fost efectuat ca răspuns la lansarea rachetei intercontinentale nord-coreene, promițând că Seulul își va consolida și își va spori coordonarea în materie de securitate cu Washingtonul și cu Tokyo pentru a descuraja și a răspunde împreună la amenințările reprezentate de Phenian.

Potrivit presei japoneze, aceasta a fost a patra oară când armata americană și-a desfășurat bombardierele în Peninsula Coreeană. Precedentele trei ocazii au avut loc pe 2 aprilie, 5 iunie și 1 octombrie, care au implicat bombardiere B-1B Lancer și B-52H Stratofortress.

După încheierea exercițiului de duminică, bombardierul american s-a întors acasă. Potrivit dispozitivelor de urmărire a aeronavelor militare, două bombardiere erau planificate pentru exercițiu, însă unul dintre ele s-a întors în Dakota de Sud la jumătatea acestuia, probabil din cauza unor probleme.

​Read More

-Publicitate-

Rheinmetall urmează să finalizeze construcția celei de-a doua fabrici militare din Ucraina, spune Mark Rutte

HotNews.ro

Compania germană Rheinmetall urmează să finalizeze în curând construcția celei de-a doua instalații militare în Ucraina, a anunțat secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul unei conferințe comune cu cancelarul german Olaf Scholz, scrie Ukrainska Pravda.

El a subliniat că dezvoltarea industriilor de apărare este crucială pentru securitatea Europei și pentru protecția Ucrainei.

„Producătorul german de armament Rheinmetall tocmai a inaugurat prima fabrică din Ucraina, o a doua instalație urmând să fie finalizată în curând. Iar Rheinmetall a crescut semnificativ producția de muniții din 2022 încoace”.

În plus, secretarul general a subliniat că industria germană este esențială pentru NATO și Ucraina.

Recent, directorul general al Rheinmetall, Armin Papperger, și-a exprimat planurile de a deschide total de patru fabrici în Ucraina.

​Read More

-Publicitate-

Maria Zaharova denunță „reprimarea fără precedent a opoziției și presei” în alegerile din Republica Moldova

HotNews.ro

Ministerul rus de Externe a afirmat luni că alegerile prezidențiale din Republica Moldova, câștigate de proeuropeana Maia Sandu, au fost „cele mai nedemocratice” din istoria post-sovietică a țării, informează Reuters.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a instituției conduse de Serghei Lavrov, a mai declarat, într-un comentariu publicat pe site-ul ministerului, că rezultatul alegerilor, în care Maia Sandu a obținut victoria în mare parte datorită sprijinului din partea moldovenilor care locuiesc în străinătate, expune „o divizare profundă” în societatea moldovenească.

„Nu ar fi exagerat să spunem că aceasta a fost cea mai nedemocratică campanie electorală din toți anii de independență a Moldovei”, a afirmat Zaharova.

„Caracteristicile distinctive au fost reprimarea fără precedent de către autorități a opoziției și a presei independente, mai ales a presei de limbă rusă, și interferența evidentă a Occidentului în procesul electoral”, a susținut purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse.

Zaharova a adăugat că polarizarea indicată de rezultatul scrutinului a fost „provocată de politica lipsită de viziune a liderilor țării și de interferența flagrantă din partea Occidentului”.

Maia Sandu denunță de multă vreme invazia Rusiei în Ucraina și a acuzat Moscova de comploturi pentru înlăturarea administrației sale. După primul tur al alegerilor de luna trecută, președinta s-a plâns de o campanie de mituire a alegătorilor pentru a vota împotriva ei și împotriva referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană, care a trecut cu o mică majoritate.

Reacția Occidentului și a lui Zelenski după alegerile din Republica Moldova

Preşedinta în exerciţiu a Republicii Moldova a câştigat alegerile prezidenţiale de duminică cu 55,33% din sufragii, în timp ce contracandidatul său, fostul procuror prorus Alexandr Stoianoglo, a primit sprijinul a 44,67% dintre cetăţeni, a anunţat luni Comisia Electorală Centrală din ţară după finalizarea numărării voturilor.

Aliaţii occidentali ai Chişinăului au salutat rezultatele scrutinului, după o campanie tensionată, umbrită de suspiciuni de ingerinţă rusească în această fostă republică sovietică, acum candidată la aderarea la Uniunea Europeană, notează Agerpres.

Preşedintele american Joe Biden a felicitat-o pe Maia Sandu pentru câştigarea turului doi al scrutinului prezidenţial şi a declarat că eforturile Moscovei de a submina procesul electoral au eşuat. „O felicit pe Maia Sandu pentru realegerea sa istorică în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova”, a afirmat Biden într-un comunicat, publicat pe site-ul Casei Albe.„Timp de luni de zile, Rusia a încercat să submineze instituţiile democratice şi procesele electorale din Moldova. Dar Rusia a eşuat”, a declarat Biden.

„Moldovenii şi-au arătat încă o dată hotărârea de a construi un viitor european în pofida încercărilor hibride de a submina democraţia”, a reacţionat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, pe reţeaua socială X. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, au transmis mesaje similare.

Din statele membre ale UE, preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a exprimat bucuria pentru faptul că „democraţia a triumfat asupra tuturor ingerinţelor şi tuturor manevrelor”, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz a salutat „cursul european” ales de Chişinău.

În România conducerea de vârf, în special şeful statului Klaus Iohannis, preşedintele Senatului Nicolae Ciucă şi premierul Marcel Ciolacu, au transmis felicitări Maiei Sandu pentru victorie, subliniind la unison semnificaţia istorică a rezultatului alegerilor pentru viitoarea aderare a ţării la Uniunea Europeană.

Pentru Ucraina vecină, candidată şi ea la UE, „moldovenii au făcut o alegere clară”, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski, care cere „o Europă paşnică şi unită”.

Diviziunile din Moldova și „lecția de umilință” pentru Maia Sandu

Totuşi, rezultatul scrutinului arată diviziuni puternice în rândul cetăţenilor, pentru care aderarea la UE nu este visul tuturor, scrie AFP. Mai ales că referendumul din 20 octombrie vizând includerea obiectivului european în Constituţie aproape că a fost la un pas de eşec. În cele din urmă, a fost aprobat la limită, însă a provocat îngrijorări în UE, notează agenția franceză de presă.

Prima femeie care a ocupat, în 2020, cea mai înaltă funcţie în acest stat situat între NATO şi sfera de influenţă rusă, Maia Sandu a vorbit despre „o lecţie de democraţie” în faţa „unui atac fără precedent” al „forţelor ostile şi criminale”.

Dezinformare, cumpărare masivă de voturi, ameninţări cu moartea, atacuri cibernetice şi „transport organizat” al alegătorilor: poliţia a raportat în ultimele săptămâni numeroase presupuse „încercări de destabilizare” din partea Moscovei.

Însă „este şi o lecţie de umilinţă” pentru Maia Sandu şi susţinătorii săi, a afirmat, într-o analiză pentru AFP, expertul Andrei Curăraru, de la think tank-ul WatchDog, evocând dezamăgirea unora în faţa ritmului lent al reformelor şi a crizei economice.

În discursul său de duminică seara, fosta economistă a Băncii Mondiale a întins mâna celor care nu au votat-o, vorbind chiar şi în limba rusă, pe lângă română, care este limba oficială, şi a promis că va fi „preşedintele tuturor”. Pentru că ţara, una dintre cele mai sărace din Europa, este extrem de polarizată, pe de o parte, între o diasporă şi o capitală în principal favorabile integrării în UE şi, pe de altă parte, zonele rurale şi două regiuni, provincia separatistă Transnistria şi Găgăuzia autonomă, orientată spre Rusia.

Maia Sandu a pierdut în faţa rivalului său doar pe teritoriul Republicii Moldova şi îi datorează victoria sa puternicei mobilizări a diasporei: din cele 326.000 de buletine de vot din străinatate, 270.000 au fost în favoarea sa.

„Rusia a exercitat cu siguranţă o influenţă asupra votului, dar acesta nu este singurul motiv pentru care 44% dintre alegători i-au dat votul lui Alexandr Stoianoglo”, a spus Lucian Cristea, un student în vârstă de 27 de ani intervievat de AFP. „O parte a populaţiei împărtăşeşte idei care nu sunt în acord cu valorile europene”, a adăugat el, referindu-se la persoane din anturajul său care au un ataşament „sentimental” faţă de Rusia.

De altfel, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), care l-a susţinut pe Alexandr Stoianoglo în alegerile prezidenţiale pierdute duminică în faţa preşedintei Maia Sandu, o consideră pe aceasta din urmă o „preşedintă nelegitimă”, întrucât şi-a câştigat noul mandat cu ajutorul voturilor din diaspora pe care acest partid nu le recunoaşte, potrivit unui comunicat emis luni.

În aceste condiţii, expertul Andrei Curăraru avertizează asupra rezultatului alegerilor legislative programate în vara lui 2025.

„Dacă Maia Sandu nu va învăţa lecţia acestor alegeri, anul viitor nu vom avea un parlament proeuropean”, a avertizat Curăraru.

​Read More

-Publicitate-

Legea pensiilor militare a fost adoptată în Parlament și merge la promulgare

HotNews.ro

Senatul a adoptat, luni, în plen, proiectul de modificare a Legii pensiilor militare, cu amendamente, prin care se prevede că pensiile aflate în plată se indexează în raport cu solda sau cu salariul de grad sau de funcţie, relatează Agerpres. Legea merge la promulgare.

Propunerea legislativă, iniţiată de un grup de parlamentari de la PNL, a fost adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaţilor şi a primit, luni, în Senat, 91 de voturi „pentru” şi 8 abţineri, Camera superioară fiind for decizional.

„Cuantumul pensiilor militare de stat, aflate în plată, se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, în procentajele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de stabilire a pensiei militare, inclusiv prin excepţie de la prevederile art. 60, potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi a drepturilor băneşti, care fac parte din baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, conform legii, şi valorificate în ultima decizie de pensie”, prevede actul normativ adoptat de plenul Senatului, în forma amendată de Comisia de apărare a Senatului.

Aceste prevederi nu vor fi aplicate pensionarilor militari care exercită funcţia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, nici celor care au calitatea de parlamentar, pe perioada exercitării acestor funcţii, se mai arată în proiect.

În cazul în care, în urma actualizării, rezultă o pensie mai mică decât cea aflată în plată, atunci se va menţine suma în plată.

Senatul a eliminat articolul 60 (1) din forma proiectului adoptată de Camera Deputaţilor care prevedea că „dispoziţiile art. 60 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător şi în cadrul procedurii de actualizare a pensiilor militare de stat”.

Senatorii au mai stabilit că, „în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Casele de pensii sectoriale actualizează din oficiu toate pensiile militare de stat aflate în plată, cu majorările soldei de grad/salariului gradului profesional şi al soldei de funcţie/ salariului de funcţie, care au avut loc în perioada 2015 – 2024”.

Fondurile necesare pentru plata în anul 2024 a acestor drepturi vor fi suportate din bugetele instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.

Prin această lege „se intră în normalitate”, susțin democrații

Preşedintele Comisiei de apărare, Nicoleta Pauliuc (PNL), consideră că, prin legea votată, parlamentarii au dovedit că „le pasă de rezervişti”.

„Sunt militari care ne-au spus că au ocupat aceleaşi funcţii, au acelaşi grad militar, au fost tot timpul în Armată şi primesc pensii diferite. (…) România este de 20 de ani în NATO, a fost o decizie politică atunci, dar să nu uităm că pensionarii militari sunt cei care trebuie trataţi cu respect, având o contribuţie foarte importantă pentru ca România să se afle astăzi sub această pălărie de securitate NATO. Astăzi am dovedit încă o dată că ne pasă de rezervişti şi că inechităţile trebuie să fie eliminate. Mai e un singur pas, Guvernul să elaboreze normele şi să pună în aplicare acest text de lege”, a spus Pauliuc, de la tribuna Senatului.

Senatorul Felix Stroe (PSD) a subliniat că prin această lege „se intră în normalitate” şi „se repară parţial lucrurile anormale, pentru că în domeniul pensiilor militare mai sunt încă multe de făcut”.

„Aş vrea să terminăm cu faptul că ‘pensiile militare sunt pensii speciale’. Nu, nu am să obosesc să tot spun că sunt pensii de serviciu. Exceptând câteva pensii mai mari, care sunt ale unor generali cu pensii de conducere, majoritatea pensiilor militare sunt la limita decenţei, pensii care asigură subzistenţa celor care depunând jurământul militar şi-au asumat multiple privaţiuni, au depus eforturi susţinute fără să se ţină cont de sărbători, de anotimpuri. Au fost întotdeauna acolo unde i-a chemat datoria. (…) Astăzi se repară o inechitate profundă – diferenţe mari ale pensiilor celor care au ieşit la pensie, cu acelaşi grad, în perioade diferite. Guvernul României va elabora imediat normele metodologice”, a spus Stroe.

Senatorul PSD Titus Corlăţean şi-a exprimat nemulţumirea că propunerea legislativă ar fi trebuit iniţiată conform „înţelegerii din coaliţie” de parlamentari PNL şi PSD, şi nu doar de liberali, dar a evidenţiat votul pozitiv acordat proiectului de senatorii social-democraţi, pentru că „elimină discriminările şi inechităţile”.

„A trebuit să rezistăm la o presiune din partea unora care au făcut o politică foarte joasă de a ‘elimina pensiile speciale nesimţite’, ale militarilor, diplomaţilor şamd, care (…) nu sunt nici pensii speciale, nici nesimţite, ci ocupaţionale, potrivit Pilonului din arhitectura instituţională a Uniunii Europene”, a arătat Corlăţean adresându-se parlamentarilor USR.

Senatorul neafiliat Liviu Brătescu a punctat „actul de dreptate” făcut prin adoptarea legii. „Nu facem o favoare, ci facem dreptate celor care au servit statul român”, a menţionat el.

Senatorul Irineu Darău (USR) a evidenţiat că propunerea legislativă ar fi trebuit repartizată şi Comisiei de muncă din Senat, măcar pentru aviz.

„Sunt foarte multe inechităţi în sistemul de salarizare publică şi în sistemul public de pensii publice. (…) Situaţia soldelor militarilor şi pensiilor militarilor, inclusiv neindexarea, se prelungeşte din 2017 încoace. (…) Faptul că ajungem în noiembrie cu asemenea lucruri, înainte de alegeri, este cel puţin nefericit şi arată o lipsă de responsabilitate a celor care au fost la putere. (…) USR a cerut mereu adecvarea soldelor la nivelul la care ar trebui să fie şi apoi adecvarea pensiilor”, a mai spus Darău.

Senatorul AUR Aelenei Evdochia le-a mulţumit rezerviştilor pentru că „au luptat atâţia ani pentru ca legea să se înfăptuiască”.

​Read More

-Publicitate-

fanatik.ro: Firma fostului vice al CJ Neamț, iertată de amenda primită după prăbușirea podului de la Luțca. Decizie surprinzătoare a instanței

HotNews.ro

Judecătoria Roman a anulat amenda primită de societatea care a reabilitat podul prăbușit de la Luțca, județul Neamț, din partea Inspectoratului de Stat în Construcții.

Decizie neașteptată a Judecătoriei Roman în cazul podului reabilitat de la Neamț, care s-a prăbușit în vara anului 2022, la doar câteva luni de la inaugurare. Instanța a admis contestația societății Darcons împotriva împotriva ISC Neamț (Inspectoratul de Stat în Construcții), cu privire la procesul verbal de contravenție în cazul prăbușirii podului. Citește mai mult pe fanatik.ro

Articol susținut de fanatik.ro

​Read More

-Publicitate-

Cine sunt cei care l-au atacat cu lopețile pe premierul spaniol când a mers în zonele devastate de inundații

HotNews.ro

Premierul spaniol Pedro Sánchez „a primit o lovitură” în timpul vizitei din orașul Paiporta, puternic afectat de inundații, când a fost atacat de o mulțime violentă, a declarat luni ministrul de interne din Spania, potrivit Politico.

Duminică, Sánchez s-a alăturat regelui Felipe al VI-lea și reginei Letizia într-un tur al orașului Paiporta, situat nu departe de Valencia, care a fost printre cele mai grav afectate de inundațiile devastatoare care au ucis peste 200 de persoane și au provocat distrugeri în sudul și estul țării.

Prim-ministrul și membrii familiei regale au fost loviți cu noroi de oameni furioși din mulțime. Geamurile unuia dintre vehiculele din coloana lui Sánchez au fost sparte de o protestatari care aveau lopeți în mâini, unii dintre ei aruncând cu bețe în Sánchez, ceea ce a obligat forțele de securitate care îl însoțeau să „scurteze” brusc vizita.

După revoltele de duminică din Paiporta, primarul local, Maribel Albalat, a declarat că nu îi cunoştea pe mulţi dintre acei protestatari şi că aceştia au venit probabil în mod special acolo.

Sánchez a fost lovit în timpul protestelor, a declarat luni ministrul de interne Fernando Grande-Marlaska pentru presa spaniolă, și a fost evacuat de echipa sa de securitate după ce aceasta a stabilit că amenințarea la adresa prim-ministrului era „reală și evidentă”.

Potrivit Guvernului de stânga de la Madrid, premierul Pedro Sanchez a fost atacat cu o bâtă şi a plecat rapid din zonă, în timp ce protestatarii i-au lovit maşina cu pumnii şi cu picioarele. Manifestanţii au strigat, de asemenea, lozinci precum „Criminalilor, criminalilor!” şi „Plecaţi de aici!”, iar unii dintre ei purtau tricouri cu simboluri ale extremei drepte.

De altfel, ministrul Marlaska a adăugat că atacatorii fac parte din unele grupuri „marginale violente”.

„Vom lăsa ancheta să își urmeze cursul (…), dar este evident că a existat un minim rezonabil de organizare din partea unor grupuri violente marginale care trebuie condamnate în termenii cei mai fermi”, a mai declarat Grande-Marlaska.

O grupare extremă-dreapta a revendicat atacul asupra lui Sánchez, potrivit presei spaniole.

Localnicii din Paiporta sunt furioși din cauza modului în care autoritățile spaniole au gestionat dezastrul și consecințele acestuia, avertizările meteorologice urgente fiind transmise cu întârziere, iar ajutoarele neajungând încă în unele sate afectate din regiune.

Oficialii guvernului național se plâng de faptul că autoritățile regionale, care au jurisdicție asupra gestionării situațiilor de urgență, au fost lente în a accepta oferta Madridului de a trimite mai multe forțe de căutare-salvare.

Sánchez a anunțat sâmbătă că 5.000 de soldați și 5.000 de ofițeri de poliție vor fi trimiși pentru a sprijini eforturile de redresare în partea devastată de inundații a țării, aceasta fiind cea mai mare desfășurare de trupe din Spania pe timp de pace.

În urma atacului de duminică, prim-ministrul a îndemnat publicul să își păstreze calmul și a declarat că guvernul său va continua să lucreze pentru a-i ajuta pe cei din zonele afectate de inundații.

„Vreau să transmit întreaga noastră solidaritate și recunoașterea angoasei și suferinței oamenilor din Paiporta”, a spus el, subliniind în același timp că respinge „violența de genul celei pe care am văzut-o astăzi”.

Trebuie să „înţelegem furia şi frustrarea” oamenilor afectaţi de inundaţiile care au devastat regiunea Valencia, a declarat și regele Felipe al VI-lea al Spaniei, duminică seară, într-o înregistrare video publicată pe rețelele de socializare, după acele incidente, notează Agerpres.

Suveranul a afirmat că oamenilor trebuie „să li se dea speranţă şi să le fie oferite garanţii că statul în toată deplinătatea lui este prezent”.

Monarhul spaniol a mai afirmat duminică seară că revoltele, care au avut loc după moartea a 217 persoane în urma unor inundaţii fără precedent, ar fi putut fi motivate politic şi alimentate de ştiri false.

​Read More

-Publicitate-