Acasă Blog Pagina 455

Black Friday 2024. Ce vor românii să cumpere și care este bugetul pregătit – studiu

HotNews.ro

Black Friday rămâne unul dintre cele mai populare evenimente în România. 93% dintre români sunt familiarizați cu acest eveniment de shopping, iar dintre aceștia, aproximativ șase din zece și-au planificat achiziții cu această ocazie, potrivit unui studiu Kantar România. Bugetul pregătit de românii care intenționează să cumpere de Black Friday este în creștere cu 231 lei față de anul trecut, ajungând la 3.116 lei.

eMAG va organiza Black Friday pe 8 noiembrie și estimează vânzări de peste 800 milioane lei.

Bugetele alocate pentru cumpărăturile de Black Friday continuă, de asemenea, să crească. Și, în mod special, se observă o creștere semnificativă a procentului celor care își propun să cheltuiască peste 3.000 de lei.

Dacă în 2022 procentul cumpărătorilor cu bugete peste acest prag era de 21%, în 2024 a crescut la 30%.

În ceea ce privește categoriile de produse preferate, televizoarele (36%), electrocasnicele mici (36%), hainele (26%), telefoanele mobile (26%) și mașinile de spălat (19%) conduc topul achizițiilor planificate de Black Friday.

Preferințele variază, însă, în funcție de vârstă: față de nivelul general, tinerii între 18 și 24 de ani se orientează mai ales către haine (40%) și telefoane mobile (40%), sau laptopuri (17%).

Pentru segmentul 25-34 de ani, se evidențiază un interes mai mare decât media pentru haine (34%) și cosmetice (15%). Cei cu vârsta între 35-44 de ani își doresc mai mult electrocasnice mari, pe când cei din intervalul 45-55 de ani se gândesc mai mult să cumpere televizoare (42%) și aragaze (13%).

În fine, cei din segmentul 56-65 ani „vânează” mai mult decât restul articole de home & deco (16%) și produse alimentare și băuturi (14%), arată datele Kantar.

Interesul pentru produse cosmetice a înregistrat cea mai mare creștere din ultimii ani, în special în rândul femeilor și în cadrul segmentelor cu vârste cuprinse între 25-34 și 45-55 de ani și al persoanelor din mediul rural, unde accesul la magazine fizice cu produse de acest tip este mai redus.

Studiul a fost realizat în perioada 14-21 octombrie 2024, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 2001 respondenți, cu vârste între 18 și 65 de ani, interviurile fiind realizate prin metoda CATI.

​Read More

-Publicitate-

Băsescu, ironic la adresa lui Năstase, Geoană și Ponta: Se pot consola. Putin a intrat și el în acest club select

Foto: Facebook/Traian Basescu

Fostul preşedinte Traian Băsescu a postat un mesaj ironic pentru politicienii români care s-au plâns că au pierdut alegerile din cauza voturilor din Diaspora.

 

Băsescu: Cred că Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta se pot consola

 

Fostul preşedinte Traian Băsescu afirmă, după ce Maia Sandu a obţinut un nou mandat de preşedinte al Republicii Moldova, că Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta se pot consola, dat fiind că Vladimir Putin, ”a intrat şi el în clubul select al celor bătuţi cu votul de diaspora purtătoare de paşaport românesc”. 

Foto: Facebook/ Traian Basescu / 10 noiembrie 2016

Moldovenii din afara ţării au votat-o pe Maia Sandu în procent de 82,77%, în timp ce contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo a fost votat de aceştia doar în procent de 17,23%, dar a fost preferat de cetăţenii care trăiesc în Republica Moldova în proporţie destul de mare.

„Cred că Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta şi preacinstitele tonomate ale presei româneşti se pot consola.

Vladimir Putin, cu tot aliotmanul lui de oligarhi şi tonomate a intrat şi el în clubul select al celor bătuţi cu votul de diaspora purtătoare de paşaport românesc.
Măcar Putin a avut demnitatea să nu spună că l-a furat Maia Sandu.”, a scris Traian Băsescu pe Facebook, chiar în ziua în care împlineşte 73 de ani.

Mesajul său a primit mii de aprecieri şi câteva sute de internauţi s-au grăbit să-i ureze „La mulţi ani”.

„La mulți ani D Președinte! Mulțumim pentru cetățenie Română pe care datorită dumneavoastră o avem!”, a scris una dintre susţinătoarele sale ca răspuns la mesajul transmis de fostul preşedinte al României.

https://www.facebook.com/PresedinteleTraianBasescu/posts/pfbid02v7cffXhLR97ejVF9SsyZSSuewLysuFLqgrozMeL9rfWdQg61YXkyhweNvxv9Tni2l

Preşedinta în exerciţiu a Republicii Moldova, Maia Sandu, a câştigat duminică turul al doilea al alegerilor prezidenţiale la o diferenţă de 10 procente faţă de contracandidatul ei, Alexandr Stoianoglo, susţinut de forţele proruse, însă acest rezultat a fost posibil graţie voturilor din diasporă, unde a existat o mobilizare fără precedent. Alegătorii rămaşi în Republica Moldova l-au preferat pe Alexandr Stoianoglo.
-Publicitate-

Vlad Pascu rămâne după gratii. Judecătoria Mangalia a a prelungit arestul preventiv până la începutul lui 2025

HotNews.ro

Judecătorii au respins solicitarea avocaților lui Vlad Pascu de a fi eliberat și au prelungit cu încă 60 de zile mandatul de arest preventiv. Decizia Judecătoriei Mangalia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

„În baza art. 362 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 208 Cod procedură penală, constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispuse faţă de inculpatul Pascu Matei – Vlad, fără antecedente penale, cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe şi părăsirea locului accidentului”, se arată în decizia publicată pe portalul justiției.

De asemenea, Judecătoria Mangalia a respins ca neîntemeiate solicitările avocaților și a dispus prelungirea arestului preventiv, pentru perioada 04 noiembrie 2024 – 2 ianuarie 2025.

Avocații apărării au 48 de ore la dispoziție să conteste decizia. Apelul va fi judecat de Tribunalul Constanța.

Vlad Pascu se află după gratii din 20 august 2023.

Accidentul din 2 Mai

În 19 august 2023, Vlad Pascu a condus un autoturism pe DN 39, iar în jurul orei 5.25, în apropiere de 2 Mai, a intrat într-un grup de pietoni. În urma impactului, doi tineri şi-au pierdut viaţa şi alţi trei au fost răniţi.

Vlad Pascu a fugit de la locul accidentului şi a fost găsit apoi de poliţişti în Vama Veche. Anchetatorii au stabilit că el se afla sub influenţa mai multor substanţe interzise, printre care cocaină, amfetamină şi metamfetamină.

Vlad Pascu a fost trimis în judecată, în luna octombrie, pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, părăsirea locului accidentului şi conducerea unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive.

Judecătoarea Carmen Claudia Berevoescu respinsese, la jumătatea lunii iunie, cererea de schimbare a încadrării juridice din ucidere din culpă în omor calificat, depusă de avocatul familiei lui Sebastian, tânărul mort în accidentul provocat de Vlad Pascu.

​Read More

-Publicitate-

Cât mai sunt dispuși ucrainenii să îndure războiul cu Rusia – Ce spun cele mai noi date ale unui sondaj de opinie

HotNews.ro

Aproape două treimi dintre ucraineni au declarat că sunt gata să îndure războiul atâta timp cât este nevoie, a arătat un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), potrivit Kyiv Independent.

Alți 15% dintre respondenți au spus că sunt dispuși să suporte povara războiului pentru alte câteva luni, iar 4% au spus că îl mai pot suporta timp de șase luni. Aproximativ 6% la sută au spus că sunt gata să reziste timp de un an, iar 12% nu au putut spune.

Potrivit sondajului, pozițiile pe această temă au rămas în mare parte aceleași de la începutul invaziei pe scară largă în 2022. Cu toate acestea, a existat o scădere ușoară a celor dispuși să suporte războiul atât timp cât este necesar – de la 73% în decembrie 2023 și februarie 2024 la 63% în octombrie.

Cât sunt dispuși să susțină continuarea rezistenței ucrainenii din sudul și estul țării față de cei din vest și centru

A crescut pe de altă parte numărul celor care susțin continuarea rezistenței doar pentru o perioadă mai scurtă de timp. Această tendință a fost remarcată mai ales în sud și est, unde ponderea respondenților dispuși să îndure războiul timp de un an sau mai mult a scăzut de la 71% la 57% și, respectiv, de la 73% la 48%.

Populația din vestul și centrul Ucrainei și-a exprimat un mare sprijin și încredere față de rezistență.

Sondajul a fost realizat între 20 septembrie și 3 octombrie pe un eșantion reprezentativ de 989 de persoane. Au fost excluși cei care au fugit în străinătate sau au trăit în teritoriile ocupate de ruși.

Ucraina se află într-o situație din ce în ce mai dificilă, în timp ce forțele ruse continuă să avanseze în est, într-un ritm nemaivăzut în 2024, în timp ce țara se pregătește pentru noi atacuri asupra rețelei energetice și posibile întreruperi de curent în timpul iernii.

​Read More

-Publicitate-

Prima confruntare dintre soldații nord-coreeni și trupele ucrainene. Anunțul făcut de un oficial de la Kiev

HotNews.ro

Primii soldați nord-coreeni desfășurați în regiunea Kursk din Rusia pentru a ajuta Moscova în război au fost atacați deja de forțele ucrainene, a afirmat luni Andrii Kovalenko, șeful departamentului de combatere a dezinformării din cadrul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare din Ucraina, potrivit The Kyiv Independent.

Conform oficialului, luptătorii ucraineni au tras deja asupra soldaţilor aduşi din Coreea de Nord pentru a se alătura forţelor ruse.

Kovalenko nu a oferit mai multe detalii cu privire la circumstanțele înfruntării de pe câmpul de luptă sau la eventualele pierderi suferite de forțele nord-coreene.

The Kyiv Independent menționează că nu a putut verifica afirmațiile acestuia.

Aproximativ 8.000 de soldați nord-coreeni au fost desfășurați în regiunea rusă Kursk pentru a participa la războiul împotriva Ucrainei, a anunțat secretarul de stat american Antony Blinken, pe 31 octombrie, în cadrul unei conferințe de presă.

Regiunea de frontieră rusă a cunoscut lupte grele de când Ucraina a lansat o ofensivă transfrontalieră, la începutul lunii august. Moscova a desfășurat trupe nord-coreene în Kursk pentru a consolida apărarea de acolo, în timp ce unitățile sale cele mai experimentate continuă să avanseze în estul Ucrainei.

Săptămâna trecută, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus,într-un interviu acordat postului sud-coreean KBS, că forţele nord-coreene nu intraseră încă în acţiune, însă se pregăteau pentru a se angaja în luptă în Kursk.

Zelenski a declarat că, dacă Ucraina ar avea permisiunea de a utiliza armele occidentale cu rază lungă de acțiune pentru a efectua atacuri asupra teritoriului rus, ar putea viza preventiv „fiecare tabără” din Rusia în care sunt aduse trupe nord-coreene.

Recent, oficialii ucraineni au susținut că Rusia se pregătește să trimită 12.000 de soldați nord-coreeni, inclusiv forțe speciale, în zonele de luptă.

Potrivit lui Zelenski, Moscova a confirmat Occidentului implicarea forțelor Phenianului în război.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

​Read More

-Publicitate-

Prima reacția a lui Joe Biden, după realegerea Maiei Sandu: „Rusia a eșuat”

HotNews.ro

Președintele american Joe Biden i-a transmis felicitări Maiei Sandu „pentru realegerea sa istorică în funcția de Președinte al Republicii Moldova”, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Casei Albe.

„Duminică, poporul moldovean a mers la urne și a votat în favoarea viziunii președintelui Sandu pentru o Moldovă sigură, prosperă și democratică. Realegerea președintelui Sandu vine la doar două săptămâni după ce poporul moldovean a votat un referendum constituțional în sprijinul aderării la Uniunea Europeană”, a transmis Joe Biden.

Liderul american a subliniat că Rusia e eșuat în eforturile de a submina democrația și procesul electoral din Republica Moldova.

„Timp de luni de zile, Rusia a încercat să submineze instituțiile democratice și procesele electorale din Moldova. Dar Rusia a eșuat. Poporul moldovean și-a exercitat dreptul democratic de a-și alege propriul viitor și a ales să urmeze o cale aliniată cu Europa și cu democrațiile de pretutindeni”, a precizat Joe Biden.

Rezultatele scrutinului din 3 noiembrie din Republica Moldova arată că Maia Sandu a câștigat al doilea tur, cu o diferență de peste 10 puncte procentuale față de rivalul său, Alexandr Stoianoglo.

Candidatul socialiştilor, Alexandr Stoianoglo, s-a impus în rândul votanţilor de pe teritoriul Republicii Moldova, însă Maia Sandu a contrabalansat prin votul din diaspora. Numărul cetăţenilor care şi-au exprimat votul în secţiile deschise în afara ţării a fost cel mai mare din istorie, iar aproape 83% dintre ei au votat-o pe Maia Sandu, a anunţat, luni, preşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman.

Au fost centralizate toate voturile exprimate în turul 2 la alegerile prezidențiale. Maia Sandu a obținut un scor de 55.33% (929.964 de voturi), iar Alexandr Stoianoglo 44.67% (750.644 de voturi), potrivit datelor publicate pe site-ul Comisiei Electorale Centrale.

​Read More

-Publicitate-

INTERVIU. „Trump se va trezi frustrat că nu poate să ajungă la niciun acord cu Putin, care o să vrea toată Ucraina”

HotNews.ro

Establishmentul de politică externă românească își dorește continuitate la Casa Albă, adică Kamala Harris, crede Marius Ghincea, cercetător la universitatea elvețiană ETH Zurich, specializat în politică externă și de securitate. E o opțiune ideologică sau chiar riscăm dacă vine Trump? 

„În timp ce președintele Poloniei se întâlnește cu Trump și Biden, Iohannis nu are un nivel similar de acces”.

„Nu avem încă suficiente companii americane care să investească în România”. 

„În privința lui Trump, cea mai bună poziție este să luăm de bun ce spune. Însă la masa negocierilor Trump va realiza că de fapt Putin vrea tot. Și se va trezi frustrat”. 

Într-un interviu pentru publicul HotNews, Marius Ghincea, expert în politică externă și de securitate, cercetător la universitatea elvețiană ETH Zurich, spune că Trump ar putea încerca să preseze Ucraina spre o încheiere a războiului, dar că, cel mai probabil, nu va reuși să îl convingă și pe Vladimir Putin. 

Până acum, sprijinul oferit de actuala administrație americană Ucrainei a plasat România într-o poziție mai sigură și ne-a ferit de o situație care ar fi crescut nivelul de amenințare, riscurile și vulnerabilitățile la adresa securității naționale a țării.

Acestea fiind spuse, țara noastră și Europa de Est în general trăiesc acum sub spectrul unei incertitudini, așteptând rezultatul alegerilor din 5 noiembrie din SUA și, în cazul în care Donald trump câștigă, poziția pe care acesta o va avea cu privire la concluzionarea războiului din Ucraina.

Marius Ghincea: „În general, liderii noștri sunt mai șterși”

„Eu cred că Trump se va trezi frustrat că de fapt nu poate să ajungă la niciun acord cu Putin, care o să vrea toată Ucraina, pe care Trump nu o să poată să i-o dea pentru simplul fapt că va arăta ca un eșec”, spune expertul. 

El observă însă că în continuare, când SUA vorbesc despre Europa de Est, „Polonia e întotdeauna menționată. România mai rar spre niciodată” și că, în vreme ce președintele Poloniei se întâlnește cu Trump și cu Joe Biden, Klaus Iohannis nu are același nivel de acces. 

„În general, liderii noștri sunt mai șterși”, spune Ghincea.

„SUA ar fi putut oferi vociferare“, dar a dat un sprijin real

HotNews: „Președintele Joe Biden iese din istorie și din această cursă cu capul sus. Cred că e un lider care a făcut exact ce trebuia într-un moment extrem de delicat. Fără președintele Biden, sunt convins că România s-ar fi învecinat astăzi cu Federația Rusă”. Este o declarație a ambasadorului României la Washington Andrei Muraru și aș vrea să vă întreb dacă sunteți de acord cu ea. 

Marius Ghincea: Sunt de acord cu bilanțul ambasadorului României la Washington. Momentul critic al ultimilor patru ani în ceea ce privește implicarea și relațiile Statele Unite cu țările din Europa Centrală și de Est a fost răspunsul american foarte ferm, împreună cu UE, la invazia Rusiei în Ucraina. 

SUA s-ar fi putut eschiva, ar fi putut oferi asistență umanitară și o grămadă de vociferare și retorică diplomatică, dar fără să facă nimic practic, și lumea nu ar fi criticat foarte mult. Însă Joe Biden și administrația americană au decis să acționeze foarte activ.

Deci, din punctul ăsta de vedere, guvernul american și administrația Biden au definit, practic, evoluția războiului, oferind sprijin militar mai mult decât semnificativ, care a permis eliberarea părții de nord și nord-est a Ucrainei. 

Desigur, ulterior, administrația americană a adoptat ceea ce eu numesc o teorie a victoriei care presupune o extindere a duratei conflictului, pentru că una din intențiile dorite, nu știm cât mai este adevărat și astăzi, dar cel puțin în acel moment era adevărat, era de a eroda capacitatea militare convențională a Federației Ruse.

Care ar fi fost efectele asupra României dacă SUA nu ar fi sprijinit Ucraina

-Și în ceea ce privește România?
-Situația pentru România este în context mai bună decât ar fi fost într-o lume contrafactuală în care Joe Biden și SUA nu ar fi oferit acest sprijin militar Ucrainei. 

În primul rând pentru că am fi avut fie trupe ruse la granițele României, la nord și la est, fie un stat, un „puppet state” ucrainean, care ar fi fost prorus și antioccidental, ceea ce ar fi crescut nivelul de amenințare, riscurile și vulnerabilitățile la adresa securității naționale a României.

De asemenea, ar fi creat o situație extrem de dificilă politică și militară în Republica Moldova, ceea ce ar fi ridicat niște întrebări importante la București legate de un potențial sprijin politic și militar direct pentru Republica Moldova, dacă trupele rusești decideau să extindă cumva conflagrația și pe teritoriul Moldovei. 

Din perspectivă politică ar fi crescut foarte mult din securitatea regională și ar fi apărut întrebări serioase dacă garanțiile de securitate, de apărare și descurajare ale Statelor Unite sunt credibile în regiunea noastră și în special în ceea ce privește România. 

Ar fi avut și implicații economice, pentru că dacă Ucraina ar fi căzut și am fi avut trupe ruse sau ucrainene proruse la graniță, nu știm câte mulți investitori ar mai fi fost tentați să investească în regiunea noastră. 

Iar situația din Marea Neagră ar fi devenit poate puțin mai stabilă, dar mai nesigură. Pentru că forțele ruse ar fi putut fi tentate să încerce să testeze capacitatea de descurajare și apărare legată de zona economică exclusivă românească din Marea Neagră, de care depinde până la urmă, pe termen mediu, independența energetică românească.

„Nu avem încă suficiente companii americane care să investească în România”

– Revenind la relația României cu SUA și lărgindu un pic discuția, cum ați descrie-o în acest moment? Avem un deficit în această relație sau ce anume am fi putut obține, dar nu am obținut încă? Din punct de vedere economic, spre exemplu.
– În momentul în care relațiile noastră cu SUA sunt foarte bune, avem un parteneriat strategic, relațiile sunt excelente, aș putea spune, cel puțin din perspectivă românească.

S-au făcut pași importanți pentru eliminarea vizelor pentru români. Asta ne va face eligibili pentru a intra în Visa Waiver începând din toamna anului viitor. Deci, din punctul ăsta de vedere, unul din principalele puncte de tensiune în relațiile române-americane pare să se fi încheiat. 

Pe partea militară, Statele Unite dezvoltă o mare bază militară la Kogălniceanu, extindere semnificativă a bazei, care va fi una dintre cele mai mari baze americane din Europa. România achiziționează echipament militar din SUA. Iar în contextul războiului în Ucraina, România și SUA au colaborat foarte bine. 

Există, desigur, niște nemulțumiri de la partea americană cu privire la capacitatea statului român de a-și îndeplini obligațiile pe care și le-a asumat pe diverse dosare și pe diverse aspecte legate de securitate, de infrastructură și așa mai departe, care nu sunt discutate public și care sunt de natură mai degrabă secretă.

În momentul de față, elementul principal care e încă puțin dezavantajat în România este faptul că nu avem încă suficiente companii americane care să investească în România și în zona Mării Negre. 

În general, ăsta a fost unul dintre obiectivele de lungă durată ale guvernului de la București, să atragă mai multe investiții americane, mai multe corporații americane în România, astfel încât, pe termen lung, Satele Unite să aibă un interes economic și nu doar geostrategic sau politic pentru a fi ancorată cât mai stabil și de lungă durată în România.

„Când SUA vorbesc despre Europa de Est, Polonia e întotdeauna menționată, România mai rar spre niciodată” 

– Spuneați acum patru ani că există impresia că relațiile dintre București și Washington nu sunt atât de intense și integrate, precum cele dintre Polonia și SUA. Iar asta ar trebui să ne pună pe gânduri. Am mai făcut pași de atunci?
– Comparativ cu acum patru ani, relațiile române-americane s-au aprofundat. Relațiile sunt mult mai strânse. 

Polonia în continuare se bucură de avantaje structurale în relația cu Statele Unite. Dacă ne uităm la discursurile politicienilor de top, fie că vorbim de președintele SUA, de candidati, sau de oameni din sfera diplomatică și de politică externa la Washington, când ei vorbesc de Europa de Est, Polonia e întotdeauna menționată. România mai rar spre niciodată. 

Dar trebuie să recunoaștem că în ultimii patru ani, în special în contextul războiului din Ucraina, relațiile s-au amplificat, nu mai sunt conduse de o natură tranzacțională și Bucureștiul a învățat să ceară lucruri, pentru că anterior Bucureștiul avea o problemă în a cere lucruri în schimbul lucrurilor pe care le ofeream Washingtonului. Iar ăsta e un lucru bun.

„În timp ce președintele Poloniei se întâlnește cu Trump și Biden, Iohannis nu are un nivel similar de acces” 

– De ce este România mai puțin menționată decât Polonia?

– Sunt trei factori. În primul rând, factorul important este că polonezii investesc mult mai mulți bani în lobbying și advocacy la Washington. 

E suficient să te uiți la fundațiile poloneze, la guvernul polonez, la dimensiunea ambasadei Poloniei la Washington și la banii pe care îi investesc în fiecare an actorii polonezi la Washington pentru promovarea intereselor Poloniei, comparativ cu cât investește România.

România nici măcar nu are suficienți bani să-și organizeze evenimente, cu atât mai puțin să facă lobby la Congres sau la Departamentul de Stat. Ambasada României la Washington trebuie să se roage de Hidroelectrica sau de Tarom sau de alte companii de stat să-i facă donații de câteva mii sau zeci de mii de dolari pentru a organiza un eveniment sau altul și deseori nici măcar nu poate să le organizeze, nu poate să folosească banii pentru că nu au capacitatea organizațională, nu au suficient oameni.

Deci o problemă de resurse efective investite în context de lobby și advocacy la Washington. Cu think-tank-uri, cu diverse organizații și așa mai departe. 

Al doilea factor ține de faptul că Polonia este prezentă în discursul și mentalul establishmentului de politică externă de la Washington de mult mai multă vreme. Polonezii n-au început de azi, de ieri să-și facă simțită prezența. 

Comunitatea poloneză a fost întotdeauna destul de largă. Vorbim acum, spre exemplu, de comunitatea poloneză din Pennsylvania, în contextul alegerilor din Statele Unite. 

„Bucureștiul, deși este a doua cea mai importantă putere regională, nu se profilează”

Avem mulți lideri ai establishment-ului de politică externă din ultimii 30-40 de ani care au origini poloneze. Deci există, istoric, o prezență poloneză care a lăsat o amprentă politică și culturală mai mare decât cea a românilor, care are implicații politice.

Iar al treilea factor ține de faptul că Polonia este cea mai mare țară din Europa Centrală și de Est. Atât în termen de suprafață cât și în termeni de populație. Economic este, de asemenea, puterea regională, iar din punct de vedere al voinței politice, acolo există mult mai multă voință politică de a fi proactiv, vizibil și extrem de relevant regional, care se traduce în investiții mult mai mari în apărare.

Polonia anunța că investește 4% din PIB în apărare. Sunt mai credibili atunci când se poziționează împotriva Rusiei.

Iar, din punctul ăsta de vedere, Bucureștiul, deși este a doua cea mai importantă putere regională, nu se profilează la fel de vizibil pentru că voința politică a liderilor de la București nu a fost similară cu a celor de la Varșovia. Nu avem nici amplitudinea economică și de putere potențială pe care o au polonezii. 

Și în general, liderii noștri sunt puțin mai șterși. În timp ce Andrzej Duda se duce și are discuții tête-à-tête private cu Donald Trump la Trump Tower sau face vizite private cu președintele Statelor Unite și Kamala Harris, președintele Iohannis nu are un nivel similar de acces. 

Și asta ține și de resurse, ține și de voință, ține și de dimensiunea țării. Deci, din perspectiva americană, vrei să lucrezi cu cea mai mare putere din regiune, care are și voința de a fi foarte aliniată cu pozițiile tale și care poate de asemenea să facă lucruri în regiune. 

Pe când românii nu dau dovadă de astfel de caracteristici. Din păcate.

Trump și Harris, aceleași scopuri, abordări diferite

– Revenind la alegeri, candidații sunt diferiți, au programe diferite, inclusiv pe politică externă. Ce anume nu se va schimba totuși în viitoarea politică externă a SUA în relație cu Europa de Est, indiferent de cine vine la Casa Albă?
– Dacă ne gândim la viziunile de politica externă ale lui Trump vs. Harris sau ale republicanilor vs. democraților, ne gândim la trei elemente: mijloace, procese și scopuri. 

Când vine vorba de obiectivele principale, cele două partide nu sunt absolut deloc diferite. Și Donald Trump, și Kamala Harris vor să mențină cea mai rămas din hegemonia americană, să mențină statutul Statelor Unite ca putere principală din sistemul internațional, ceea ce în engleză se numește primacy. 

Atât Trump cât și Harris sunt dispuși să folosească aceleași mijloace, tot arsenalul de resurse disponibile Statelor Unite pentru a-și atinge obiectivele. Fie că vorbim de instrumente economice, militare, politice, diplomatice sau culturale.

Diferența dintre cei doi ține de abordările prin care intenționează să folosească aceste mijloace, aceste instrumente pentru a-și atinge obiectivele.

Trump ne-a arătat că are o abordare unilateralistă, centrată pe o formă de realpolitik care nu ține cont de alinieri ideologice sau politice la nivel internațional, ci ține cont efectiv de distribuția puterii. Nu-i respectă pe cei care n-au putere și care în perspectiva lui trebuie să se subordoneze.

În cazul democraților și al Kamalei Harris, vedem că abordarea multilaterală este elementul central al strategiei pe care ei o adoptă. 

Nu susțin o abordare unilateralistă, nu susțin o abordare extrem de tranzacțională, ci doresc să folosească instrumentele de putere ale Statelor Unite într-un mod în care să coalizeze, într-un mod multilateral, toată colecția de aliați și parteneri.

Iar în ceea ce privește abordarea regională, Europa Centrală și de Est va fi afectată de o administrație a lui Donald Trump în principal în două moduri. În primul rând va fi afectată de poziția pe care Trump o va avea cu privire la concluzionarea războiului din Ucraina. 

„Nu cred că Trump va da Ucraina Rusiei pe tavă”

– Apropo, a fost doar discurs de campanie sau va marșa pe o sistare destul de rapidă a ajutorului pentru Kiev?
– Nu știm, dar eu în general am tendința de a-l crede pe cuvânt. Adică cea mai bună poziție este să luăm de bun ce spune.

– Ok, și cum vedeți finalul războiului în aceste condiții și ce ar însemna pentru România în condițiile în care Trump e reales președinte?
– Prima întrebare la care trebuie să răspundă cu privire la Ucraina este cum se concluzionează conflictul. Acum, ucrainenii nu o să achieseze la orice le spune Trump, dar Trump are și capacitatea de le tăia sprijinul militar.

Eu cred că Trump va dori să realizeze o pace negociată, în care să îi șantajeze pe ucraineni să accepte să se așeze la masă negocierilor chiar dintr-o poziție de inferioritate, pentru că altfel le taie ajutorul militar. Iar ucrainenii vor face asta, cu speranța că îl va aduce la masă și pe Putin, care să accepte niște condiții favorabile lui Putin, dar care să mențină și un statut cât de cât suveran, independent, al Ucrainei. 

E important de menționat aici că eu nu cred că va da Ucraina Rusiei pe tavă, ci că va încerca să negocieze cu Putin și Zelenski, în dauna lui Zelenski, dar nu oferind totul pe tavă.

Nu își va permite să abandoneze total Ucraina, dar va încerca să șantajeze Ucraina să își reducă din cerințele sau doleanțele maximaliste. Cel mai probabil o teorie a victoriei sau o strategie de negociere pentru Trump va fi ceva să ceară Ucrainei să abandoneze teritoriile ocupate din est și din sud-est în schimbul unei păci negociate. 

„La masa negocierilor Trump va realiza că de fapt Putin vrea tot”

– Acest scenariu a fost prezentat ca unul ce ar aduce incertitudine din punct de vedere al securității acestei zone și României. Pentru că, au spus mulți, asta ar încuraja Rusia, ar putea lăsa conflictul neterminat, în ciuda garanțiilor pe care Moscova ar fi dispusă să le ofere.
– Eu cred că ăsta ar putea să fie un scenariu al lui Donald Trump, dar nu cred că va avea succes. Pentru că una e să vrea Trump asta, alte e să vrea și Putin. 

Eu cred că Trump se va trezi frustrat că de fapt nu poate să ajungă la niciun acord cu Putin, care o să vrea toată Ucraina, pe care Trump nu o să poată să i-o dea pentru simplul fapt că va arăta ca un eșec.

Deci eu cred că asta de fapt va șubrezi pe termen scurt Ucraina, pentru că va fi forțată să așeze la masa negocierilor, dar la masa negocierilor Trump va realiza că de fapt Putin vrea tot și asta îl va dezavantaja politic intern și extern. Pentru că va arăta ca un semn de slăbiciune atât a lui personală, cât și a SUA 

„Din perspectiva revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, pentru România situația devine incertă”

– Harris a spus, evident, în declarații că va susține în continuare Ucraina, dar vedem că totuși există o oboseală a publicului american în general față de susținerea Ucrainei. Venirea Kamala Harris cum s-ar traduce în viitorul apropiat, în relație cu războiul?
– Singura schimbare pe care aș putea să o văd în cazul continuării administrației

democrate, alegerii lui Kamala Harris, ar fi legată de faptul că s-ar putea să vedem mai mult ajutor militar trimis Ucrainei și o reconfigurare pe poziții de forță a americanilor în favoarea Ucrainei, dar cu condiția ca democrații să mențină controlul Senatului. 

Pentru că dacă democrații nu mențin controlul Senatului, situația devine mult mai dificilă, pentru că republicanii cel mai probabil vor continua să pună piedici.

Acum despre România.

Din perspectiva revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, pentru România situația devine incertă, în legătură cu două aspecte fundamentale. Primul aspect pe care l-am menționat anterior era legat de situația conflictului în Ucraina, care are un impact direct asupra securității noastre teritoriale și economice. 

Iar al doilea aspect e legat de relații transatlantice, pentru că nu mă aștept ca relațiile bilaterale româno-americane să fie afectate direct. Nu au fost afectate direct în primul mandat Trump, nu mă aștept să fie afectate direct în cel de-al doilea, dar vor fi afectate indirect în funcție de poziția lui Trump din Ucraina și de relațiile dintre Uniunea Europeană și Statele Unite. 

Pentru că dacă Statele Unite sub Trump decid să lanseze un război comercial împotriva UE și decid să intre într-un conflict politic cu UE, atunci România se va găsi într-o situație foarte ingrată de a se balansa între a-și proteja și menține parteneriatul geostrategic cu Statele Unite, dar în același timp de a se poziționa în interiorul UE în așa fel încât interesele comerciale și politice ale UE să nu fie profund viciate. 

Și întotdeauna, României i-a fost extrem de dificil să facă asta. Pentru că atunci când Bruxelles-ul și Washingtonul se înțeleg, Bucureștiul e fenomenal de bine. Când Bruxelles-ul și Washingtonul nu se mai înțeleg, ne este foarte dificil să balansăm între cele două relații.

Și nu este întotdeauna foarte clar că vom acorda întotdeauna prioritate pozițiilor pro-americane în dauna celor de la Bruxelles, mai ales când sunt implicații economice și comerciale importante pentru economia românească.

„Dacă americanii se retrag rapid, atunci asta va constitui un șoc militar și de securitate pentru Europa”

– Este Europa gata să preia sarcina susținerii Ucrainei și a mai larg a asigurării securității pe flancul de Est în condițiile unei, să zicem, retragerei a Statelor Unite, parțiale, pe termen mediu?

– Pe termen scurt, nu. Europa, UE, nu are capacitățile fizice, tehnologice, industriale de a înlocui Statele Unite ca furnizori de echipamente militare pentru Ucraina. Din punctul ăsta de vedere, Uniunea Europeană, statele membre vor primi un imbold de a integra industria de apărare și politica de apărare și securitate, dar asta va avea consecințe, implicații, efecte doar pe termen mediu și lung. 

Dacă la anul în ianuarie Trump suspendă ajutorul militar pentru Ucraina, Europei îi va fi imposibil să înlocuiască acest ajutor militar pe termen scurt. 

Pe termen mediu și lung, desigur, Europa își poate clădi în continuare industria de apărare, pe care de altfel trebuie să o și facă, și poate înlocui gradual ajutorul american. Dar dacă americanii se retrag rapid, atunci asta va constitui un șoc militar și de securitate pentru Europa.

– Ne putem însă aștepta ca infrastructura militară și angajamentele SUA pe flancul de est, dar noi ne gândim la România, să rămână disponibile totuși pe termen mediu, indiferent de cine va veni la Casa Albă?
–  Da. De altfel, eu nu mă aștept ca Statele Unite să se retragă din Polonia, România și așa mai departe. Mă aștept ca prezența lor să crească, de fapt, indiferent de cine e ales președinte. 

„Din perspectiva comunității de politică externă românească, toată lumea vrea continuitate – pe Harris”

– Vreau să vă întreb cum vi s-a părut, dacă ați observat așa ceva până acum, poziționarea politicienilor români față de alegerile din SUA și față de candidați?
– Nu e obișnuit pentru decidenții politici români, pentru liderii politici români, să exprime preferință în favoarea unuia sau altuia, pentru că dacă câștigă celălalt, asta va avea implicații negative asupra politicii respective a administrației pentru România. 

Din perspectiva establishment-ului de politică externă, a comunității de politică externă românească, toată lumea vrea continuitate. Vrea ca Harris să rămână la Casa Albă, în poziția de președinte, pentru că asta creează predictibilitate în relațiile transatlantice, predictibilitate în relațiile bilaterale și creează, într-un nivel mai moderat, credibilitate și predictibilitate în ceea ce privește conflictul din Ucraina. 

Dar partidele politice, din câte știu eu, nu s-au poziționat și e foarte bine că nu s-au poziționat. 

Bine, știm că votanții AUR au adoptat poziții mai degrabă anti-americane.

– Dar a fost această lipsă de poziționare a mainstream-ului politic o dovadă de abilitate sau o lipsă de interes față de ce se întâmplă dincolo de graniță în condițiile?
– Cred că, în general, politica externă nu reprezintă un subiect foarte important în dezbaterea electorală locală. 

Este, de altfel, o problemă pe care eu o am legată de clasa politică românească, care nu este interesată foarte mult de ce se întâmplă în afara țării și care nu are nici foarte multă expertiză, de altfel am văzut una din candidatele la funcție de președinte care avea o lipsă de cunoștințe de bază legată de relații internaționale. Doamna Lasconi nu știa că nu suntem membri permanenți ai Consiliului de Securitate, nu avea noțiuni de bază de relații internaționale. 

În general, liderii politici români, de mulți ani, nu oferă foarte multă atenție politici externe, în ciuda evoluțiilor geopolitice din regiune. 

„O realegere a lui Trump poate oferi un imbold mișcărilor iliberale, suveraniste”

– Care ar fi efectul unei victorii a lui Trump, un lider populist, asupra democrației, valorilor democratice din estul Europei, dar din România în special. Ar da aripi grupărilor suveraniste, spre exemplu, l-am văzut pe George Simion, care este un suporter al lui Trump și mă gândesc că ar putea fi încurajat, nu doar el, ci toate aceste grupări suveraniste din România și din estul Europei mai fragil din punct de vedere democratic.
– Din punctul meu de vedere, realegerea lui Trump semnalizează faptul că normele liberale care au guvernat perioada post-Războiul Rece nu mai sunt atât de constrângătoare în a ghida ceea ce este permis și ceea ce este interzis în politica democratică din lume. 

O realegere a lui Trump poate să aibă ca implicație faptul că mișcări iliberale, suveraniste, conservatoare, naționaliste se primească un imbold. 

Iar lideri politici care altfel nu ar fi avut curajul să facă pași spre iliberalism, spre autocratizare, să zică că contextul internațional le permite să facă pași pentru a crește puterea și influența politică în dauna instituțiilor democratice, fără să fie trași la răspundere.

Pentru că deseori atunci când mișcări politice liberale sau lideri politici liberali decid sau nu să facă pași spre autocratizare sau reducerea constrângerilor democratice, o fac atunci când consideră că sancțiunile pe care ar putea să le primească, sancțiuni politice, diplomatice, condamnări și așa mai departe, sunt din ce în ce mai reduse. 

O realege a lui Donald Trump ca un exponent al acestor mișcări iliberale în Statele Unite va oferi, cred eu, stimulente unor actori politici.

Ei vor putea să zică că „știi ceva, dacă mâine decid să limitez niște constrângeri instituționale sau să limitez libertatea de expresie sau să limitez drepturile politice a unor grupuri de cetățeni, nu mă mai aștept la condamnări internaționale atât de dure, nu mă mai aștept ca costurile pe care le-aș fi suferit făcând asta să fie atât de semnificative, pe când beneficiile pe care le-aș dobândi dacă fac asta ar fi chiar destul de mari. Deci de ce să nu o fac?”.

Atunci când costurile pentru acțiunile tale devin mai reduse decât beneficiile, atunci ai mult mai multe stimulente să îți promovezi mai acerb, mai activ viziunile tale iliberale, antidemocratice.

​Read More

-Publicitate-

Cum să te ferești de fraude online de Black Friday și unde reclami probleme cu livrarea unor produse – Recomandările ANCOM

HotNews.ro

În contextul în care mediul online este din ce în ce mai expus fraudelor, mai ales în perioada Black Friday, Autoritatea de reglementare în comunicații (ANCOM) și Directoratul Național de Securitate Cibernetică au recomandat luni cumpărătorilor să acceseze scamadviser.com pentru a verifica dacă magazinul online este real și dacă produsele vândute sunt autentice.

În plus, ANCOM atrage atenția utilizatorilor să nu răspundă mesajelor (SMS, e-mail) transmise aparent de un furnizor de servicii poștale prin care se solicită accesarea unui link și completarea de informații personale (de exemplu, numărul cardului bancar) necesare livrării unui colet.

Dacă utilizatorul a fost victima unei înșelăciuni sau a dat curs unui astfel de mesaj este necesar să informeze furnizorul de servicii poștale și să se adreseze organelor de poliție pentru începerea investigațiilor.

În plus, în cazul bunurilor expediate prin serviciul contra ramburs, ANCOM recomandă ca înainte de achitarea sumei de bani solicitate, destinatarii care primesc coletul să se asigure că ei sau un alt membru al familiei au făcut o astfel de comandă online.

Recomandări privind livrarea produselor achiziționate online de Black Friday

Volumul crescut de achiziții de diverse produse din perioada Black Friday are un impact semnificativ asupra activității de curierat din România. În aceasta perioadă, având în vedere numărul mare de comenzi, este posibilă apariția unor întârzieri la livrarea coletelor sau a deteriorării sau pierderii acestora în timpul transportului.  
Atunci când fac comenzi online, utilizatorii ar trebui să acorde o atenție sporită ofertelor propuse de comercianți și să verifice următoarele aspecte:

opțiunile de livrare oferite de magazinul online. Utilizatorii pot lua în calcul să solicite servicii suplimentare de siguranță, cum ar fi serviciul cu deschidere la livrare sau serviciul de trimitere cu valoare declarată;

modalitățile de livrare a bunului (la adresă, la un punct de lucru al furnizorului sau la un sistem automat de livrare – locker, easybox, pachetomat, cutie pentru colete sau casete de expediere a coletelor);

modalitățile de plată a bunului la livrare (numerar sau POS);

termenul de livrare, care poate fi mai mare decât în alte perioade ale anului;

dacă se oferă livrarea la ușă a unor produse voluminoase (mobilă, electrocasnice etc.). Livrarea bunurilor cu o greutate mai mare de 31,5 kg nu reprezintă prestarea unui serviciu poștal, ci a unui serviciu de transport marfă;

dacă ambalajul coletului livrat prezintă urme de deteriorare, caz în care se poate solicita întocmirea unui document în care să fie specificată starea ambalajului sau se poate refuza coletul;

identitatea expeditorului, în special în cazul în care contravaloarea bunurilor este achitată furnizorului de servicii poștale (bunuri expediate prin serviciul contra ramburs).

Cum și unde reclami problemele cu livrarea produselor

În situațiile în care întâmpină probleme legate de livrarea unor produse comandate online, este necesar și eficient ca utilizatorii să se adreseze, în primul rând, magazinului online.

Mai multe detalii despre livrarea comenzilor online sunt disponibile aici.

În lipsa unei soluționări amiabile de către magazinul online, consumatorii se pot adresa:

Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor  – în cazul în care comerciantul este situat pe teritoriul României;

reprezentantului local al Centrului European al Consumatorilor, în cazul unui comerciant dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene.

În cazul unui comerciant dintr-un stat care nu este membru al Uniunii Europene, soluționarea reclamațiilor se desfășoară conform mențiunilor de pe site-ul comerciantului respectiv.

Pentru orice reclamație ulterioară este important ca utilizatorii să păstreze toate documentele care pot dovedi achiziția făcută (factură, bon fiscal, formularul de livrare etc.).

ANCOM nu poate impune furnizorului de servicii poștale implicat în livrare să reia livrarea coletului returnat, fără costuri de expediere, sau să ofere eventuale despăgubiri ca urmare a modului în care a gestionat expedierea acestuia.

Autoritatea poate însă analiza și, după caz, sancționa conduita furnizorului implicat în livrarea bunului din perspectiva legislației din domeniul serviciilor poștale. Astfel de încălcări pot fi semnalate Autorității aici.

Sursa foto: Dreamstime.com

​Read More

-Publicitate-

Scandal politic în București. Useriștii îi acuză pe liberali că au bătut palma cu PSD la Sectorul 4 deși Nicolae Ciucă vorbește de guvernare de dreapta: „Marionete!”

HotNews.ro

USR acuză PNL că păstrează alianța cu PSD la nivelul Sectorului 4, după ce liberalii și social-democrații și-au împărțit funcțiile de viceprimari. În același timp, pe pagina de Facebook a organizației PNL sector 4 sunt distribuite mai multe clipuri cu Nicușor Dan și Nicolae Ciucă. 

„USR Sector 4 își exprimă dezamăgirea față de decizia consilierilor PNL de a rămâne în alianță cu PSD, contrar așteptărilor cetățenilor care au votat pentru o guvernare de dreapta în București”, se arată într-o postare publicată pe pagina de Facebook a USR București.

Tot aici apare și un atac al președintelui organizației București a USR, Vlad Voiculescu, la adresa liberalilor, cei care prin vocea candidatului la prezidențiale, Nicolae Ciucă, au vorbit în ultimele săptămâni de o guvernare de dreapta, dar și de faptul că PNL nu va mai face alianță de guvernare cu PSD.

„PNL nu este altceva decât o marionetă a PSD. La alegeri, le vorbește oamenilor despre dreapta, când ei merg de ani de zile pe contrasens, pe banda de stânga, și nu se abat de la ea”, a declarat Voiculescu.

Pe pagina oficială de Facebook a organizației Sector 4 PNL apar distribuite mai multe clipuri în care Nicolae Ciucă își afirmă susținerea pentru Nicușor Dan, primarul general al Capitalei. În vară, PNL nu l-a susținut pe Dan pentru al doilea mandat și a avut candidat separat la alegeri.

Alegerile pentru funcția de primar în sectorul 4 au fost câștigate din nou de pesedistul Daniel Băluță. Pe site-ul Primăriei Sector 4 lista consilierilor locali nu a fost actualizată. 

Cei doi viceprimari sunt Andrei Trocan, city manager, din partea PSD şi Miruna Lişcu, care este nepoata preşedintelui PNL Sector 4 Ionuţ Stroe. Majoritatea în Consiliul Local devine clară în momentul în care sunt numiţi viceprimarii, iar Sectorul 4 este primul din Bucureşti unde aceştia au fost numiţi. 

„S-au ales viceprimarii la S4. Unul de la PSD și unul de la PNL. Cu 16 voturi. AUR nu a participat la ședință. PSD+PNL =14 voturi, diferența până la 16 a venit de la PMP”, a scris pe Facebook şi deputatul Cătălin Teniţă. 

Nici preşedintele PMP Eugen Tomac, nici preşedintele PNL Sector 4 Ionuţ Stroe nu au putut fi contactaţi până la publicarea acestei ştiri. 

La sectorul 2 primarul PSD anunţă  „un parteneriat solid cu PNL”

O situație similară este şi la Primăria Sectorului 2, unde primarul PSD Rareş Hopincă şi-a preluat mandatul săptămâna trecută, însă unde nu au fost numiţi şi viceprimarii. Întrebat însă cu cine a negociat o majoritate în Consiliul Local, acesta a declarat, pentru HotNews.ro, că are un parteneriat solid cu PNL. 

„Avem un parteneriat solid cu PNL cu care ne-am asumat acest drum pentru dezvoltarea Sectorului. Alături de acest parteneriat voi convoca consultări în această săptămână cu toate partidele reprezentate în Consiliul Local. Și am încredere că în jurul unui proiect administrativ serios vom reuși să strângem mai multe forțe politice”, a spus Hopincă. În sală a fost prezentă și Monica Anisie, președinte PNL Sector 2.

La Sectorul 2, din 27 de consilieri, PSD are 6, PNL 6, USR -7, PMP-2, Forța Dreptei – 1, REPER 2 și AUR 3.

La Sectorul 3, situaţia încă nu a fost lămurită, pentru că unul dintre consilierii PSD nu a fost validat ca urmare a unei decizii ANI privind un conflict de interese. 

​Read More

-Publicitate-

VIDEO Explainer Panorama: Ce nu rezolvă limita de 10% avans la locuințele aflate în stadiul de proiect, propusă după investigația privind Nordis

HotNews.ro

PSD a depus în Parlament un proiect de lege care plafonează la 10% avansul pe care-l pot cere dezvoltatorii imobiliari pentru locuințele aflate în stadiul de proiect. Inițiativa legislativă a venit după investigația Recorder privind schema Nordis, în care jurnaliștii au arătat cum compania a încasat bani în avans de la mai multe persoane, dar nu le-a mai livrat acestora apartamentele promise.

Proiectul de lege are trei mai direcții și își propune să completeze Legea privind Calitatea în Construcții, care datează din 1995.

plafonarea avansului la 10% pentru locuințele aflate în stadiul de proiect

avans de maximum 40%, dar doar dacă dezvoltatorul are încheiată o poliță de asigurare pentru protejarea investiției

sumele plătite avans să ajungă într-un cont special al firmei, dedicat dezvoltării proiectului

Panorama.ro arată, într-un explainer video, de ce măsurile propuse ar putea să nu rezolve problemele din piața imobiliară.

Replica dezvoltatorilor

În replică la inițiativa legislativă, dezvoltatorii au acuzat că limitarea avansului ar scoate de pe piață companiile care lucrează, în mare parte, doar cu banii clienților și se concentrează pe proiecte mici.

„Eu cred că el (proiectul – n.r.) a fost făcut printr-o stare emoțională, pentru că e foarte clar că a lovit, din păcate, destul de mulți oameni. Nu trebuie să uităm că avem și un an electoral. Noi am propus să fie 15% avansul. De ce? Pentru că și băncile, în cazul în care un client accesează un credit ipotecar pentru a cumpăra apartamentul, au nevoie de un avans de 15%”, a declarat, pentru Panorama, Antoanela Comșa, director general adjunct Meta Estate Trust și membru în board-ul Asociației Investitorilor Imobiliari din România.

Pe de altă parte, nici încheierea unei polițe de asigurare nu ar fi în acest moment posibilă, tocmai pentru că un astfel de produs nu există pe piață.

Proiectul obligă dezvoltatorul și să aibă un cont special, în care să se vireze avansul, iar banii de acolo să fie utilizați strict pentru finanțarea proiectului. Doar că nici această clauză nu e suficientă, tocmai pentru că ea nu explică cine ar trebui să verifice acest lucru.

Statul nu are, în acest moment, o autoritate specializată în așa ceva.

„E o propunere interesantă, dar tot aș spune că e lacunară. Ce înseamnă dezvoltarea construcției? Din perspectiva dezvoltatorului, ar însemna și plata ratelor la bancă pentru creditul pe care l-a accesat pentru realizarea proiectului sau ar putea însemna achiziția de mașini sau de utilaje pentru realizarea proiectului”, afirmă Dumitru Lazăr, avocat specializat în imobiliare, la casa de avocatură Buju, Stanciu și Asociații.

La ce ne uităm când vrem să ne cumpărăm locuințe

În prezent, dezvoltatorii pot cere avans oricât doresc, profitând de dorința consumatorilor de a-și cumpăra locuințe în stadiu de proiect, pentru că pot fi chiar și cu 50% mai ieftine decât dacă ar cumpăra un apartament gata construit.
Nu toată lumea e însă atentă în ce se bagă și pe mâna cui își lasă banii. Până să ajungă să citească atent condițiile din antecontract, un cumpărător ar trebui să se uite, de fapt, cine e dezvoltatorul care-i cere banii.

„Când ai o finanțare bancară, banca nu-ți dă voie să folosești banii clienților pentru realizarea proiectului. În cazul în care banca îți dă voie să folosești parte din avansurile clienților, banca are o companie de project management externă sau are angajați interni care verifică lunar sau trimestrial, în funcție de mărimea proiectului, ce s-a întâmplat cu banii respectivi. Deci, în cazul acelui dezvoltator (Nordis – n.r.), dacă avea o finanțare bancară în ziua de astăzi, era puțin probabil să se ajungă la așa ceva”, afirmă Antoanela Comșa.

Datele din piață arată că 8 din 10 dezvoltatori cer un avans de aproximativ 15% la locuințele ce urmează a fi construite, adică la fel ca băncile și foarte apropiat de ce propune proiectul.

Media se poate duce, însă, spre 25%.

Să fie, oare, avansul problema?

Proiectul de lege al PSD se concentrează insistent pe plafonarea avansului la 10%, dar problema s-ar putea să fie, de fapt, alta: modul în care sunt încheiate promisiunile de vânzare-cumpărare, adică antecontractele.

În majoritatea cazurilor, un element extrem de important care lipsește de acolo, atunci când înțelegerile au loc în stadiul de proiect, e tocmai înscrierea în cartea funciară.

Potrivit legii, acest pas nu este obligatoriu. Înscrierea ar putea bloca, teoretic, încheierea de promisiuni cu alți posibili cumpărători.

„Motivul pentru care se ajunge la această soluție e că dezvoltatorul, după ce realizează construcția, sunt o grămadă de operațiuni pe care trebuie să le facă. Dacă avem 100 de unități individuale apartamente în cadrul unei construcții, dacă am înscrie în acea carte funciară 100 de promisiuni, dezmembrarea, compartimentarea ar presupune ca acești promitenți-cumpărători să-și dea un acord autentic la notar”, afirmă avocatul specializat în imobiliare.

Așadar, în stadiul de proiect e foarte complicat să fie înscrise promisiunile de vânzare-cumpărare în cartea funciară a construcției propriu-zise, pentru că ea nu există la acel moment.

Există doar cartea funciară a terenului, care aparține dezvoltatorului.

Iar legea, și aici, mai mult încurcă. „Sunt acolo niște condiții destul de greu de atins, pentru că trebuie să se menționeze neapărat suprafața terenului ce ar reveni unității individuale. Or, suprafața terenului este determinată prin raportare la suprafața apartamentului. Or, apartamentul va suferi modificări, cel mai probabil”, punctează Dumitru Lazăr.

Motivul pentru care dezvoltatorii sunt, de regulă, împotriva notării în cartea funciară a acestor promisiuni e tocmai faptul că „dezvoltatorul mai obține și alte autorizații sau alte avize sau alte documente necesare finalizării proiectului”, completează Antoanela Comșa.

​Read More

-Publicitate-