Acasă Blog Pagina 486

VIDEO Referendumul proeuropean din Republica Moldova, validat de Curtea Constituțională. Scandal și proteste ale prorușilor în fața instituției

HotNews.ro

Curtea Constituţională de la Chişinău a validat joi rezultatele referendumului privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, desfăşurat duminica trecută, anunţă presa locală.

Decizia urmează să fie publicată într-o ediţie specială a Monitorului Oficial al Republicii Moldova, potrivit News.ro. Data adoptării hotărârii se consideră ziua desfăşurării referendumului.

Hotărârea intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau la data indicată în ea.

Comisia Electorală Centrală a constatat prezenţa alegătorilor la referendumul din 26 octombrie în proporţie de 50,72%, fiind astel întrunită condiţia cu privire la rata de participare.

Numărul buletinelor cu opţiunea „DA” a fost de 749.719 (reprezentând 50,35% din voturi), în timp ce numărul buletinelor cu opţiunea „NU” a fost de 739.155 (49,65%).

Persoanele cu drept de vot au fost chemate să răspundă la întrebarea: „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”

Oamenii lui Ilan Șor, scandal în fața Curții

Înainte ca instanţa să se întrunească în şedinţă în vederea confirmării rezultatului referendumului constituţional, în fața sediului Curţii Constituţionale au fost proteste, notează portalul NewsMaker.

Reprezentanţii blocului prorus „Victorie”, în frunte cu deputata Marina Tauber, o apropiată a oligarhului fugar Ilan Şor, au cerut să fie lăsaţi în incinta sediului Curţii Constituţionale, ca să depună o sesizare privind infirmarea rezultatelor referendumului republican.

„Voi înţelegeţi ce faceţi? Noi mergem la Curtea Constituţională să depunem sesizare. Trebuie să cerem voie de la voi sau cum? Cine sunteţi în genere? Voi încălcaţi legea. (…) De ce nu daţi voie oamenilor?”, a vociferat Marina Tauber în momentul în care forţele de ordine nu i-au lăsat să intre în incintă şi le-au explicat că, potrivit legislaţiei, atunci când judecătorii Curţii Constituţionale sunt în şedinţă, accesul în clădire este limitat.

Argumentele nu i-au mulţumit pe politicienii Blocului „Victorie”, care au acuzat poliţia că îi tratează diferit pe politicienii din opoziţie.

Între timp, în faţa Curţii era în desfăşurare o acţiune de protest, iar la manifestaţie a participat inclusiv liderul Partidului Comuniştilor, fostul preşedinte Vladimir Voronin (83 de ani), precum şi Victoria Furtună, candidată în primul tur al alegerilor prezidenţiale şi despre care se crede că ar fi susţinută de Ilan Șor.

„Acest referendum este despre cedarea puterii legislative”, a declarat Furtună în faţa Curţii Constituţionale.

„Jos decizia Curţii”, au scandat manifestanţii.

​Read More

-Publicitate-

Românii se tem cel mai mult de creșterea taxelor după alegeri, scumpiri și de posibilitatea apariției unor crize

#image_title

HotNews.ro

Creșterea inflației, a taxelor și impozitelor precum și apariția unei noi crize sunt cele mai mari coșmaruri ale românilor, prezentate joi într-o conferință organizată de publicaâia electronică bankingnews.ro..

Speakerii evenimentului au fost Florin Dănescu (Asociația Română a Băncilor), Traian Năstase (iSense Solutions), sociologul Gelu Duminică, Ionuț Stroe (Banca Transilvania), Alexandru Păunescu (CSALB) și alții

Cercetarea de piață mai arată că persoanele cu mai puțin acces la educație (educație joasă și medie) au semnificativ mai puțin acces la sursele de informare activă pe teme financiare față de persoanele cu educație superioară. Astfel, acestor oameni le este mai puțin clar de la cine să aștepte programe de educație financiară și ce informații pot primi. De asemenea, românii cu educația joasă și medie au mai degrabă un venit mai scăzut și sunt mai puțin încrezători în viitorul lor financiar.

În esență, cu cât crește venitul personal, cu atât educația financiară este considerată mai utilă. Invariabil, categoriile vulnerabile pot fi impactate pozitiv de programe CSR de educație financiară.

Chestionați despre care dintre băncile din România au auzit că derulează/au derulat proiecte de educație financiară, având posibilitatea răspunsului multiplu, respondenții studiului au indicat BCR, Banca Transilvania și ING Bank ca fiind instituțiile de credit care conduc în materie de proiecte de educație financiară, urmate de Raiffeisen Bank și BRD Groupe Société Générale.

Potrivit cercetării de piață, băncile care au proiecte de educație financiară sunt văzute ca fiind responsabile, moderne și inovatoare. Totodată, 48% dintre respondenți au precizat că sunt mai degrabă să recomande o instituție de credit care face educație financiară, în timp ce 47% dintre respondenți au menționat că au mai multă încredere într-o astfel de bancă.

Studiul iSense Solutions a fost realizat online pe un eșantion reprezentativ pentru mediul urban din România, cu un grad de eroare de +/-4,3% la un nivel de încredere de 95%.

Analiza a fost prezentată de Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions, în cadrul dezbaterii ”Educația financiară, marotă sau punte de legătură”, organizată de publicația BankingNews pe 31 octombrie 2024, de Ziua Mondială a Economisirii. Discuțiile din cadrul conferinței au surprins importanța pe care o are educația financiară în dezvoltarea sănătoasă și armonioasă a societății românești și rolul pe care îl poate juca educația financiară în procesul de incluziune financiară

​Read More

-Publicitate-

Cum i-a afectat pe candidații la prezidențiale scandalul legat de fermele de troli. Geoană o devansează în continuare pe Lasconi, consideră politologul Cristian Pîrvulescu

HotNews.ro

Politologul Cristian Pîrvulescu consideră că, față de acum o lună de zile, Mircea Geoană ar fi pierdut 3-4% în intenția de vot, „ceea ce nu e un dezastru”, în contextul dezvăluirilor făcute de lidera USR, Elena Lasconi, care au declanșat scandalul privind presupusele legături ale lui candidatului independent cu Tal Hanan, un israelian care ar coordona ferme de troli pentru dezinformare.

În ciuda scandalului, Geoană „rămâne în continuare înaintea doamnei Lasconi”, conform profesorului de științe politice, care mai spune că în acest moment al campaniei „e foarte greu să destabilizezi” adversarii.

„Este evident că atacul este împotriva lui Geoană, este unul dintr-un şir care a început deja de o lună pentru a-l destabiliza, pentru că se afla pe locul al doilea în sondaje. S-a dovedit a fi foarte rezilient după primele atacuri, rezilient, şi nu rezistent. Şi atunci, una din explicaţii a fost o bună campanie făcută în ultime vreme pe reţele sociale, de unde teza fermei de troli, care fermă de troli, iată, nu mai este rusească, este evreiască, ceea ce tot conspirativ sună”, a declarat joi Cristian Pîrvulescu, pentru News.ro.

„Nu ştiu dacă există sau nu ferma de troli, cu siguranţă există o campanie pe reţelele sociale făcută din vreme. Dacă îl destabilizează, nu putem să ne dăm seama decât după sondaje de opinie”, a precizat politologul.

Acesta a adăugat că, până acum, scandalul legat de „Rareș Mănescu, reluarea scandalurilor din trecut, istoriile familiale, Costea, vizita în Rusia, nu l-au făcut să piardă foarte multe puncte”, pentru că trecerea lui George Simion pe locul al doilea este un rezultat aritmetic al retragerii Dianei Şoşoacă.

„Din câte văd în sondaje, faţă de ce era în urmă cu o lună, Geoană a pierdut undeva la 3-4%, ceea ce nu este un dezastru şi rămâne în continuare înaintea doamnei Lasconi. Şi atunci înţelegeţi motivul pentru care doamna Lasconi face efortul să-l destabilizeze pentru a face rocada”, a mai explicat Pîrvulescu.

Întrebat dacă Elena Lasconi a greşit când a făcut dezvăluirile respective şi dacă ar putea fi afectată de faptul că nu a demonstrat clar legătura dintre Mircea Geoană şi Tal Hanan, Pîrvulescu a amintit că au mai fost situaţii în care Geoană a fost asociat cu teze ale conspiraţiei.

„E plauzibil, şi ştiţi cum e cu teoriile astea, pentru că cei care vor să creadă, or să creadă, cei care nu vor să creadă, n-or să creadă orice s-ar face. Suntem deja în campanie, iar în acest moment e foarte greu să destabilizezi”, a spus politologul.

Ciolacu „se teme de Geoană și de posibilitatea de a-l avea în turul II”

Referitor la Marcel Ciolacu, cel care a vorbit despre „o fermă de troli” în sprijinul lui Geoană, iar apoi nu a mai făcut declaraţii pe acest subiect, Pîrvulescu a spus că de regulă liderul PSD se retrage în cazul în care constată că există „risc de furtună”.

Ciolacu „încearcă mereu marea cu degetul şi dacă constată că există risc de furtună să retrage, nu are nevoie de tensiuni suplimentare. Se teme de Geoană şi de posibilitatea de a-l avea în turul al doilea, dar îi lasă pe ceilalţi să facă treaba. Deci nu, domnul Ciolacu nu pare să fie afectat de acest scandal”, a conchis Cristian Pâvulescu.

Cum a pornit scandalul

„De ce v-aţi întâlnit recent cu Tal Hanan, recunoscut şi sub numele de Jorge? Pentru cei care nu ştiu cine este Tal Hanan, este un individ care coordonează o echipă foarte mare de hackeri, ferme de troli, de dezinformare, un individ care a manipulat alegerile din peste 30 de ţări din lume”, l-a întrebat Lasconi, marţi seară, pe Mircea Geoană, în dezbaterea electorală organizată de Antena 3.

Ulterior, în timpul dezbaterii, Lasconi a postat pe Facebook imagini cu acesta în faţa sediului Institutului Aspen din Bucureşti, la care Mircea Geoană este preşedinte fondator.

Candidatul independent a replicat că nu ştie cine este Tal Hanan, omul cu care s-ar fi întâlnit recent potrivit acuzațiilor lansate de Lasconi.

La rândul său, premierul Marcel Ciolacu, candidatul social-democraților în cursa pentru Cotroceni, a spus miercuri, înaintea şedinţei de Guvern, că într-o clădire rezidenţială există o fermă de troli care l-ar ajuta pe Mircea Geoană în campanie şi că instituţiile statului trebuie să spună dacă activitatea este legală.

Şeful AEP, Toni Greblă, a anunțat că a luat legătura deja cu alte instituţii implicate în combaterea unor asemenea practici, precum MAI, Autoritatea pentru Digitalizare şi SRI.

Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan Ivan, a precizat că s-au primit nişte solicitări, din partea unor persoane fizice, care au fost transmise mai departe platformelor Meta şi TikTok, pentru a stabili dacă există astfel de conturi false care să promoveze anumiţi candidaţi.

​Read More

-Publicitate-

INTERVIU Abuzurile filmate pe care le trăiesc muncitorii moldoveni și români în Italia: „Sunt imagini dure care ilustrează un fenomen”

#image_title

HotNews.ro

Filmul documentar „TATA” urmărește povestea unei tinere, marcată de mediul violent din care provine și de relația pe care o are cu propriul tată. În paralel, documentarul dezvăluie și abuzurile la care sunt supuși muncitori români și moldoveni în Italia. Autorii documentarului, jurnaliștii Lina Vdovîi și Radu Ciorniciuc, au vorbit cu HotNews despre ce au vrut să transmită prin demersul lor, care reprezintă atât o experiență personală, dar și o investigație jurnalistică. 

În București, filmul „TATA” va putea fi urmărit pe 2 noiembrie, de la ora 20:30, la Cinema Muzeul Țăranului – Studioul Horia Bernea, iar premiera în cinematografele naționale va fi în toamna lui 2025. 

„În filmul nostru, imaginile nu vorbesc despre un caz singular de exploatare a unui imigrant la locul de muncă. Ilustrează un fenomen”, spune regizorul Radu Ciorniciuc.

„TATA”, filmul regizat de jurnaliștii Lina Vdovîi și Radu Ciorniciuc, a fost singurul documentar românesc selectat în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Toronto (5-15 septembrie 2024), acolo unde a avut și premiera mondială.

Producția a avut premiera și în România, la Sibiu, unde a deschis Astra Film Festival (20-27 octombrie) și a obținut premiul pentru „Cea mai bună regie.”

Documentarul urmărește povestea Linei, mediul violent din care provine, relația pe care o are cu propriul tată, dar și procesul de vindecare al unor traume generaționale. 

În paralel, documentarul prezintă și o investigație despre condițiile de muncă ale angajaților români și moldoveni din Italia. 

Cei doi jurnaliști și regizori au vorbit cu HotNews despre filmul la care au muncit șase ani dar și despre lecțiile pe care le-au învățat cu această ocazie. 

Cine sunt Lina Vdovîi și Radu Ciorniciuc 

Lina Vdovîi și Radu Ciorniciuc formează o familie în viața reală. Originară din Republica Moldova, Lina are o vastă experiență în jurnalism de investigație, iar materialele sale, care au acoperit subiecte legate de migrație, zone de conflict, sărăcie, educație și integrare socială, au apărut în publicații internaționale precum EU Observer, The Guardian, Al Jazeera și Courrier International. 

În 2021, a fost nominalizată la European Press Prize și în prezent lucrează ca producător de știri și documentare pentru postul național german de televiziune ZDF. 

Radu Ciorniciuc este regizor, director de imagine și jurnalist de investigație. Materialele sale au fost publicate în The Guardian, Al Jazeera și Channel 4 News.

Primul pas pe care cei doi l-au făcut împreună în cinematografie a fost concretizat în proiectul „ACASA, MY HOME (2020)”, lungmetraj unde Radu a debutat în regie, iar Lina a fost scenaristă. Filmul a câștigat numeroase premii cum ar fi Premiul pentru cea mai bună imagine la Sundance Film Festival (2020), dar și trofeul pentru Cel mai bun film documentar la Premiile Gopo 2021.

Documentarul „TATA”, produs Monica Lăzurean-Gorgan, a fost filmat timp de șase ani, atât în Italia, cât și în Republica Moldova și România și urmărește o poveste profund personală, dar scoate la lumină și abuzurile suferite de tatăl protagonistei, la locul său de muncă din străinătate.

„Mi-aș dori ca filmul să ne invite să reflectăm la cum putem rupe ciclul traumelor generaționale și să chestionăm mecanismele toxice de putere care ne influențează viețile la nivel colectiv și individual”, spune Lina în interviul pentru Hotnews.

„Educația primită de la părinții mei a fost întemeiată pe frică, bătaie, pe niște așteptări nerealiste”

Lina Vdovîi și Radu Ciorniciuc. FOTO: Arhiva personală

– Cum a fost copilăria în Moldova. Care crezi că sunt lucrurile care au rămas cu tine și care te-au format și schimbat în adultul de azi?
– Lina Vdovîi
: Nu știu dacă Moldova a influențat major felul în care mi-am trăit copilăria. După cum reacționează publicul din festivalurile internaționale la filmul nostru, realizez, mai degrabă, că stilul parental aplicat de părinții mei reflectă un tipar regăsit în diverse culturi. 

Educația primită de la părinții mei a fost întemeiată pe frică, bătaie, pe niște așteptări nerealiste că noi, copiii, trebuie să ne comportăm ca niște soldăței, gata să executăm fără ezitare cerințele impuse de ei. Acest model autoritar a deformat, printre altele, percepția mea asupra autorității – probabil de aici și dorința de a practica jurnalismul în regim de freelancing, și a generat în mine o sensibilitate acută față de orice tip de comportament abuziv sau relații toxice.

– În anii ’90, foarte mulți oameni din Republica Moldova au plecat să muncească în străinătate, pentru un trai mai bun. Tatăl tău a fost unul dintre ei. Background-ul țării tale, dar și cel personal, te-au îndrumat spre meseria aleasă și subiectele abordate?
– Lina Vdovîi: Absolut! Nevoia mea de a face jurnalism sau de a spune povești, în general, vine din circumstanțele mele sociale și economice, dar și din contextul familial. Faptul că am simțit, în copilărie, că nu am o voce, că nu contează ce simt sau ce cred, m-a determinat să aleg meseria de jurnalist. Asta mi-a permis nu doar să dau voce propriilor perspective, ci și să mă aplec asupra problemelor din comunități marginalizate, insuficient reprezentate sau chiar ignorate.

„Traumele din copilărie ne modelează ca adulți”

– Când ai început procesul în terapie și ai realizat că trebuie să lucrezi la tine pentru a depăși traumele din trecut?
– Lina Vdovîi: Cu doi ani înainte de începerea filmărilor pentru „TATA”, am realizat, în urma unei căsnicii eșuate, că bagajul emoțional cu care intram în relații personale era deficitar și toxic. Menționez lucrul ăsta și în film, pentru că nu putem vorbi despre ruperea unor cicluri generaționale dăunătoare dacă nu ne uităm și spre interiorul nostru cu aceeași sinceritate pe care o așteptăm de la ceilalți. 

Traumele din copilărie ne modelează ca adulți. În cazul meu, ca să previn orice formă de potențial abuz din partea partenerilor mei, am adus, în relațiile cu ei, obiceiuri nocive – de exemplu, nevoia de a-i domina și de a-i ține sub control. 

Iar asta mi-a adus doar nefericire. Ca să înțeleg de ce fac anumite alegeri și să încep un proces de vindecare și de iertare față de mine însămi și față de părinții mei, am mers la terapie. În continuare, cred că a fost una dintre cele mai bune decizii din viața mea. 

– Până să primești un video de la tatăl tău, în care-ți cere ajutorul, nu voiai să faci un film despre asta. Aveai, însă, de gând să porți o discuție sinceră cu el? În ce punct erai în clipa în care ai primit acel clip?
– Lina Vdovîi: Inițial, ne gândeam să arătăm în film doar exploatarea tatălui meu – având în vedere că era parte dintr-un fenomen cu care atât eu, cât și Radu, eram familiarizați prin materialele pe care le documentaserăm ca jurnaliști. 

Însă când printre filmările cu camera ascunsă, care arătau abuzul angajatorului din Italia, mi-a trimis și un soi de scrisoare video în care a vorbit despre alienare, singurătate și incapacitatea lui generală de a-și arăta emoțiile în fața celor dragi, am decis că e momentul să vorbim despre violență dintr-o perspectivă mai amplă. Să reflectăm asupra modului în care societățile noastre construiesc și încurajează modele de masculinitate toxică. 

„Radu a rămas cu camera pe tata, iar eu pe femeile din familia noastră”

Imagine din documentar, Lina împreună cu tatăl său.

Odată ajunși în Italia, s-a schimbat și direcția filmului în două planuri – cel de investigație și cel personal. La capitolul investigație, ați fost amândoi pregătiți pentru asta, având experiență. Am remarcat faptul că tatăl tău avea foarte multe documente salvate – cât de mult v-a ajutat asta în proces și cum ai privit faptul că el a făcut această documentare de-a lungul anilor?

Radu Ciorniciuc: Direcția filmului s-a schimbat treptat, deși preocuparea Linei pentru trecutul său a fost constantă în procesul de documentare. Asumarea aceste noi direcții, personale, a venit la scurt timp după ce tatăl Linei ne-a trimis primul hard-disk cu filmări realizate de el cu camera ascunsă.

Pe lângă orele de material pe care le-a documentat la locul de muncă, Pavel adunase, de-a lungul anilor, fișe de salariu, poze cu bilețelele șefului, calendarele în care erau trecute orele lucrate oficial pe contract, și cele lucrate la negru. Toate aceste documente s-au dovedit extrem de importante și ne-au ajutat să obținem dreptate pentru el. 

– În film nu apare nici fața angajatorului abuzator, nici ceea ce muncea tatăl tău cu exactitate, de ce?
– Radu Ciorniciuc:
Decizia de a nu arăta fața abuzatorului și locațiile în care tatăl Linei a filmat cu camera ascunsă a venit după lungi consultări în interiorul echipei legate de protecția tatălui. Pe lângă eventuale repercusiuni legale din partea șefului, au existat temeri legate de siguranța lui fizică – acesta fiind argumentul cel mai important pentru decizia noastră.

Apoi, miza noastră, în ceea ce privesc acele filmări, era ca ele să-l ajute pe tată în procesul intentat împotriva angajatorului violent. În filmul nostru, ele nu vorbesc despre un caz singular de exploatare a unui imigrant la locul de muncă. Acele imagini dure ilustrează un fenomen. 

– Ați filmat amândoi (tu ai debutat în calitate de co-regizor) – cum v-ați împărțit rolurile la filmul ăsta? Ați început să filmați în 2018 și când s-au încheiat filmările?
– Lina Vdovîi:
Am început să filmăm în august 2018, când am mers pentru prima dată la tata, în Italia. Eram deja într-o relație cu Radu și lucram împreună la filmul „ACASĂ, My Home (Sundance 2020)”, așa că l-am rugat să mă însoțească.

Radu știa că nu aveam o relație apropiată cu tata, dar nu cunoștea toate detaliile. Am bănuit că o întâlnire cu el o să mă afecteze, așa că am avut nevoie de Radu și din poziția de partener, de cineva cu care să să simt în siguranță. 

La început, în Italia, a filmat doar Radu, pentru că ce trăiam eu era mult prea intens ca să mă pot gândi la cameră. Însă din momentul în care ne-am întors acasă, eu am plecat în Moldova, la mama, bunica și surorile mele, și am început să le filmez singură.

Planul meu era să vorbim despre trecutul nostru dureros și știam că doar cu mine se vor deschide pe deplin. Din acest punct, cumva natural, Radu a rămas cu camera pe tata, iar eu pe femeile din familia noastră. Filmările au continuat, deși nu la fel de intens, și după începerea montajului, în februarie 2023, iar filmul a fost picture lock după selecția la Toronto, în iulie 2024. Deci montajul a durat, cu totul, un an și jumătate. 

„Fiecare situație grea a venit cu niște lecții care ne-au apropiat ca familie”

Afișul oficial al filmului „TATA”

– Ați declarat la un moment dat că nu vreți să idealizați ideea asta de cuplu care a lucrat împreună la un film, însă, sunteți un cuplu care a făcut asta, în clipa în care vă formați propria familie. Îmi imaginez că nu a fost ușor să conțineți și planul profesional și cel personal. A fost un fir roșu pe care l-ați urmat pe parcurs, astfel încât să nu cedați stresului? Cum v-ați descurcat?
– Lina Vdovîi:
Să întoarcem camera spre noi și spre familia noastră, în contextul unui film atât de dureros, nu a fost o decizie ușoară, dar am știut că doar în felul acesta putem vorbi despre trauma generațională și ce înseamnă violență în spațiul nostru intim și social. A fost greu și mă bucur că s-a terminat, dar cred că am reușit să supraviețuim acestui proces printr-o constantă negociere a rolurilor noastre și comunicare deschisă și sinceră. 

– Radu Ciorniciuc: Faptul că am reușit să terminăm acest film și să avem în continuare o relație sănătoasă e cea mai importantă reușită pentru noi. Fiecare situație grea a venit cu niște lecții care ne-au apropiat ca familie. Comunicarea și abilitatea fiecăruia dintre noi de a fi flexibili, de a ne acorda spațiu și încredere, au fost vestele noastre de salvare a proiectului și a familiei noastre.

– Realitatea familiei din film este una care rezonează cu multe familii, atât din România, cât și din Moldova – acel tip de patriarhat, violența adiacentă etc. Pentru mulți care vor vedea filmul poate fi chiar o privire în propriile case – cum v-ar plăcea să ajungă povestea asta la ei?
– Lina Vdovîi: Ne-ar plăcea ca oamenii care văd acest film să se poate uita cu sinceritate atât spre interiorul lor, cât și spre ceilalți, din jurul lor, care le-au provocat durere. Din experiența mea, doar o confruntare onestă atât a demonilor noștri, cât și ai celorlalți, poate sta la baza unui proces real de vindecare. 

„Oamenii au nevoie să vorbească despre apăsările lor”

– Apropo, cum a fost privită realitatea asta de publicul internațional?
– Lina Vdovîi: Faptul că filmul are un circuit festivalier internațional bun, atât în Est, cât și în Vest, după un debut la Toronto, ne arată că nu e doar o realitate specifică țărilor din regiunea noastră.

– Radu Ciorniciuc: Am fost absolut surprins că după fiecare proiecție publică, sesiunile de Q&A să continue și pe holurile cinematografelor, și pe trotuarele din fața lor. Oamenii au nevoie să vorbească despre apăsările lor, despre căutările lor interioare, dar, de multe ori, nu știu cum. Poate că ceea ce văd pe ecran îi inspiră și le arată că există un limbaj pentru iubire, acceptare, chiar și în cele mai întunecate locuri ale existenței noastre. 

„Nu putem impune altora o transformare profundă fără dorința lor autentică de schimbare”

Filmul „TATA”, premiat la Festivalul de film documentar Astra.

– Lina, ne întoarcem la tine. Ambii părinți au fost confortabili cu ideea de film și de a fi filmați?
– Lina Vdovîi:
Da, s-au lăsat filmați, chiar dacă nu cu ușurința cu care aș fi vrut eu. Dar atât eu, cât și Radu, am vorbit cu ei la fiecare pas din procesul de filmare și le-am explicat, de câte ori a trebuit, de ce e nevoie să facem asta, atât pentru noi, cât și pentru lumea în care trăim.

Pentru tata, crescut și educat în comunismul sovietic, a fost mai dificil să se vulnerabilizeze, credința lui profundă fiind că dacă-și arată emoțiile, bărbații nu mai sunt bărbați. Însă anii de suferință și abuz din partea șefului l-au ajutat să vadă lucrurile dintr-o altă perspectivă.

În plus, își dorea mult să se apropie de mine și apoi, de Aster, nepoata lui. Cu mama a fost un pic mai simplu, pentru că am fost mereu extrem de apropiate, iar lucrurile pe care le vorbim pe cameră au fost discutate și rediscutate în trecut. 

– Tatăl tău pare un om dur, care a reușit să fie vulnerabil cu tine, când ți-a cerut ajutorul și în discuția purtată ulterior, dar apoi, revenit acasă, pare că acea vulnerabilitate a dispărut total și a intrat într-o dinamică veche, cu mama ta. Ai vorbit cu ei despre asta, despre modul în care comunică unul cu altul?
– Lina Vdovîi:
Am discutat despre acest subiect în nenumărate rânduri, cu fiecare dintre ei, de-a lungul timpului. Am sperat că dacă tata a reușit să facă anumite schimbări în relația cu mine, cu surorile mele, cu Aster, atunci același lucru va fi posibil și pentru mama.

Însă atunci când e în preajma ei, pare să se activeze un tipar de comportament vechi, specific dinamicii lor, pe care-l nu pot controla. Astfel, decizia de a încheia filmul aici s-a impus firesc. Cred că nu putem impune altora o transformare profundă fără dorința lor autentică de schimbare.

Uneori, lucrurile ies din sfera noastră de influență, iar cea mai înțeleaptă cale de a accepta o realitate incomodă este să ne canalizăm atenția asupra propriei vieți și asupra generațiilor viitoare. Să facem tot ce ne stă nouă în putință pentru un viitor mai luminos. 

– De fapt, ce crezi că a schimbat filmul ăsta, atât la tatăl tău, cât și la mama ta?
– Lina Vdovîi:
Sper că i-a făcut mai conștienți. 

– El s-a întors în Italia acum, la un alt angajator, nu? Cum vezi viitorul părinților tăi?
– Lina Vdovîi:
Da, tata s-a întors în Italia, să mai muncească pentru a atinge pragul unei pensii decente. A învățat enorm din procesul cu fostul angajator – acum își știe drepturile și are curajul să și le ceară. Nu știu dacă ceva din relația lor se va schimba fundamental, dar sper să fie bine, fie separat, fie împreună. 

– Ce ți-ar plăcea să știe și tinerii din aceeași generație care au trecut prin experiențe similare?
– Lina Vdovîi:
Nu știu. Vindecarea e un proces individual, influențat de mai mulți factori –  experiența personală, mecanismele de apărare construite în timp, disponibilitatea de a lucra cu trecutul, și altele.

Fiecare spectator își va lua din „TATA” ceva cu care rezonează – și poate unii, cei mai norocoși, nu vor rezona cu nimic. Totuși, mi-aș dori ca filmul să ne invite să reflectăm la cum putem rupe ciclul traumelor generaționale și să chestionăm mecanismele toxice de putere care ne influențează viețile la nivel colectiv și individual. 

​Read More

-Publicitate-

Emisiile de gaze cu efect de seră au cunoscut cea mai importantă scădere în UE din ultimele decenii

HotNews.ro

Emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 8% în Uniunea Europeană în 2023, după doi ani de progrese modeste cauzate de relansarea activităţilor economice după faza acută a pandemiei de coronavirus, a anunţat joi Agenţia Europeană de Mediu (AEM), citată de AFP și Agerpres.

În urma acestei scăderi, „cea mai importantă din ultimele decenii”, emisiile de gaze cu efect de seră au înregistrat o reducere de 37% în raport cu nivelul lor din 1990.

„Această scădere considerabilă se datorează unei reduceri semnificative a utilizării cărbunelui şi creşterii surselor de energie regenerabilă, precum şi unei reduceri a consumului de energie în întreaga Europă”, a explicat agenţia europeană cu sediul la Copenhaga într-un comunicat de presă.

În cadrul consumului de energie, ponderea energiilor regenerabile a crescut de la 10,2% în 2005 la 24% în 2023.

În baza măsurilor aflate în prezent în vigoare în UE, se preconizează o reducere cu 43% a emisiilor nete până în 2030 faţă de nivelurile din 1990, a precizat AEM, ceea ce ar fi sub reducerea de 55% prevăzută în legislaţia europeană.

„22 de state membre au prezentat proiecţii suplimentare care includ măsuri planificate, dar care nu au fost puse încă în aplicare”, precizează comunicatul publicat de AEM.

„Împreună, aceste măsuri ar permite reducerea emisiilor nete ale UE cu 49%”, apropiindu-se astfel de obiectivul prevăzut în reglementările europene. 

​Read More

-Publicitate-

Mazda lansează noul EZ-6 electric la doar 19.000 de dolari. După China urmează Europa

HotNews.ro

Primul automobil electric global al Mazda a fost lansat pe piața din China, la un preț de numai 19.000 de dolari. Mașina va fi lansată în perioada următoare pe piețele din Europa, dar nu este cunoscut deocamdată prețul.

Mazda a dezvăluit în prima parte a acestui an noul său model electric EZ-6, dezvoltat împreună cu partenerii de la Changan, în China, pe platforma chinezilor EPA, regăsită și pe modele celebre precum Deepal L07.

Citește articolul integral pe Profit.ro

​Read More

-Publicitate-

Candidatul Stoianoglo, speranța pro-rușilor în Republica Moldova – filmul investigației publicate de Ziarul de Gardă

HotNews.ro

Jurnalista Natalia Zaharescu de la Ziarul de Gardă a obținut înregistrări din care reiese că, inițial, membrii rețelei lui Șor nu au mers pe mâna unui singur candidat la prezidențiale, dar că acum, în turul al doilea al alegerilor, s-au adunat în spatele lui Stoianoglo. Staff-ul candidatului socialiștilor a negat orice legătură cu Rusia sau cu oligarhul fugar. 

Publicația Ziarul de Gardă a prezentat astăzi a doua parte a investigației „În slujba Moscovei”, în care o altă jurnalistă sub acoperire s-a infiltrat în așa-numita „rețea a lui Șor”, prin care oamenii sunt mituiți să voteze un anumit candidat la alegerile prezidențiale din Republica Moldova. Primul episod al materialului a fost publicat pe 11 octombrie, înaintea primului tur al alegerilor. 

Materialul de astăzi prezintă înregistrări din care reiese că rețeaua care trimitea bani din Moscova alegătorilor din Moldova s-a reorientat în turul al doilea al alegerilor către candidatul Alexandr Stoianoglo, după ce, în primul tur, alegătorii au primit indicații să voteze alți candidați, Victoria Furtună și Vasile Tarlev. 

O vacanță gratis în Rusia

Jurnalista Natalia Zaharescu, autoarea investigației, a intrat în contact cu rețeaua lui Șor încă din luna iunie, când a mers la protestele organizate în fața Judecătoriei din Chișinău în sprijinul bașcanei din Găgăuzia, Evghenia Guțul, inculpată în dosarul finanțării ilegale a fostului partid Șor. 

La unul din aceste proteste, o femeie a abordat-o și i-a făcut o ofertă „de nerefuzat” și anume să plece gratis în Rusia „pentru a se întâlni cu alți tineri de acolo”. Deși jurnalista a refuzat propunerea, pentru că trebuia să-și dea datele reale din cartea de identitate, a păstrat legătura cu persoanele care au abordat-o.

S-a înregistrat ca simpatizant al blocului politic al lui Șor

Pe 10 septembrie, în timpul campaniei electorale pentru prezidențiale, jurnalista a participat la un alt miting organizat împotriva PAS de blocul politic „Victorie”, care reunește politicieni din fostul partid „Șor”. La acest miting, a fost abordată din nou de cineva care s-a prezentat de la aceeași formațiune politică și care s-a oferit s-o înregistreze ca „simpatizant”. 

În zilele următoare, jurnalista a ajuns la unul din sediile partidului din Chișinău, iar aici i s-a spus că în sâmbăta dinaintea primul tur al alegerilor va primi pe Telegram o indicație cu persoana pe care trebuie s-o voteze la prezidențiale.

Numărul său de telefon a fost înregistrat într-un chatbot pe Telegram cu denumirea „Botanica 4 35/2”. Pentru a fi înregistrată a oferit o copie modificată a buletinului de identitate.

Tot la sediul partidului a primit numele de cod „Irina Zahar”. Membrii au învățat-o cum să racoleze oameni și i s-a spus că va primi bani în funcție de câți simpatizanți va racola. Fiecare simpatizant urma să primească 10 mii de ruble (95 euro).

Banii retrași doar de la bănci din Transnistria

Din discuțiile ulterioare cu membrii partidului, Natalia Zaharescu a aflat și cum se trimit banii: cei care au rude în Rusia îi primesc prin intermediul acestora, ceilalți în criptomonede.

În zilele următoare, jurnalista a participat la mai multe mitinguri electorale. Unul dintre acestea a fost al candidatei Victoria Furtună. În aceeași zi a primit și un mesaj de la banca rusească Promsviazbank, aflată sub sancțiuni internaționale. Era anunțată că i s-a deschis un cont bancar, dar că banii pot fi extrași doar din băncile din Transnistria. 

Pe 8 octombrie i s-a propus să fie observator la alegeri, dar fără a i se preciza din partea cărui candidat. Câteva zile mai târziu însă, chatbotul de Telegram a fost blocat în urma investigației Poliției din Moldova care a reușit să demaște schema de fraudare a alegerilor.

Uterior, jurnalista de la Ziarul de Gardă a primit 400 de lei moldovenești (20 Euro) pentru că participat la o conferință electorală pentru candidatul la prezidențiale Vasile Tarlev.

„Votați pentru cine doriți, numai nu pentru Sandu, nu”, acestea erau mesajele pe care le-a primit de la membrii partidului. Jurnalista povestește că i s-a spus că va fi modificată Constituția „pentru homosexualitate”.

„Există (n.r. – în UE) un program de dezvoltare sexuală a copiilor de la trei ani. De la nouă ani deja trebuie să întrețină relații sexuale în școli și să arate ce și cum”, i-a spus una dintre persoanele de contact.

Cu o zi înainte de alegeri, pe 19 octombrie, a primit mesaj pe Telegram că persoana care trebuie votată este Victoria Furtună (fostă procuroare, candidată independentă, și-a lansat candidatura în Transnistria).

A doua zi după alegeri, jurnalista a participat la un alt miting și oamenii vorbeau despre cealaltă ziaristă sub acoperire de la Ziarul de Gardă care s-a infliltrat în rețea. Era vorba despre Măriuța Nistor care a publicat prima parte a investigației „În slujba Moscovei”. A fost sfătuită de ceilalți: ai grijă cu cine vorbești”.

Pe 24 octombrie, jurnalista a fost sunată de cineva, care s-a prezentat din partea lui Șor, iar acesta a felicitat-o pentru că Maia Sandu nu a câștigat alegerile din primul tur și pentru rezultatul de la referendum.

În turul al doilea, să voteze „cu oricine, dar nu cu Sandu”

Pe 29 octombrie 2024, cu o săptămână înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale, Natalia Zaharescu a fost sunată de pe același număr de telefon de un alt bărbat, care s-a prezentat Vladimir și a vorbit tot în limba rusă. 

Pentru început, bărbatul a întrebat-o pe jurnalista ZdG „dacă mai este alături de ei”. Apoi, acesta i-a transmis pe cine trebuie să voteze în turul al doilea, dar a evitat să rostească numele lui Alexandr Stoianoglo. 

Iată dialogul:

Vladimir: Poziția lui Ilan Șor al nostru nu se schimbă deloc. Oricine, numai nu Sandu. Aceasta este cea mai adecvată poziție. Înțelegeți?

ZdG: Asta ce înseamnă?

Vladimir: Asta înseamnă că nu trebuie să boicotăm alegerile, nicidecum. Nu trebuie să stricăm buletinul de vot. Încercați să spuneți asta cui puteți, acelorași simpatizanți, prietenilor, amicilor –  că nu trebuie să boicotăm, dar trebuie să venim pe 3 noiembrie și să votăm împotriva lui Sandu. Pentru oricine este al doilea candidat, dar nu pentru Sandu. 

ZdG: Dar este doar un singur al doilea candidat, Stoianoglo, da?

Vladimir: Da, da.

ZdG: Asta înseamnă că trebuie să votăm pentru el?

Vladimir: Da, da. Aceasta este cea mai importantă poziție acum. Oricine va fi mai bun acum, în afară de Sandu. Chiar și primul vostru candidat, sunt sigur că și el e împotriva lui Sandu. 

ZdG: Care primul candidat?

Vladimir: Cel pentru care ați votat prima dată, la primul tur al alegerilor. Ei toți sunt împotriva lui Sandu.

Contactați ulterior de Ziarul de Gardă, membrii staff-ului lui Stoianogo au răspuns că acesta nu are nicio legătură cu Șor și nu este sprijinit de Rusia. 

Investigația completă poate fi citită aici. 

​Read More

-Publicitate-

MAE: Au fost găsiți 6 dintre cei 22 de români daţi dispăruţi în urma inundațiilor din Spania

#image_title

Ministerul Afacerilor externe (MAE) anunță joi că numărul românilor dați dispăruți în inundațiile din Spania a crescut la 22. Ulterior, Ministerul a transmis că 6 români au fost găsiți.

 

MAE: 6 dintre cei 22 de români daţi dispăruţi în urma inundațiilor din Spania, găsiți

 

Şase dintre cei 22 de românii daţi dispăruţi în urma dezastrului creat de inundaţiile din Spania sunt în siguranţă, anunţă reprezentanții MAE. Cei de la minister mai amintesc că se continuă verificările în legătură cu ceilalţi 16 români dați dispăruți.

”În continuarea comunicărilor privind situaţia cetăţenilor români din Comunitatea Valenciană afectaţi de inundaţiile fără precedent din Regatul Spaniei, Ministerul Afacerilor Externe informează că 6 persoane dintre cele semnalate în această dimineaţă ca fiind dispărute se află în siguranţă. Astfel, MAE, prin intermediul Consulatului României la Castellón de la Plana, verifică informaţiile cu privire la posibila dispariţie a 16 cetăţeni români şi menţine contactul permanent cu autorităţile spaniole, verificările fiind în desfăşurare.

Ambasada României la Madrid este în legătură cu autorităţile centrale spaniole”, se arată într-o informare a Ministerului Afacerilor Externe.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului României la Castellón de la Plana: +34 964.203.331; +34 964.216.008; +34 964.217.836; +34 964.203.234; +34 964.216.172; +34.964.212.446, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al Consulatului României la Castellón de la Plana: +34 677 842 467.

Inundaţii în Spania – Mărturiile copleşitoare ale unor români

 

Fenomentul DANA care a lovit mai multe comunităţi din Spania, şi în special comunitatea valenciană, s-a soldat cu cel puţin 95 de morţi, dar şi cu zeci de persoane dispărute, ale căror rude le caută încă de marţi seara. Agsina Sandu şi Bedna Florin Costel, ambii în vârstă de 57 de ani, sunt dispăruţi iar fiica lor, Petruţa Sandu, a povestit la postul RTVe ce a vorbit ultima dată cu ei.

„Am localizat autovehiculul, dar părinţii mei nu sunt aici”, a declarat Petruţa Sandu.

„Sunaţi la 112, nu scăpăm din asta”, au fost ultimele cuvinte ale părinţilor Petruţei Sandu înainte să dispară, potrivit News.ro.

Cei doi soţi s-au urcat pe acoperişul furgonetei pentru a se salva de inundaţii, în timp ce o sunau la telefon pe o altă fiică a lor. „Nu mai ştiu nimic de părinţii mei de la ora 22.25 noaptea trecută”, a declarat fiica victimelor. ]Au găsit furgoneta, dar nu şi pe ei[.

„Părinţii mei se aflau în mijlocul naturii, în Parcul Natural Albufera”, a spus ea. Mama ei se numeşte Agsina Sandu, are 57 de ani, iar tatăl ei este Bedna Florin Costel, de aceeaşi vârstă.

Ea a criticat lipsa de resurse, deoarece, deşi a alertat serviciile de urgenţă în timpul nopţii, agenţii de salvare au reuşit să ajungă la faţa locului abia la ora 11.00 dimineaţa. Odată ajunşi acolo, aceştia nu au reuşit să îi localizeze pe niciunul dintre ei.

 

Celulă de criză la Guvern pentru românii din Spania afectați de inundații

 

Premierul Marcel Ciolacu a convocat joi, la ora 15.00, miniștrii și reprezentanții mai multor instituții guvernamentale pentru a discuta situația românilor din Spania, afectați de inundații, și măsurile de sprijin pe care le poate oferi acestora statul român, a anunțat Guvernul, potrivit Hotnews.

La întâlnirea de lucru au fost convocați miniștrii Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, Sănătății, Alexandru Rafila, Transporturilor, Sorin Grindeanu, reprezentanții Departamentului pentru Românii de Pretutindeni și Departamentului pentru Situații de Urgență.

Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Externe, Ambasada României la Madrid și Consulatul României la Castellón de la Plana, verifică informațiile privind dispariția a 22 de cetățeni români, ca urmare a inundațiilor produse în Spania, și mențin legătura cu autoritățile spaniole, pentru a sprijini demersurile necesare.

-Publicitate-

Nicușor Dan, după inundațiile devastatoare din Spania: Vreau să atrag atenția asupra unui fenomen care ne privește direct

HotNews.ro

Nerespectarea suprefațelor de spațiu verde obligatorii pentru construcții noi ar putea aduce necazuri în cazul unor inundații mari în București, atrage atenția primarul general, Nicușor Dan. Niciodată sistemele de canalizare nu vor putea prelua cantități de apă excepționale în timp scurt, cum a fost în Spania, de aceea e important sa păstrăm sol natural care să absoarbă apa, a explicat edilul.

„Cu toată considerația pentru victimele din Spania și pentru familiile lor, vreau să atrag atenția asupra unui fenomen care ne privește direct. Planurile urbanistice prevăd pentru fiecare teren construit o suprafață de spațiu verde la sol, care permite scurgerea naturală a apei în pământ. Prevederile sunt încălcate sistematic de autorizațiile de construire (Agenția pentru Protecția Mediului închide ochii și la asta, de Inspectoratul în Stat în Construcții și Prefect nu mai vorbesc)”, a scris Nicușor Dan pe pagina de Facebook.

Potrivit normelor în vigoare, construcțiile noi ar trebui să aibă spațiu verde pe circa 30% din teren. Dacă ne plimbăm prin București, observăm cu ochiul liber că această regulă nu prea este respectată.

Spania se confruntă cu cel mai grav dezastru provocat de inundații din ultimele decenii, cu cel puțin 95 de morți și zeci de dispăruți, printre care și 22 români, după ce ploile au măturat provincia estică Valencia și alte regiuni din sud-est.

Numărul victimelor este așteptat să crească, potrivit autorităților spaniole, care au trimis echipe de salvare în căutarea de supraviețuitori. Între timp, au fost ridicate întrebări cu privire la modul în care autoritățile spaniole au răspuns la o furtună extremă.

​Read More

-Publicitate-

Actorul american Armie Hammer revine într-un prim film după acuzațiile care au șocat Hollywood

HotNews.ro

Armie Hammer, actorul american care spune că a ajuns falit după ce a fost acuzat de agresiuni sexuale și că ar avea fantezii canibale, va reveni într-un nou film, primul după ce acuzațiile la adresa sa au șocat Hollywood, relatează IndieWire.

Hammer se va întoarce la actorie pentru un film western ce se va numi Frontier Crucible și care se va învârti în jurul poveștii unui fost soldat care e nevoit să intre într-un parteneriat tensionat cu trei nelegiuiți, o femeie frumoasă și soțul ei rănit, pentru a supraviețui vicisitudinilor din Vestul Sălbatic.

Povestea filmului se va desfășura pe teritoriul Arizonei în anii 1870, Hammer urmând să interpreteze rolul unuia dintre cei 3 nelegiuiți. Celelalte roluri principale vor fi jucate de Myles Clohessy, Thomas Jane, Jonah Kagen, Mary Stickley și Eli Brown.

Filmările la Frontier Crucible urmează să înceapă în noiembrie la studioul de producție independent Bonfire Legend. Producția va fi una cu buget redus, fiind departe de producțiile din perioada în care Hammer era considerat o stea în ascensiune a Hollywood, cu doar câțiva ani în urmă.

Actorul a fost coleg cu Timothée Chalamet în filmul care le-a lansat cariera

Hammer a fost extrem de apreciat pentru interpretarea sa din filmul Call Me By Your Name din 2017, cel care i-a lansat și cariera lui Timothée Chalamet, în prezent unul dintre cei mai în vogă actori de la Hollywood.

Deși Hammer a jucat anterior și în alte filme cunoscute ca The Social Network, J. Edgar sau The Man From U.N.C.L.E., rolul din Call Me By Your Name a fost considerat unul de reper pentru el și i-a adus nu mai puțin de 25 de nominalizări pentru diverse premii decernate de industria cinematografică din Statele Unite și alte țări.

El a jucat apoi în mai multe filme apreciate de critici, însă cariera sa a frânat brusc după ce în 2021 mai multe femei l-au acuzat pe rețelele de socializare de agresiuni sexuale iar una dintre ele a depus o plângere penală împotriva sa la Los Angeles, capitala industriei cinematografice americane.

Producătorii a două filme în care el urma să joace, inclusiv Billion Dollar Spy, au anunțat imediat că au renunțat la colaborarea cu acesta. El a pierdut de asemenea rolurile dintr-un serial și o piesă de pe Broadway.

Acuzațiile șocante aduse lui Hammer

În timpul acestui scandal pe rețelele de socializare au apărut mai multe capturi de ecran ale unor presupuse conversații pe care el le-a avut cu femei cu care a întreținut relații sociale. În unele din aceste conversații Hammer s-a autointitulat „canibal 100%” și și-a declarat dorința de a-și mânca partenera, de a-i bea sângele și de a-i „ține în mâini inima în timp ce bate”. 

Fosta iubită Paige Lorenze a vorbit despre acuzațiile apărute împotriva sa într-un interviu acordat Vanity Fair, susţinând că cei doi au împărtăşit o relaţie extremă.

„Nu ştii niciodată ce vei primi cu el – este un fel de persoană înfricoşătoare. Îmi spunea lucruri… lucruri ciudate… cum ar fi: ‘Vreau să-ţi mănânc coastele’.”

„Oamenii m-au numit canibal şi toată lumea i-a crezut”, a răspuns Hammer într-un interviu separat acordat mai devreme în cursul acestui an. „Acum sunt capabil să mă uit la asta cu un fel de distanţă şi perspectivă şi să spun: ‘E hilar’. Erau de genul: ‘Da, tipul ăla mânca oameni’ Cum ar fi, ce? Ce vrei să spui cu asta? Ştii ce trebuie să faci ca să fii canibal? Trebuie să mănânci oameni! … A fost bizar”.

Procurorii americani au anunțat încă de anul trecut că au clasat acuzațiile de viol împotriva sa.

Însă actorul spunea într-un interviu din iulie că răul provocat de acuzații carierei sale nu mai poate fi reparat și că a ajuns falit, dar „eliberat”.

Te-ar putea interesa și: Regizorul celor mai de succes filme „James Bond” din istorie se îndoiește că mai e dorit înapoi: „Vor oameni mai maleabili”

​Read More

-Publicitate-