Comisia Europeană a apreciat miercuri, în raportul anual privind extinderea blocului comunitar, că Ucraina ar trebui să treacă la următoarea etapă de negociere a aderării la UE „cât mai curând posibil” în 2025, informează agenția germană de presă DPA.
Tratativele ar urma să avanseze în domenii cum ar fi justiţia, reglementările financiare şi drepturile fundamentale, potrivit Agerpres.
Cu această ocazie, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a afirmat că Ucraina „a continuat să promoveze reforme-cheie, deşi luptă într-un război brutal de agresiune”.
Aderarea la Uniunea Europeană este o prioritate strategică pentru Ucraina, susţinută puternic de preşedintele Volodimir Zelenski după ce ţara a fost invadată de forţele ruse, în februarie 2022. Negocierile au început în iunie.
Procesul de negociere este îndelungat şi complicat, necesitând ani de schimbări în administraţie, legislaţie şi economie până când statul candidat îndeplineşte standardele UE.
Chiar şi după începerea tratativelor, nu există garanţii. DPA aminteşte situaţia Turciei, cu care negocierile au început în 2005, însă acestea sunt blocate de multă vreme. În raportul prezentat miercuri, Comisia nu a indicat existenţa vreunui progres, deşi a remarcat o „reangajare treptată” a Ankarei.
Aşa cum era de aşteptat, raportul este negativ în privinţa Georgiei, unde recentele alegeri au avut loc, conform observaţiilor Comisiei, într-un „mediu tensionat şi foarte polarizat”.
Negocierile cu Georgia sunt suspendate din iunie, când guvernul de la Tbilisi a impus o lege împotriva organizaţiilor neguvernamentale şi de presă finanţate din străinătate.
Legislaţia respectivă, asemănătoare cu cea din Rusia, obligă structurile din mass-media şi societatea civilă să se înregistreze ca „agenţi străini” dacă primesc din afara ţării mai mult de 20% din fonduri.
Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, care candidează duminică în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, a fost convocat pentru vineri, pentru a fi audiat în instanţă într-unul dintre dosarele penale deschise pe numele său, un demers care o „nedumereşte” pe preşedinta Maia Sandu. Ea consideră că audierea ar fi trebuit să aibă loc în afara campaniei electorale, sugerând că în felul acesta contracandidatul său s-ar putea „victimiza”, scrie miercuri News.ro.
Turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, în care Maia Sandu candidează împotriva lui Alexandr Stoianoglo, va avea loc duminică, 3 noiembrie.
Într-o postare pe reţelele sociale, Maia Sandu, candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), şi-a exprimat îngrijorarea faţă de stabilirea unor audieri chiar în această perioadă electorală, susţinând că aceste şedinţe ar putea afecta echilibrul competiţiei electorale.
„Sunt nedumerită că anumiţi judecători stabilesc şedinţe de judecată pe dosarele lui Stoianoglo în timpul campaniei. Au avut timp berechet înainte de alegeri şi au timp după alegeri. Dacă scopul real al judecătorilor este să facă justiţie, şi nu victimizarea unui candidat, aceste şedinţe trebuie făcute după scrutinul din 3 noiembrie”, a scris Maia Sandu, pe pagina sa de Facebook.
Nu este pentru prima dată când şefa statului are remarci critice la adresa sistemului judiciar.
Imediat după turul întâi, când autorităţile au acuzat o fraudă masivă pusă la cale de forţe criminale sprijinite de „state ostile”, Maia Sandu a spus că astfel de acţiuni ar fi putut fi împiedicate, dacă justiţia şi-ar fi făcut treaba şi a promis că vor exista schimbări şi reforme în acest sens.
Precizările instanței
Judecătoria Chişinău a justificat faptul că termenele în dosarul fostului procuror general Alexandr Stoianoglo au fost stabilite încă din 1 aprilie 2024, cu mult înainte de campania prezidenţială, scrie portalul NewsMaker.
Conform instanţei, datele şedinţelor – inclusiv cea din 1 noiembrie 2024 – au fost stabilite iniţial pentru 24 mai, 7 iunie, 9 septembrie, 24 septembrie şi 8 octombrie. La solicitarea avocaţilor lui Stoianoglo, şedinţele din 24 septembrie şi 8 octombrie au fost anulate, având în vedere candidatura acestuia în alegerile din 20 octombrie.
Instanţa a explicat că, în şedinţa din 9 septembrie, avocatul lui Stoianoglo a cerut ca următoarea dată pentru proces să fie stabilită după turul II al alegerilor, însă judecătorii au decis că nu se poate şti dinainte dacă Stoianoglo va avansa în această etapă electorală, astfel stabilind termenul de 1 noiembrie.
„În aceeaşi şedinţă din 09 septembrie 2024, avocatul Gafton Vasile a solicitat stabilirea următoarei şedinţe de judecată după turul II al alegerilor prezidenţiale, însă,completul de judecată, constatînd faptul că nu este cunoscut dinainte dacă candidatul Stoianoglo Alexandru va trece în turul II al alegerilor prezidenţiale, a stabilit următoarele şedinţe de judecată după cum urmează: 01 noiembrie 2024 ora 09:00; 07 noiembrie 2024, ora 15:30; 22 noiembrie 2024 ora 10:00-12:00”, a mai explicat Judecătoria Chișinău.
Acuzațiile care îl vizează pe Stoianoglo
În noiembrie 2019, Alexandr Stoianoglo, care acum candidează din partea socialiştilor, a fost numit de preşedintele socialist de atunci, Igor Dodon, în funcţia de procuror general, cu un mandat de 7 ani.
Apoi, în octombrie 2021, la câteva luni după ce la guvernare venise PAS, partidul Maiei Sandu, între timp ajunsă preşedinte al ţării, Stoianoglo a fost reţinut chiar în biroul său de la Procuratura Generală şi cercetat penal pentru abuz în serviciu, corupere pasivă, depăşirea atribuţiilor de serviciu şi fals în declaraţii. S-a întâmplat după ce, în aceeaşi zi, Consiliul Superior al Procurorilor a examinat o sesizare a deputatului PAS Lilian Carp, preşedinte al Comisiei parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică.
În sesizare, Carp afirma că, în perioada în care Stoianoglo a fost deputat şi preşedinte al acestei comisii, a semnat raportul pentru modificarea Legii cu privire la combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, iar în urma acestei modificări, votată în Parlament, a fost facilitată comiterea infracţiunilor de spălare a banilor. Carp a cerut să fie investigat şi faptul că pe numele soţiei procurorului general au fost înregistrate mai multe firme din Ucraina care au aparţinut omului de afaceri Veaceslav Platon, condamnat, în 2018, la 18 ani de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani. Carp a susţinut că Stoianoglo „a organizat şi dirijat acţiunile procurorului de caz, care a renunţat la învinuirea adusă lui Platon”, fapt care s-a soldat cu eliberarea afaceristului şi, ulterior, plecarea acestuia din Republica Moldova.
În aprilie 2023, Procuratura Anticorupţie a declarat că Stoianoglo a fost pus sub învinuire „pentru infracţiunea de îmbogăţire ilicită”. Înainte de aceasta, Stoianoglo declara că este gata să demonstreze provenienţa banilor. Ar fi vorba de un apartament, cumpărat pe numele fiicei lui Stoianoglo, în 2015.
Ulterior, la 26 septembrie 2023, Maia Sandu l-a demis pe Stoianoglo din funcţia de procuror general, în baza hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor. Stoianoglo s-a adresat CEDO, iar curtea a constatat că Republica Moldova a încălcat drepturile lui Stoianoglo la un proces echitabil atunci când a fost revocat din funcţia de procuror general. Potrivit deciziei, Moldova trebuie să-i plătească lui Stoianoglo 3.600 euro drept despăgubire pentru prejudiciul moral cauzat.
Potrivit site-ului anticoruptie.md, pricipalele acuzaţii aduse lui Stoianoglo au fost abuz în serviciu, corupere pasivă, îmbogăţire ilicită, fals în declaraţii şi publicarea unei discuţii dintre fostul şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, şi fostul ambasador al UE la Chişinău, Peter Michalko. Alexandr Stoioanoglo respinge toate învinuirile formulate de oamenii legii.
Stoianoglo, în vârstă de 57 de ani, se pronunţă pentru integrarea europeană a ţării, dar pentru neutralitatea ei şi promovarea relaţiilor de prietenie cu toată lumea, inclusiv cu Rusia.
Observatorii de la Chişinău spun că acestea sunt tezele promovate de aşa-zişii proruşi „moderaţi”.
Constructorul român Umbrărescu a mobilizat peste 3.200 de muncitori și 1.000 utilaje pe tronsonul Buzău-Focșani al Autostrăzii Moldovei, autoritățile indicând că este vorba de un record de mobilizare pe șantier înregistrat după 1989.
Antreprenorul se află în faza finală de execuție a lucrărilor, acest tronson Buzău – Focșani al Autostrăzii Moldova #A7 fiind următorul care urmează să fie dat în trafic, începand cu Lotul 4, lângă Focșani.
HotNews a stat de vorbă cu familiile aflate într-un cămin al Universității Tehnice de Construcții București (UTCB), dar și cu oficialitățile. Refugiații, majoritatea din Odessa sau Nikolaev, susțin că în grup se află invalizi, pensionari și femei cu copii mici.
„Noi suntem foarte recunoscători pentru faptul că am fost primiți aici, suntem mulțumiți de condițiile pe care le avem, vrem să transmitem clar acest lucru, le mulțumim din suflet tuturor”, spun refugiații.
Peste 90 de refugiați ucraineni, în majoritate femei și copii, sunt nevoiți să părăsească Căminul C2, de pe Bulevardul Lacul Tei. Este centrul pus la dispoziție de Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB), în Sectorul 2, unde au locuit mai bine de doi ani, de când au fugit din calea războiului din Ucraina.
Căminul C2 urmează să fie renovat complet prin PNRR, spune rectorul UTCB Radu Văcăreanu, și apoi dat în folosință pentru studenți.
Cei 90 de refugiați mai au două zile la dispoziție să părăsească căminul, până pe 31 octombrie, acesta fiind ultimul termen impus de conducerea UTCB.
Cei mai vulnerabili dintre oameni au rămas ultimii
„10 din cei 90 de refugiați sunt invalizi, iar alți 11 sunt pensionari, ca să nu mai vorbim de femei singure, cu copii mici, care au născut aici, în România. Bărbații lor au rămas în Ucraina. Mai sunt aici 35 de copii minori, care merg la grădiniță și care acum învață limba română”, spune Anastasia, una dintre persoanele din centru care vorbesc limba română și care îi ajută și pe ceilalți să comunice cu administrația.
”Vă dați seama că au rămas aici în cămin cei cu probleme de sănătate, cu probleme financiare, femei care n-au unde să-și lase copiii și să meargă să muncească. Nu toți vorbesc limba română. Suntem într-o situație disperată, nu avem unde să ne ducem, altundeva decât să rămânem pe străzi”, mai spune ea.
HotNews a vizitat căminul C2 vineri, 26 octombrie. Mai bine rămân pe străzi, în România, decât să se întoarcă înapoi de unde au fugit, adică din calea războiului, ne-au spus aceștia.
Prietenii din Ucraina i-au spus: ”În niciun caz să nu te întorci aici. Aici nu mai este nimic”.
Un copil doarme în una dintre camere.
„Eu am vrut să mă întorc în Ucraina, în Nikolaev, în luna septembrie, de când ne-au anunțat că gata, se închide căminul”, povestește Anastasia. Tot ea este translator între noi și refugiații care vorbesc în limba rusă.
Olga, 25 de ani, alături de unul din cei 6 copii ai săi, pe holul căminului de refugiați.
„Eu sunt singură aici, în România, singură am venit, dar mai am niște prieteni blocați acolo, care mi-au zis: «în niciun caz să nu te întorci aici. Aici nu mai este nimic, nu mai avem apă curentă, lumină, la iarnă n-o să fie căldură, iar bombardamentele continuă. Orice condiții ai avea în România, sigur sunt mai bune ca aici». Și iată, n-am mai plecat”, continuă femeia.
Încălțările celor 6 copii ai Olgăi, o tânără mămică de 25 de ani.
O femeie cu cinci copii
Anastasia susține că atât ea cât și alți refugiați din cămin au încercat să-și găsească chirie în București, dar s-au lovit de refuzuri, prețuri imposibile pentru ei și chiar discriminare.
Hiola, 24 de ani, alături de bebelușul ei, în camera sa din C2
„De când s-a încheiat programul de plată a chiriilor pentru refugiații ucraineni, nu ne-a mai primit nimeni, mai ales când le-am spus că venim cu copii. Eu am cinci”, spune o altă femeie pe care am găsit-o în centru.
„Suntem disperați, nu am reușit să ne găsim altceva, nu mai există locuri în alte centre. Iar dacă sunt, trebuie să ne împărțim. Să ne despărțim. Eu am un copil mic și o soră de 17 ani, de exemplu, de care am grijă”, ne spune Tania, o tânără de doar 22 de ani.
Doi dintre copiii ucraineni se joacă pe laptop, în camera unde locuiesc împreună cu mama lor.
Una dintre camerele în care locuiesc familii cu copii mici.
O fetiță se joacă pe tabletă.
Majoritatea ucrainenilor din cămin sunt refugiați din Odessa sau Nikolaev, oraș în sudul Ucrainei.
„Eu am loc de muncă, că vorbesc românește, sunt picol într-un restaurant aici, în București. Eu pe sora mea nu o las, trebuie s-o iau cu mine. Nu mă ajută nimeni altcineva, părinții mei sunt fugiți în Polonia. Nu-mi ajung banii de chirie, știți cât de greu e. Poate să vină poliția peste noi, pe 31. Să mă dea afară, în stradă, cu bebelușul în brațe. Ce să fac eu, unde să mă duc, să-mi spună poliția!”, continuă tânăra.
Natalia, în vârstă de 60 de ani, stă în căminul de refugiați al UTCB împreună cu cățelul ei.
Refugiații ar putea fi dați afară din cămin cu ajutorul Poliției și Jandarmeriei
Dacă nu vor părăsi centrul până pe 31 octombrie, spun refugiații cu care am stat de vorbă, vor fi evacuați cu forța, dați afară de echipaje de Poliție și Jandarmerie. Acestea sunt zvonurile.
Totuși, unul dintre voluntarii studenți, care au contribuit acum doi ani la pregătirea centrului, le-a transmis refugiaților, pe un grup de Whatsapp, că „pe 31 octombrie centrul se închide, iar în zilele următoare (până pe 4 noiembrie) oprim apa, căldura și curentul și nu veți avea ocazia să rămâneți”.
„Nu mai putem ține centrul deschis, acest lucru trebuie să fie clar pentru toată lumea”, scrie în continuarea mesajului.
Mesajul primit de refugiați pe Whatsapp, de la un voluntar al căminului, prin care sunt anunțați că trebuie să plece.
„Vine iarna, vine frigul, vom îngheța pe străzi”
„De când ni s-a spus că se închide centrul pentru că n-ar mai fi fonduri și pentru că intră în renovare, nu am reușit să ne găsim alt loc unde să mergem. Asta este situația. Tot ce vrem acum este să ne mai lase aici până în primăvară. Vine iarna, vine frigul, e cel mai greu acum. Altfel o să înghețăm pe străzi, cu copiii în brațe. Cerem doar prelungirea termenului. Un răgaz de trei luni”, completează și Anastasia.
Ce spune rectorul UTCB, Radu Văcăreanu
Contactat de HotNews, rectorul Universității Tehnice de Construcții București, Radu Văcăreanu, spune că centrul în care refugiații ucraineni au locuit până acum este „cel mai vechi cămin al nostru și aveam în plan să găsim o soluție de finanțare și să-l reabilităm”. Soluție care a venit acum, prin PNRR (Planul Națonal de Redresare și Reziliență).
Radu Văcăreanu, rectorul UTCB. Foto: Angelo Brezoianu / Agerpres
„În momentul în care a început războiul din Ucraina, căminul C2 nu mai era folosit, e cel mai vechi cămin al nostru și aveam în plan să găsim o soluție de finanțare și să-l reabilităm. El trebuie consolidat și are nevoie și de intervenții de eficiență energetică ș.a. Când a intervenit nenorocirea din Ucraina, am zis Ok, hai că putem să-l folosim temporar ca să putem să-i ajutăm pe refugiați”.
„Știți cum a fost în momentul acela, a existat foarte mult sprijin de peste tot. Și am reușit să punem pe picioare căminul, în primul rând cu ajutorul studenților. Voluntariatul lor a fost extraordinar. Norocul nostru a fost că avem un număr important de studenți din Republica Moldova care vorbesc limba rusă și atunci au putut să comunice cu ucrainenii, iar lucrurile au funcționat foarte bine. La un moment dat, cred că am avut 400 de persoane în cămin”, explică Văcăreanu pentru HotNews.
Rectorul mai spune că refugiaților ucraineni li s-a spus încă de anul trecut că va trebui să părăsească căminul universității
„Noi am început de anul trecut să le dăm semnale. Că totuși trebuie să găsească o alternativă, că există niște posibilități de integrare potrivit legislației, locuri de muncă ș.a. Cea mai mare parte a plecat, au rămas mai puțin de 100 de persoane. Din 400. Am avut o discuție cu ei și în vară, când li s-a transmis că mai pot sta aici până la sfârșitul lunii septembrie”, spune Văcăreanu.
Potrivit acestuia, căminul C2 „este dat în folosință Primăriei Sectorului 2” care a asigurat până acum cheltuielile de întreținere, utilități ș.a.
„Pentru că noi nu putem, din bugetul Universității, să cheltuim pentru căminul de refugiați, noi tot ce primim folosim pentru studenți, nu pentru altceva. Avem un protocol cu Primăria Sectorului 2, ea se ocupă cu toate cheltuielile referitoare la funcționarea și întreținerea căminului. Sigur, au fost și donații și sprijin și guvernamental și neguvernamental, ca să putem să-l facem locuibil, acum mai bine de doi ani”.
Pe pereții holului sunt lipite afișe cu organizațiile care au ajutat la amenajarea spațiului.
„Vor începe lucrările de demolare”
Rectorul mai spune că este dificil să găsească în continuare fonduri pentru a susține centrul. Pentru că refugiații nu au putut părăsi căminul la sfârșitul lunii septembrie, Agenția ONU pentru refugiați a transmis că ar putea să acopere cheltuielile de întreținere pe luna octombrie.
„Între timp, Primăria Sectorului 2 ne-a spus că poate acoperi cheltuielile și pe luna octombrie.
Noi vrem să evităm luna decembrie din motive foarte clare. Nimeni nu poate să rămână fără un acoperiș deasupra capului în luna decembrie. Și atunci, din cauza asta, am dat acest termen – 31 octombrie, astfel încât, dacă nu-și găsesc altceva, să mai avem o soluție și pe luna noiembrie”, explică rectorul.
Cert este că acest centru se va închide mai devreme sau mai târziu, subliniază Văcărescu.
În cămin a fost amenajată și o cameră de joacă pentru copii, acum golită de lucruri.
„Nu e o soluție pe termen lung. A fost o soluție temporară. Noi băgăm căminul respectiv în PNRR. Vor începe lucrările de demolare, de construcție etc. Am încercat pe toate căile posibile să-i facem să înțeleagă că trebuie să se mute. Doamne ferește, nimeni nu vrea să ajungem la situația în care ei să stea în stradă. În același timp, trebuie să existe înțelegere și din partea cealaltă. Nu mai putem continua așa”, mai spune rectorul UTCB.
Cameră unde locuiesc 5 copii.
„Cât s-a putut, credeți-mă, s-a făcut pentru ei. I-am ajutat și cu locuri de muncă, i-am ajutat și cu recomandări. Mai sunt locuri la Centrul Edmond, tot din Sectorul 2, care aparține Primăriei”, continuă Văcăreanu.
„Nici soluție hibridă nu există, să-i cazăm împreună cu studenți pe un etaj, de pildă, căci n-am avea cum să decontăm cheltuielile, studenții beneficiază de o subvenție etc. Din punct de vedere financiar-contabil nu se poate face așa ceva. Nu vrem să-i punem în situația de mâine, gata, ieșiți de aici, nu vrem să ajungem acolo. Tocmai de aceea am tot prelungit termenul”, mai spune rectorul UTCB.
Rectorul neagă că refugiații ar fi fost amenințați că vor fi evacuați cu forța
„Noi nu amenințăm pe nimeni, Doamne ferește, nu am făcut niciodată așa ceva. Dar am ajuns într-o situație în care totuși, ușor-ușor, trebuie să închidem centrul”, explică Văcăreanu.
„Dacă am prelungi termenul până pe 31 martie, atunci vom avea aceeași discuție, identică. Noi am avut chiar toată deschiderea. Cred că din toate centrele din București, i-am susținut cel mai mult, și colegii mei și studenții s-au purtat extrem de bine și de frumos”, susține rectorul.
Ce spune Primăria Sectorului 2
Contactată de HotNews, Primăria Sectorului 2 spune că decizia de a închide centrul de refugiați aparține conducerii Universității Tehnice de Construcții București, care deține Căminul de studenți C2, unde au fost cazați refugiații, încă de la izbucnirea războiului.
„Implicarea noastră sau posibilitatea noastră de a influența cu ceva lucrurile e drastic limitată, ca să zic așa. Centrele pentru refugiați au fost stabilite de Inspectoratul General pentru Imigrări, în colaborare cu Prefectura Municipiului București.
Noi avem o convenție cu UTCB prin care am asigurat cheltuielile de cazare pentru acest centru, adică utilități ș.a., vreme de doi ani. Practic, convenția asta va înceta în momentul în care ei (reprezentanții UTCB) își retrag sprijinul și își reiau spațiul.
Repet, decizia de a închide acest centru nu este a noastră, a primăriei, nu depinde de noi”, a transmis biroul de presă al Primăriei Sectorului 2.
”Am oferit suport atât cât am putut”
„Iar ca să mergem mai departe către alte spații, din păcate nu avem posibilitatea, nu dispunem de asemenea spații. Iar centrele pentru refugiați nu au fost stabilite de noi, ci de cei de la Inspectoratul General pentru Imigrări. Deci noi, ca să zic așa, am fost și suntem în plan secund, am oferit și oferim suport, dar la partea de decizii, ele nu sunt la noi.
Noi nu putem să luăm decizii pe spațiile și proprietățile altora. Din păcate, nici prin cei de la DGASPC nu există posibilitatea asta. Nu au spațiile necesare, nu ar avea singuri nici posibilitatea financiară să susțină un efort de genul acesta.
Din păcate, nu vă pot da niște soluții sau niște lucruri mai bune. V-am spus noi suntem undeva într-un plan secund, mai mult simpli spectatori, compartiment suport am fost în toată această poveste, puși în fața unui fapt împlinit. Am oferit suport atât cât am putut. Dar decizia de a închide căminul nu e luată de noi și nici nu văd cum o putem influența”, a mai transmis biroul de presă al primăriei.
Florin Călinescu a povestit la TATULICI LA FANATIK momentul în care SRI și SIE i-au propus să candideze la președinție. De ce a zis nu?
Actor, realizator și producător de televiziune, Florin Călinescu a avut mai multe incursiuni în viața politică in România. Cel mai recent, a deschis lista de candidați la europarlamentare a Partidului Diaspora Unită (PDU). Citește mai mult pe fanatik.ro
Mihai Popa (24 de ani), portar împrumutat de CFR Cluj de la Torino, s-a accidentat la antrenamente și va lipsi cel puțin o lună.
Popa a apărat poarta CFR-ului în zece partide, însă Dan Petrescu va fi nevoit să-l folosească pe Otto Hindrich (22 de ani) în perioada următoare. De altfel, acesta a fosst titular la meciul cu FC Argeș din Cupa României, scor 2-2.
Mihai Popa s-a accidentat și va lipsi cel puțin o lună
Portarul împrumutat de ardeleni până în vară a suferit o fractură la degetul mare de la mâna stângă.
„Informațiile nu sunt deloc bune în ceea ce-l privește pe Mihai! Accidentarea pare destul de gravă, fractură. Totul s-a întâmplat la antrenament. La un șut mai puternic l-a prins prost de tot. Din primele detalii de la medici, are nevoie de ghips și cel puțin o lună de zile nu are nicio șansă să apere.
Mergem pe mâna lui Otto (Hindrich – n.r.), nu avem altă soluție în acest moment. Avem mai mulți portari în lot, trebuie să tragem tare pentru că n-avem timp de pierdut.
Profităm cât de cât și de pauza echipei naționale și sperăm ca Mihai să-și revină mai repede. Nu putem să forțăm lucrurile când vorbim de fractură. A fost ghinion mare, din păcate”, au precizat surse din cadrul grupării ardelene pentru gsp.ro.
Despre accidentarea lui Popa a vorbit și Cristian Balaj, președintele clubului CFR Cluj.
„E accidentat Popa. Are fractură la degetul mare, la mână. Fiind fractură, nu știm cât durează legătura. Oricum, trebuie să ținem legătura cu cei de la Torino, să vedem împreună ce se decide exact.
Trebuie să facă niște analize mai amănunțite. Nici nu știu dacă trebuie să se intervină chirurgical pentru a grăbi vindecarea. Așteptăm opinia medicilor, care sunt în contact cu cei de la Torino. N-am competența să-mi exprim un punct de vedere”, a spus Balaj pentru prosport.ro.
Pentru CFR Cluj urmează meciul cu Gloria Buzău din SuperLiga. Partida din etapa #15 va avea loc vineri, de la ora 21:00.
Fostul președinte Traian Băsescu a reacționat sarcastic, miercuri, într-o postare pe pagina sa de Facebook, în scandalul generat de acuzațiile la adresa lui Mircea Geoană, potrivit cărora candidatul independent la președinție ar beneficia de serviciile unei ferme de troli care să îl ajute în campania electorală, în care îl îndeamnă pe fostul număr 2 în NATO să nu candideze la funcția supremă în stat „dacă ai primit ca şpagă ceasuri şi te-au chemat cu ele la DNA” și „dacă nu poţi explica, cum ai ajuns în primele zile din 1990 angajat în MAE, deși calificarea ta era de inginer”.
Postarea conține șapte „sfaturi pentru doamna Lasconi”, dar toate acestea îl vizează în mod direct pe Geoană, candidat pe care Băsescu l-a învins în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2009.
De asemenea, Traian Băsescu neagă faptul că ar fi consilierul liderei USR, Elena Lasconi.
„De la Geoană am aflat că aş fi consilierul doamnei Lasconi. Este o minciună”, a afirmat fostul șef de stat, în postarea intitulată „Câteva sfaturi pentru doamna Lasconi. Drept la replică”.
„Nu sunt consultantul doamnei Lasconi, dar dacă aş fi, i-aş da câteva sfaturi”, continuă Traian Băsescu.
Acestea sunt:
„Nu candida pentru funcţia de preşedinte dacă ai primit ca şpagă ceasuri şi te-au chemat cu ele la DNA;
Nu candida la funcţia de preşedinte dacă în spaţiul public au apărut filmuleţe cu tine când primeai şpagă / bani ca să garantezi unei persoane un loc eligibil pe listele parlamentare;
Nu candida pentru funcţia de preşedinte dacă sunt oameni care au declarat şi continuă să declare public direct şi prin soţii, că le-ai cerut şi ai primit personal de la ei sute de mii de Euro ca să-i faci miniştri;
Nu candida la funcţia de preşedinte dacă nu poţi explica, cum ai ajuns în primele zile din 1990 angajat în MAE, desi calificarea ta era de inginer;
Nu candida la funcţia de preşedinte dacă nu eşti pregătit să explicit legătura dintre cariera ta la externe şi generalul care la revoluţie a inventat teroriştii din subsolurile Bucureştiului – vezi declaraţia procurorului Dan Voinea (poate asta este explicaţia pentru punctul 4);
Nu candida la funcţia de preşedinte dacă eşti atât de limitat / prost încât să organizezi plagierea unui text rostit de nepoata lui Trump la Convenţia Republicanilor; (referire la INFORMAȚIILE DE AICI, n.r.)
Nu candida la funcţia de preşedinte dacă pleci de la premisa că rezultatul poate fi falsificat în favoarea ta. S-a încercat în Romania prin 2009 cu «lucrători autohtoni» şi nu a mers.”
„Oricum, sfaturile consultanţilor nu sunt obligatorii aşa că, şi dacă aş fi cosultantul doamnei Lasconi, aceasta este liberă să nu-mi urmeze sfaturile”, notează fostul președinte al României.
„Singura problemă care ar rămâne ar fi aceea că în cazul unei victorii, fie ea şi de o noapte, toate cele înscrise la punctele 1 la 7 ar fi pe prima pagină în toată presa din lume şi s-ar referi la NOUL PREŞEDINTE AL ROMÂNIEI (subl. autorului, n.r.)”, conchide Traian Băsescu.
Reacția fostului șef de stat vine în contextul în care, în cadrul dezbaterii electorale difuzate marți de Antena 3, la care invitat a fost Mircea Geoană, una dintre întrebările adresate acestuia a venit din partea Elenei Lasconi, printr-un mesaj video preînregistrat, a fost: „De ce v-ați întâlnit recent cu Tal Hanan, cunoscut și sub numele de Jorge? Pentru cei care nu ştiu cine este Tal Hanan, este un individ care coordonează o echipă foarte mare de hackeri, ferme de troli, de dezinformare, un individ care a manipulat alegerile din peste 30 de ţări din lume”.
„Cred că cine o sfătuieşte, o sfătuieşte greşit şi îi dă şi informaţii proaste”, a reacționat Mircea Geoană în cadrul dezbaterii de marți, susţinând că lidera USR pare că este sfătuită de „Petrov”, numele sub care Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea.
Ulterior, Lasconi a prezentat detalii despre Tal Hanan, precum și fotografii care ar dovedi existența legăturilor sale cu Geoană. Una dintre fotografii îl arată pe Tal Hanan în fața sediului Institutului Aspen din București, la care Mircea Geoană este președinte fondator, dar niciuna din fotografii nu îi arată pe cei doi împreună.
Tal Hanan, cel pe care Lasconi l-a descris drept „șeful diviziei de hackeri” cu care s-ar fi întâlnit Mircea Geoană, a confirmat ulterior pentru Digi24.ro că a fost în România, dar că „nu discută despre clienții săi”.
Premierul Marcel Ciolacu a susținut miercuri că există foarte multe servere pentru ferme de boți într-o clădire din Capitală, care ar lucra pentru campania lui Mircea Geoană. „Nu e toată clădirea, un etaj într-o clădire. Boți și ferme”, a spus Ciolacu.
Anterior în cursul zilei de miercuri, echipa de campanie a lui Mircea Geoană a acuzat o campanie agresivă de discreditare și spune că dezvăluirile Elenei Lasconi despre „șeful diviziei de hackeri” cu care s-ar fi întâlnit fostul număr 2 în NATO sunt informații false care i-au fost servite.
Liderul PNL, Nicolae Ciucă, a anunțat că, în calitate de preşedinte al Senatului, va cere înfiinţarea unei comisii mixte la nivelul instituţiei, care va analiza şi ancheta care este realitatea în urma acuzaţiilor că Mircea Geoană ar beneficia de serviciile unei ferme de troli care să îl ajute în campania electorală. Ciucă a adăugat că este absolut necesar ca Geoană să lămurească toate aceste aspecte.
Într-o intervenție ulteriorară de miercuri, Mircea Geoană a susținut că există „o campanie veche de dezinformare şi denigrare la adresa sa, începută cu Sebastian Ghiţă, acum şase luni de zile şi finanţată abundent”. Geoană l-a acuzat pe premierul Marcel Ciolacu că îl protejează pe fugarul din Serbia.
Palatul Reginei Maria din Mamaia, un monument istoric vândut ilegal în anul 2003 care acum este abandonat, a fost declarat de interes public național și a fost transferat în administrarea Ministerului Culturii, beneficiind și de fondurile necesare pentru achiziționare, conservare si restaurare. Guvernul a alocat miercuri 5,7 milioane de lei în acest sens.
Anunțul preluării acestui monument a fost făcut miercuri de premierul Marcel Ciolacu la începutul ședinței de guvern.
„Preluăm, în proprietatea statului, o clădire monument istoric, construită acum aproape 100 de ani și acum abandonată.
Este vorba de fosta Vilă Regală Mamaia, cunoscută drept Palatul Reginei Maria.
Declarăm această clădire de interes public național și o trecem în administrarea Ministerului Culturii, căruia îi alocăm azi și fondurile necesare acestei preluări”, a spus Ciolacu.
Guvernul a anunțat ulterior bugetul Ministerului Culturii va fi majorat cu 5,7 milioane de lei pentru preluarea de către stat a Vilei Regale din Mamaia.
Și ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunțat pe Facebook faptul că Palatul Reginei Maria din Mamaia a intrat în administrarea Ministerului Culturii și va fi restaurat.
„Astăzi, în sedința de Guvern și după eforturi pe mai multe planuri, acest monument de o valoare excepțională a fost declarat de interes public național și a fost transferat în administrarea Ministerului Culturii, beneficiind și de fondurile necesare pentru achiziționare, conservare si restaurare.
Transferul imobilului se realizează la valoarea stabilită de 5.758.504 lei, prin Raportul de evaluare din data de 29 august 2024.
Fondurile necesare pentru achiziționarea acestuia sunt asigurate prin suplimentarea bugetului Ministerului Culturii. Această suplimentare provine din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului pentru anul 2024”, a declarat Raluca Turcan.
Potrivit acesteia, urmează ca vila regală să fie restaurată complet printr-un acord de finanțare cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) și transformată într-un spațiu dedicat activităților și serviciilor culturale.
„Încă din martie, la inițiativa Ministerului Culturii, a fost aprobat Memorandumul privind contractarea unui împrumut de la BDCE pentru proiectul „Temelii culturale”, care include fonduri necesare pentru restaurarea Palatului Reginei Maria.
Astăzi, după rezolvarea problemelor complexe legate de dreptul de proprietate, am preluat clădirea de la Ministerul Economiei, iar împreună cu Primăria Constanța realizăm procesul de trecere a terenului în proprietatea statului și administrarea Ministerului Culturii”, a spus aceasta.
Guvernul va aproba în ședința de guvern de joi, 31 octombrie, o notă privind transmiterea de către Secretariatul General al Guvernului a unei cereri către Consiliul local al Municipiului Constanța în scopul adoptării de către acesta a unei hotărâri privind trecerea terenului aferent Vilei regale din domeniul public al Muncipiului Constanța în domeniul public al statului, în administrarea Ministerului Culturii.
Primăria Constanța a anunțat în această lună că va cumpăra terenul pe care se află Palatul Regal din Mamaia la prețul cu care a fost vândut de administrația Radu Mazăre, acum 20 de ani, potrivit publicației Info Sud-Est.
„Astfel, terenul aflat în proprietatea societății Light System SRL este cumpărat de Primăria Constanța pentru suma de 364.376,84 euro +TVA (23,56 euro pe metru pătrat +TVA). Contractul de vânzare-cumpărare va fi semnat de primarul Constanței, Vergil Chițac, conform proiectului de hotărâre”, scrie publicația.
Palatul Regina Maria din Mamaia a fost vândut ilegal în 2003
Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție din România au decis în primăvara anului 2022 că Palatul Regal din Mamaia a fost privatizat ilegal, în anul 2003, și că monumentul istoric se întoarce în patrimoniul statului român.
Conform deciziei instanței, monumentul istoric a fost vândut de societatea de stat Mamaia SA către compania SC Light System SRL fără respectarea dreptului de preempțiune al statului, o decizie în premieră dată de instanțele din România.
Decizia Curții Supreme a validat hotărârea dată de Tribunalul Constanța în anul 2020 prin care contractul de vânzare cumpărare a fost anulat.
Info Sud-Est a scris în premieră despre vânzarea Palatului Regal din Mamaia în 2014. Abia în 2018 ministerul Culturii, condus la acea vreme de George Ivașcu, a atacat în instanță contractul prin care Vila Reginei Maria a fost privatizată în anii 2000.
Monumentul istoric, cu o suprafață desfășurată de 5.000 de mp, a fost vândut ilegal în 2003, la prețul unui apartament (180.000 de euro), unei firme controlate de Bittner-Petrache-Vântu.
Ulterior, în 2004, și curtea Palatului de 1,5 hectare a fost vândută către aceeași companie cu 23 de euro/mp.
Potrivit Info Sud-Est, procurorii DNA Constanța au deschis un dosar penal pe numele fostului primar Radu Mazăre pentru că ar fi vândut subevaluat curtea Palatului Regal din Mamaia, cu 23 de euro/mp, deși pe piața imobiliară a vremii, un metru pătrat din centrul stațiunii Mamaia se vindea cu prețuri cuprinse între 100 și 300 de euro.
Publicația mai susține că fostul primar Radu Mazăre a fost condamnat în primă instanță la 6 ani și jumătate cu executare, însă achitat de Curtea de Apel Constanța în final.
Liderul PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat miercuri că, în calitate de preşedinte al Senatului, va cere înfiinţarea unei comisii mixte la nivelul instituţiei, care va analiza şi ancheta care este realitatea în urma acuzaţiilor că Mircea Geoană, candidat independent la alegerile prezidențiale, ar beneficia de serviciile unei ferme de troli care să îl ajute în campania electorală. Ciucă a adăugat că este absolut necesar ca Geoană să lămurească toate aceste aspecte.
Nicolae Ciucă a fost întrebat, la Cluj Napoca, în contextul acuzaţiilor aduse lui Mircea Geoană, dacă ştie de existenţa unor asemenea ferme de troli care pot manipula campania electorală, scrie News.ro.
„Folosirea acestor instrumente nu face parte din instrumentarul democraţiei. Dacă s-au identificat astfel de demersuri, atunci Mircea Geoană are foarte multe aspecte de clarificat. Folosirea trolilor şi a altor metode de dezinformare, de influenţare a percepţiei oamenilor, de schimbarea cursului democraţiei, aşa cum s-a întâmplat de altfel în Republica Moldova atunci când a fost votat referendumul odată cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, iată că sunt metode specifice regimurilor autocratice”, a declarat Ciucă.
El a precizat că PNL nu a folosit niciodată asemenea metode.
„Deci este absolut necesar ca Mircea Geoană, fost secretar general al NATO, să facă diferenţa şi să clarifice toate aceste aspecte. Ceea ce vă pot spune este că Partidul Naţional Liberal nu a folosit niciodată astfel de metode. Pot să spun că am putut să văd pe pagina mea de Facebook şi să resimt toate aceste atacuri şi a fost nevoie să fim în defensivă pentru a putea să facem faţă acestor atacuri de troli pentru că ele se văd absolut instantaneu, apar o serie întreagă de acţiuni pe pagina de Facebook, ceea ce nu pot să facă oamenii”, a continuat Ciucă.
„Ca atare eu am să cer în calitate de preşedinte al Senatului o comisie mixtă la nivelul Senatului, Comisia de Apărare, comisia de IT şi toate celelalte comisii care au responsabilităţi în acest domeniu să analizeze, să ancheteze şi să identifice care este realitatea”, a precizat liderul PNL, care este și candidatul formațiunii la pezidențiale.
Premierul Marcel Ciolacu a spus miercuri, înaintea şedinţei de Guvern, că într-o clădire rezidenţială există o fermă de troli care l-ar ajuta pe Mircea Geoană în campanie şi că instituţiile statului trebuie să spună dacă activitatea este legală.
Şeful Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, a precizat că a luat legătura deja cu alte instituţii implicate în combaterea unor asemenea practici, precum MAI, Autoritatea pentru Digitalizare şi SRI.
Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan Ivan, a declarat miercuri că s-au primit nişte solicitări, din partea unor persoane fizice, care au fost transmise mai departe platformelor Meta şi TikTok, pentru a stabili dacă există astfel de conturi false care să promoveze anumiţi candidaţi.
Candidatul independent Mircea Geoană a declarat, miercuri, despre acuzaţiile care i se aduc de către contracandidata sa de la USR Elena Lasconi, privind întâlnirea cu Tal Hanan, persoană care ar fi manipulat alegerile din peste 30 de ţări, că a existat „o campanie veche de dezinformare şi denigrare la adresa sa, începută cu Sebastian Ghiţă, acum şase luni de zile şi finanţată abundent”. Geoană l-a acuzat pe premierul Marcel Ciolacu că îl protejează pe fugarul din Serbia.
El a mai afirmat că nu are niciun fel de relaţie cu aceşti oameni. „Nu i-am întâlnit, n-am nicio operaţiune cu dânşii, n-am nicio fermă de troli, în nicio clădire, la niciun etaj, nicăieri”, a susținut Geoană.
În cadrul dezbaterii electorale difuzate marți de Antena 3, la care invitat a fost Mircea Geoană, una dintre întrebările adresate acestuia a venit din partea Elenei Lasconi, printr-un mesaj video preînregistrat. „De ce v-ați întâlnit recent cu Tal Hanan, cunoscut și sub numele de Jorge? Pentru cei care nu ştiu cine este Tal Hanan, este un individ care coordonează o echipă foarte mare de hackeri, ferme de troli, de dezinformare, un individ care a manipulat alegerile din peste 30 de ţări din lume”, a fost întrebarea Elenei Lasconi.
Ulterior, candidata USR a prezentat detalii despre Tal Hanan, precum și fotografii care ar dovedi existența legăturilor sale cu Geoană. Una dintre fotografii îl arată pe Tal Hanan în fața sediului Institutului Aspen din București, la care Mircea Geoană este președinte fondator, dar niciuna din fotografii nu îi arată pe cei doi împreună.
Tal Hanan, cel pe care Lasconi l-a descris drept „șeful diviziei de hackeri” cu care s-ar fi întâlnit Mircea Geoană, a confirmat ulterior pentru Digi24.ro că a fost în România, dar că „nu discută despre clienții săi”.
Anterior în cursul zilei de miercuri, echipa de campanie a lui Mircea Geoană a acuzat o campanie agresivă de discreditare și a susținut că dezvăluirile Elenei Lasconi despre „șeful diviziei de hackeri” cu care s-ar fi întâlnit fostul număr 2 în NATO sunt informații false care i-au fost servite.