Acasă Blog Pagina 506

„Gras, așa, mi-am făcut treaba”. Fostul campion al României, apariție surpriză: „Mi-era dor să apar la televizor”

HotNews.ro

Victor Rîmniceanu, fost campion cu Viitorul, a oferit o declarație amuzantă după înfrângerea cu 0-3 în fața Petrolului.

Fotbalistul are 34 de ani și joacă la Agricola Borcea, deoarece consideră că nu mai putea continua în ligile superioare.

Citește continuarea pe Golazo.ro.

​Read More

-Publicitate-

Are 15 ani, este cel mai tânăr prizonier politic din Rusia și a slăbit 17 kilograme în închisoare

#image_title

HotNews.ro

Arseny Turbin a fost găsit vinovat de „terorism”, după ce a postat un mesaj anti-Putin pe canalul său de Telegram, unde era urmărit de 5 oameni.

Arseny Turbin este un adolescent de 15 ani din Rusia, înarcerat  în iunie 2024 în condiții grele, scrie ziarul independent rus Novaya Gazeta. „Situația este foarte dificilă”, a fost mesajul pe care cel mai tânăr deținut politic al Rusiei l-a transmis mamei sale, după ce colegul lui de celulă l-a lovit cu pumnii în timpul nopții și i-a băgat capul într-un vas de toaletă. 

Turbin a fost condamnat la cinci ani de închisoare. Cazul lui a fost deschis după ce copilul a postat pe canalul său de Telegram, „Rusia Liberă”, postări care îl criticau pe Vladimir Putin. Imediat după ce a fost găsit vinovat, a fost plasat într-un centru de detenție pentru minori. 

Arseny Turbin / Foto: WillWest News / Profimedia

„De ce ar trebui să fiu de acord cu ei? Nu o voi face”

Mama lui, Irina, a povestit pentru Novaya Gazeta că Arseny Turbin este tratat de personalul închisorii drept „un caz complicat”, pentru că „nu își ține gura închisă, cum ar fi făcut alți copii”. 

„De ce ar trebui să fiu de acord cu ei? Ei încearcă să provoace un conflict, iar eu sunt cel care trebuie să își ceară scuze? Nu o voi face”, a spus adolescentul.

Irina a explicat că, de obicei, Turbin era bine dispus în timpul vizitelor și îi cerea să îi aducă exerciții de matematică. După începerea școlii, starea lui s-a schimbat radical.

Tăietura de pe gât

Femeia susține că prima dată când și-a dat seama că se întâmplă ceva cu fiul ei, a fost pe 11 septembrie. „Renunțase la orice speranță. Nici măcar în ziua sentinței nu era așa. Mi-a spus «mamă, scoate-mă de aici prin orice mijloace. Trec printr-o perioadă cumplită. Ce noutăți ai despre apel? Nu am comis nicio crimă»”. 

Arseny avea o tăietură mare pe gât. Copilul i-a spus mamei sale că are un nou coleg de celulă, care aruncase o bucată de gresie înspre el când era la duș, lovindu-l în ceafă. 

În luna octombrie, Turbin avea cu 17 kilograme mai puțin, pierdute în patru luni de detenție. 

„Arseny a văzut ce s-a întâmplat cu cei care se plângeau”, a spus Irina. „Un băiat s-a plâns, s-a aflat, iar apoi a fost bătut și violat cu o perie de toaletă”. 

Apelul băiatului va fi judecat pe 30 octombrie. Cea mai gravă acuzație împotriva lui este că s-ar fi alăturat „Legiunii Libertatea Rusiei”, un batalion care luptă alături de Forțele Armate ale Ucrainei împotriva armatei ruse. 

Informația a fost oferită de Serviciul Federal de Securitate (FSB), ca urmare a unei transcrieri din interogatoriul băiatului, care pretinde că a trimis un e-mail pentru a se alătura legiunii. Înregistrarea arată, însă, că transcrierea a fost făcută greșit, iar copilul a susținut fix opusul acelor informații. Adică a negat că aparține vreunei grupări militare.

Deși judecătorul a admis că există o discrepanță între înregistrare și transcrierea FSB, a pronunțat o condamnare de cinci ani de închisoare.

În plus, el e acuzat că a distribuit pliante critice la adresa lui Putin și că și-a făcut o fotografie cu steagul alb-albastru-alb, al mișcării anti-război din Rusia. 

​Read More

-Publicitate-

INTERVIU „La un moment dat, așa zisa luptă împotriva corupției a devenit o telenovelă”. Poziția critică despre eșecurile guvernării Maia Sandu a unui sociolog moldovean

#image_title

HotNews.ro

„Vânătoarea de vrăjitoare” care s-a pornit în Republica Moldova împotriva „fraudelor electorale” și a opozanților Maiei Sandu în general „amenință să demonteze puținul eșafodaj democratic care s-a construit” și anunță un viitor turbulent și un climat diviziv în țară, spune într-un interviu pentru publicul HotNews sociologul Vitalie Sprînceană, din Republica Moldova. Explicația pentru scorul strâns la referendumul pro-UE trebuie căutată în țară, în calitatea guvernării, spune el.  

PARTIDUL MAIEI SANDU. „Nu cred că socialiștii se descurcau mai bine decât PAS în acești ani complicați. Dar, după ce a devenit cel mai mare partid, PAS a început să atragă oameni cu trecut extrem de dubios”.

ELECTORATUL. „În 1994, aceiași moldoveni au spus că nu vor alianță cu Rusia. 94% au votat pentru independență”. 

XENOFOBIA FĂRĂ FRONTIERE. „Susținătorii președintei au folosit imagini cu Ștefan cel Mare, care zicea să nu dăm țara pe mâna unui turc, referindu-se la Stoianoglo”.„Vânătoarea de vrăjitoare” care s-a pornit în Republica Moldova împotriva „fraudelor electorale” și a opozanților Maiei Sandu în general „amenință să demonteze puținul eșafodaj democratic care s-a construit” și anunță un viitor turbulent și un climat diviziv în țară”. 

LISTELE NEGRE.  „S-a ajuns să se spună: poliția cere ajutorul populației în identificarea șoriștilor. Ei pot fi chiar în localitatea ta”. 

RISCUL. „S-a ajuns la un fel de fundal care, pentru PAS este foarte comod, pentru că poate să arunce vina asupra factorilor externi și să nu-și facă temele pe intern”.

Șocul scorului neașteptat de strâns la referendumul privind integrarea în UE a ridicat temperatura disputei interne din Republica Moldova, înainte de finala prezidențială din 3 noiembrie. Tabăra guvernării pro-europene a acuzat o uriașă fraudă electorală, iar în presă a circulat intens o listă a oamenilor lui Ilan Șor, presupuși a fi implicați în această fraudă. 

A fost o săptămână „oribilă”, spune pentru HotNews Vitalie Sprînceană, sociolog, cofondator şi coeditor al Platzforma.md. 

El denunță o „vânătoare de vrăjitoare”, împotriva celor acuzați că au vândut sau cumpărat votul, și observă că la această vânătoare au participat instituții media respectabile și societatea civilă. 

S-a instaurat, susține sociologul, un climat „de o violență greu de imaginat”: tabăra susținătorilor președintei a vehiculat inclusiv atacuri xenofobe la adresa contracandidatului Alexandr Stoianoglo.

În vreme ce spune că ipoteza cumpărării de voturi este plauzibilă, Sprînceană subliniază că explicația pentru scorul strâns la referendum are mai degrabă legătură cu eșecurile guvernării Maiei Sandu și a partidului ei (PAS – Partidul Acțiune și Solidaritate). Ei nu și-au îndeplinit propriile promisiuni: de a reforma justiția, de a duce lupta anticorupție, de a guverna competent și de a instaura o „revoluție morală” la guvernare.

Validați extern, de poze cu Emmanuel Macron, guvernanții PAS „au vorbit cu oamenii de pe intern de parcă aceștia nu contează”, spune Sprînceană.

Indiferent de rezultatul finalei prezidențiale din 3 noiembrie, sociologul se așteaptă la o perioadă turbulentă și la un climat diviziv, în perspectiva alegerilor parlamentare de anul viitor, care vor fi cu adevărat importante.

Deocamdată, spune el, „isteria listelor” și „vânătoarea de vrăjitoare” declanșată „amenință să demonteze puținul eșafodaj democratic care s-a construit”. 

În 1994, 90% dintre moldoveni au spus că nu vor cu Rusia

– HotNews: Cine a votat împotriva referendumului pentru aderarea la UE?
– Vitalie Sprînceană: Eu aș face doi pași înapoi și aș furniza un context cu privire la acest referendum. Într-un sens, referendumul nu a fost despre UE sau împotriva UE. Pentru că nu există nimic acum în relațiile dintre Moldova și UE care ar necesita să fie ratificat, validat într-un referendum.

Așa-zisa integrare europeană este de mult validată în cadrul legal al Republicii Moldova. Și e destul de bine protejată. Există o decizie din 2005 a Parlamentului, prin majoritate parlamentară, 90 din cei 100 de deputați, putem să spunem că a fost consens deplin, care a spus că acest curs european este ireversibil. 

Mai mult decât atât, în 2014, Curtea Constituțională a decis și ea, la o sesizare cu privire la acordul de asociere, că integrarea europeană nu doar că se conformează cu identitatea constituțională a țării, așa au formulat ei, nu știu ce înseamnă asta, dar orice altă orientare a politicii externe, care ar veni în contradicție cu integrarea europeană, ar fi a priori anticonstituțională.

Acest referendum a fost anunțat anul trecut în decembrie, cam odată cu momentul în care Maia Sandu a anunțat candidatura pentru un al doilea mandat. 

Și aici îmi exprim opinia mea foarte subiectivă că referendumul nu a fost neapărat atât despre UE, dar a fost gândit ca să rezolve niște probleme electorale de moment: mobilizarea pe de-o parte a electoratului și prezența la urne, pe de altă parte un fel de trecere sub tăcere sau diminuare a vocilor critice prin oferirea unei platforme UE/anti-UE, a unei idei care să-i facă pe criticii PAS să-și coboare tonul critic și să se ralieze în jurul partidului, oferindu-le doar aceste două opțiuni, proUE sau anti UE. 

Noi am avut un fel de sondaj sociologic, care a fost foarte bizar, în 1994, când cetățenii au fost întrebați: doriți ca Republica Moldova să se unească cu România, să aibă relații bune cu Rusia, într-un fel aproape echivalente cu o unire, sau doriți ca Republica Moldova să fie o țară independentă. Și 90% au zis că vrem ca Moldova să fie o țară independentă. 

„Pentru mulți oameni, referendumul a fost o platformă de a-și exprima nemulțumirea față de guvernare”

Referendumul ăsta n-a fost nici pe departe unul care a avut întrebări de genul ăsta, tranșante, a fost un referendum cu privire la modificarea Constituției.

Contextul e important, pentru că mass media, atât cele locale, mai ales afiliate puterii, cât și mass-media externe au descris referendumul ca unul despre o alegere între UE și anti-UE. Și în felul ăsta, după mine, se pierd câteva aspecte care mi se par esențiale.

Cetățenii moldoveni care locuiesc în Moscova, la o secție de votare, în timpul alegerilor și referendumului din Republica Moldova, 20 octombrie 2024. Sursa foto: SEFA KARACAN / AFP / Profimedia

În primul rând, faptul că referendumul și campania electorală au fost nu doar despre UE, dar au fost și un sondaj intermediar despre performanțele PAS și a Maiei Sandu. Deși puterea a încercat să o zugrăvească ca fiind referendum despre UE. 

Până la urmă, oamenii au și folosit această platformă, pentru că alta nu au. Alte alegeri, între timp, au fost cele locale pe care PAS le-a cam pierdut, adică n-a reușit să obțină nici la Chișinău, nici în marele municipii, cam nimic. 

Și pentru mulți oameni, asta a fost o platformă de a-și exprima nemulțumirea față de guvernare. Eu cred că pot afirma aproape cu certitudine că mare parte din oameni nu și-au exprimat pozițiile vizavi de referendum, ci și vizavi de performanțele acestei guvernări PAS.

„Nu toți oamenii cu venituri modeste din Moldova sau persoanele în etate au votat pentru Șor”

– Și care au fost segmentele electorale care au votat „NU”?
– E o discuție destul de dificilă pentru că, de exemplu, în Republica Moldova la aceste alegeri și la acest referendum nu s-au organizat exit-poll-uri. 

Noi știm că în Găgăuzia s-a votat, de exemplu, mult împotriva acestui referendum și s-a votat indiferent de clasă, de grup, de statut social. Nici nu știu dacă ar merge de-a lungul unui vot etnic, pentru că Găgăuza e o zonă destul de mixtă, în care există, de exemplu, și etnici bulgari, și e destul de complicată istoria asta găgăuza, de exemplu, să o reproduci la celelalte regiuni ale țării.

Acel vot care a fost interpretat ca anti-UE poate fi descompus în câteva segmente.

Există un vot anti PAS și anti Maia Sandu. Ponderea lui în totalul votului este greu de estimat. El se suprapune parțial și cu unii candidați care au susținut, de exemplu, un fel de integrare europeană fără Maia Sandu sau un fel de proces de integrare europeană care să nu fie asociat cu PAS sau să nu permită PAS-ului să preia monopolul asupra acestui proces.

Pe urmă există grupurile care…poliția zice că ele sunt cumpărate, ceea ce mi se pare totuși o ipoteză plauzibilă, dar destul de greu de comparat, există voturile lui (Ilan) Șor, care iarăși trec dincolo de granițe etnice, chiar și de granițe de vârstă, de exemplu, sau de venituri. Nu toți oamenii cu venituri modeste din Moldova sau persoanele în etate au votat pentru Șor. Și nu toți neapărat din raioanele astea cu populație preponderent rusă. 

Dar a existat un vot Șor, care a mers împotriva Maia Sandu. 

Pe urmă, mai există electoratul socialiștilor, care nu e foarte clar ce-i cu el, pentru că partidul e în derivă. PSRM funcționa cu un fel de „catch-all”, un fel de burete politic care absorbea toată critica și funcționa ca un fel de opoziție. 

Deci, e un grup eclectic, ale cărui motivații, după mine, trebuie căutate mai ales în interior, în performanțele guvernării PAS, în eșecurile lor pe anumite domenii sensibile și, mi se pare, dar iarăși asta e opinia mea extrem de subiectivă, pe care mi-o asum, că importanța factorului extern, gen Șor de la Moscova sau Moscova, a fost exagerată. 

„Nu cred că PSRM sau oricare alt partid ar fi făcut o figură mai bună în acest context”

– Contextualizând un pic, a fost o perioadă complicată pentru toate economiile din zonă, pentru Moldova un pic mai mult, cu pandemie și război, au fost constrângeri economice. Cum ați descrie acești ultimi patru ani pentru societate? Care au fost principalele probleme și ce ați zice că nu a făcut guvernarea, deși ar fi putut să facă, dincolo de aceste constrângeri economice?
– Da, contextul regional, chiar se poate afirma global, este unul extrem de complicat și Moldova s-a trezit în imediată vecinătate a unui conflict militar cu repercusiuni globale. Moldova a fost afectată direct cu criza refugiaților, cu acest sentiment de insecuritate care a fost pervaziv și prevalent mai ales la începutul războiului, până să se stabilizeze frontul și războiul să devină de rutină sau unul de poziții.

În același timp, cred eu, votul anti PAS nu ține neapărat de acest context. Eu cred că marile critici și marile nemulțumiri față de PAS nu se datorează performanței lor relativ bunicele. Mai exact, nu cred că PSRM sau oricare alt partid ar fi făcut o figură mai bună în acest context. 

Dar cred că rezultatele modeste și criticile PAS au venit din eșecurile lor exact pe domeniile pe care ei au pretins că sunt competenți, sunt buni, sunt eficienți. 

Și eu aș zice de 3-4 lucruri. Unul din ele este reforma justiției, a doua e așa zisa luptă anticorupție, a treia este o guvernare competentă, tehnocrată. Și a patra, așa-zisa revoluție morală, pe care PAS au anunțat-o la începuturi, când au luat puterea și au zis că „noi vom guverna altfel”. 

Partidul Maiei Sandu „a început să atragă oameni cu trecut extrem de dubios”

Deci, pe prima, pe reforma justiției, cred că eșecul cel mare a fost că PAS, nu numai că nu a reușit să facă ceea ce a promis să facă, că va reforma sectorul justiției, așa încât judecătorii compromiși să fie dați afară și că va instala diverse filtre de integritate, cum sunt comisiile acestea de pre-vetting, care pre-evaluează candidații înainte de a ajunge ei să le fie examinate candidaturile la funcția de procurori și judecători. 

Procedura a fost nu doar greoaie, dar a fost și extrem de părtinitoare. Și oamenii au putut vedea cum figuri destul de toxice și destul de problematice din mediul judecătoresc au trecut această procedură de pre-vetting, iar altele n-au trecut.

De asemenea, la un moment dat, împotriva acestei reforme au început să se expună inclusiv oamenii care ar fi trebuit să o execute. De exemplu, din Procuratura Anticorupție, Veronica Drăgălin, adjunctii ei au zis întotdeauna că aceste proceduri de pre-vetting de fapt pun bariere în calea funcționării sistemului, pentru că dacă ar trebui să treacă toți procurorii prin pre-vetting, atunci Moldova rămâne fără procuror.

Un al doilea eșec, tot pe domeniul pe care PAS a zis că ei sunt foarte buni, este cel al luptei anticorupție. Ori acolo nu doar că s-a prăbușit și s-a blocat într-un fel, dar PAS, dat fiind faptul că a devenit cel mai mare partid, a început să atragă oameni cu trecut extrem de dubios. Și partidul nu a făcut nimic, nici să-i excludă, nici să ia măsuri. 

De asemenea, au părut scandaluri în presă cu privire la anumite scheme puse la cale de chiar membrii PAS. Există această mare și continuă suspiciune care planează asupra lui Andrei Spânu (Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale).

La un moment dat, așa zisa luptă împotriva corupției a devenit o telenovelă, mai ales în momentul când două instituții care erau abilitate cu lupta împotriva corupției, Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție, au început să se bată între ele pentru prerogative.

Deci chestia asta a devenit iarăși un fel de handicap sau o situație care subminează pretenția PAS că știu ce fac și că, de fapt, sunt foarte serioși să lupte cu această corupție. 

S-a văzut că „PAS-ul este de fapt un partid aflat la guvernare, ai cărui membri fac exact ce făceau și ceilalți înainte”

De asemenea, pe partea de competență, performanțele Ministerului Economiei sub Sergiu Gaibu, până a fi schimbat de Dumitru Alaiba, sunt extrem de modeste. A lui Dumitru Alaiba, performanțele, dincolo de live-uri pe Facebook, sunt tot destul de îndoielnice. 

Ministerul Muncii și a Protecției Sociale are un scor destul de scăzut, chiar dacă este un minister care a fost într-un fel cel mai în vizor și cel mai generos, pentru că cu banii europeni a dat compensații la căldură și electricitate în perioada de iarnă. 

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu (dreapta), o întâmpină pe șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la sediul Președinției din Chișinău, 10 octombrie 2024. Sursa foto: Elena COVALENCO / AFP / Profimedia

Au existat alte măsuri, precum neindexarea la timp a pensiilor. Deci în 2022 sau 2023, statul nu a indexat pensiile pentru că au zis că nu există surse, iar asta e prevăzut în legea pensiilor. Și s-a comportat destul de arogant.

Și ultima e așa-zisa revoluție morală. E un termen pretențios, dar e modul în care PAS și-a setat niște indicatori, o ștachetă. E clar că nu au atins-o și e problema lor, pentru că tot ei și-a setat-o. 

De exemplu, în 2022, a existat acea scurgere a conversațiilor personale de pe Telegram. Ele au arătat că nu există o revoluție morală. Că PAS-ul este de fapt un partid aflat la guvernare, ai cărui membri fac exact ce făceau și ceilalți înainte. Deci fac trafic de influență, poziții, aranjează concursuri. 

S-a văzut că ei au aranjat concursul pentru poziția de șef al Procuraturii Anticoruptie ca să iasă candidatul lor. 

Pe urmă, am văzut că ei se bucură de un mod de viață așa destul de luxos, dincolo de posibilitățile prevăzute, de resursele pe care le-au în declarații de avere. Deci, pentru mine, acești factori au fost cei care, într-un fel au afectat mai mult scorul PAS, decât contextul regional.

„Și-au tras legitimitatea din extern. O poză cu Macron contează mai mult decât o poză din Găgăuzia”

Și a mai existat și o anumită aroganță a puterii. O aroganță și o incapacitate. Aroganță e modul în care au comunicat, pentru că ei și-au tras legitimitatea din extern și au vorbit cu oamenii de pe intern de parcă aceștia nu contează.

O situație în care o poză cu Macron contează mai mult decât o poză din Găgăuzia. Maia Sandu a fost de trei ori acolo cred. Și prima oară, cineva i-a adresat o întrebare care, mă rog, n-a fost comodă, dar politicienii n-ar trebui întrebați numai întrebări comode. Și toată presa de la Chișinău a sărit că, „ce-i cu găgăuzii ăștia trădători, că dau întrebări provocatoare”.

E un alt eșec al PAS-ului și al Maiei Sandu. De a trata cu respect aceste grupuri care nu sunt neapărat electoratul lor. Și e vorba din minorități etnice, în primul rând, dar pe de altă parte e vorba și de oameni cu alte memorii istorice. 

Deci PAS-ul a reușit, într-un fel, să-și înstrăineze aceste grupuri și toate, la un loc, după mine, au contribuit la erodarea popularității, imaginii și chiar la un vot antiPAS.

„Ei trăiesc în interiorul unei țări pe care nu o prea cunosc”

– Cum vi s-a părut părut reacția guvernării după anunțarea rezultatelor? Și, de fapt, de ce credeți că erau și atât de optimiști că referendumul va fi aprobat?
– Eu cred că, pe de o parte, e vorba de modul în care guvernarea își cunoaște țara. Adică ei trăiesc în interiorul unei țări pe care nu o prea cunosc. Cred că sociologia pe care au utilizat-o le-a conformat imaginea pe care o aveau ei. Și cred că le-a construit un fel de bulă, dacă pot să zic așa. Și cred că asta a fost unul dintre factori.

A doilea factor a fost demonizarea constantă a acestui actor care este Șor. Demonizare însoțită de tare puțintele acțiuni concrete. Și cred că această demonizare a produs un fel de vot ascuns, nedeclarat. Adică pentru că nu era public foarte bine, nu dădea bine să declari că vei susține ȘOR. Deci a existat un vot anti PAS care nu a fost măsurat de sondajele astea și el a fost ca un fel de rezervă și această rezervă s-a manifestat în ziua votului. 

Pe mine m-a surprins extrem de neplăcut și m-a îngrijorat faptul că prima reacție a președintei când au fost anunțate primele rezultate nu a fost una de a spune, „uite, asta e voința poporului, noi o respectăm”, dar a fost un fel de direcție violentă din care reieșea că PAS-ul nu prea recunoaște ce se întâmplă, caută vinovați și va vedea ce măsuri să ia. 

Deci nu a fost o guvernare care acceptă rezultatele, dar a zis, ele nu se conformează și noi o să căutăm de ce sunt așa și nu se conformează cu așteptările noastre, pentru că așteptările noastre sunt ștacheta cu care trebuie să le comparăm.

„O terapie colectivă pentru PAS”

După care, mă rog, discursul s-a mai temperat puțin, dar în același timp a deraiat pe alte linii. Și cred că la moment e o situație în care, mie mi s-a părut pe de-o parte oarecum comic, dar pe de-altă parte tragic, că toată țara a făcut săptămâna trecută un fel de terapie colectivă pentru PAS, ca PAS să accepte că realitatea nu e așa cum și-o imaginează ei. 

Deci mie mi se pare că toate aceste dezlănțuiri, pe alocuri de xenofobie, fac parte din procesul ăsta în care partidul și oamenii din jurul partidului nu prea puteau să accepte această realitate. 

Cred că acum, încet, încet, s-a văzut că ei acceptă și lucrurile se mai calmează, dar cred că faptul ăsta, un fel de violență în a nu recunoaște realitatea, a dat tonul săptămânii trecute, care a fost una destul de, mă tem de cuvinte tari, dar destul oribilă.

Pentru că a fost o săptămână în care s-au dezlănțuit tot felul de chestii, de la acuzații, xenofobie, declarații anti turcești, cu imagini care circulau cu Ștefan cel Mare, care zicea să nu dăm țara pe mâna unui turc (Stoianoglo are origine găgăuză. PAS a condamnat aceste atacuri n.r.).

O imagine cu Ștefan cel mare „blestemându-i” pe votanții lui Stoianoglo a circulat pe rețelele sociale din Republica Moldova. FOTO: Facebook

– Asta îl vizează pe Stoianoglo.
– Care îl vizau pe Stoianoglo, da, și care au venit din partea societății așa-zis progresiste, ceea ce e destul de bizar. Eu am mai scris, am comentat, am răscolit și în partea cealaltă, evident, și acolo oamenii caută „gay, jandarmul român, Soros, animale, javre”, doar că aceia nu sunt la putere și mie mi se pare oleacă necinstit și incorect să ceri unor grupuri de oameni care n-au nicio pârghie să fie la fel de responsabili ca cei care au poliție și care au totul. 

Povestea cu listele „șoriștilor”, „un fel de McCarthism, o vânătoare de vrăjitoare”

– Pe fondul acestui conflict, din societate pe tema votului, am văzut zilele trecute acele liste cu oameni care ar fi cumpărat voturi sau ar fi vândut voturi. Și vreau să știu cum s-a simțit acolo această vânătoare a fraudelor. Va avea un efect practic să împiedice o eventuală fraudare a votului la următoarele scrutine?
– Pe mine m-a uimit această vânătoare de vrăjitoare. Eu sunt foarte generic pro-european. Adică e clar că mă regăsesc în acel spațiu de discuții și nu în oricare alt spațiu. Nu mă regăsesc în spațiu rus. În același timp, orice discuție despre un stat democratic, că e inspirat din tradiția europeană sau că e poate din tradiția americană, mai ține cont și de ideea că democrația trebuie să fie bazată pe niște proceduri clare. 

Adică nu poți, de exemplu, una dintre chestiile fundamentale, nu poți judeca oamenii în afara procedurilor unanim acceptate, gen ședințe de judecată, etc. Iar aceste liste au venit în contextul în care, cum ziceam, pe de-o parte nu există un dosar finalizat și, pe de-altă parte, puterea căuta explicații – dușmanii externi sau interni. 

Și el a venit într-un fel în care nu a fost o investigație, dar a venit o listă adunată alandala, în sensul că „uite societate, căutai un dușman și el era abstract, Șor, care stă la Moscova, dar uite acum un dușman concret, care poate fi chiar lângă tine.

Și din păcate, vreau să zic că chestia asta, e regretabil, evident, chestia asta a funcționat. Am văzut o persoană într-un sat din Sângerei, care a fost refuzată la o farmacie din motivul că ea purta o veste a lui Stoianoglu. 

De asemenea, din câte înțeleg, a fost ceva bătaie într-un sector a Chișinăului. Iarăși, niște cetățeni, bine motivați patrioți au agresat niște fani ai lui Stoianoglu. 

Istoria cu listele, mie mi se pare un fel de McCarthism, cel puțin așa cum iese, chiar dacă analogia este forțată, evident, dar e un fel de vânătoare de vrăjitoare.

Eu nu știu ce reprezintă aceste liste, pentru că nu e clar. Sursa lor sunt polițiști, patrioți sub acoperire. Ceea ce mi se pare penibil. Deci, asta e o chestie, pentru că vine pe poliție în general și pe modul în care poliția a știut să servească diversele guverne. 

Eu am verificat la mine în sat și într-un sat învecinat și persoana care era indicată acolo ca fiind cea care a contribuit la fraudarea legilor din 20 octombrie e decedată de vreo câțiva ani de cel puțin doi ani. Deci e clar că listele astea sunt probabil liste ale lui Șor, probabil cu ceva ani în urmă.

Acum, poliția oficială nici n-a confirmat, nici n-a infirmat. Cred că partea cea mai halucinantă a fost, văd, partea progresistă, așa zisă, a societății, mass media distribuind într-o veselie, organizații neguvernamentale care sunt chemate să vegheze asupra respectării procedurilor democratice, chemau oamenii să facă denunțuri, să facă modele de autodenunț, cerând oamenilor să completeze listele dacă e posibil.

„O violență inimaginabilă” 

– Ce efect ar avea povestea?
– Sursa media inițială care a publicat listele zicea, „poliția cere ajutorul populației în identificarea șoriștilor. Ei pot fi chiar în localitatea ta”. 

Și eu mă întrebam, ok, și mai departe ce? Să mă uit în casă, să văd ce am, instrumente, topoare, nu știu ce, și să merg ce să fac? Adică, mi se pare că acestea nu ar trebui să aibă loc nicăieri într-o societate democratică. 

În același timp e trist și faptul că instituțiile care au trebuit cel puțin să facă un fel de „checks and balances” la putere au tăcut foarte complice.

Din contră au fost instituții media respectabile care au pus gaz pe foc, au cerut uite, acești votanți ai lui Șor, acei care par în listă, să li se suspende dreptul la vot pe nu știu cât, pentru alegerile de săptămâna viitoare. 

E o violență care, pe de o parte, e neimaginabilă, pe de-altă parte, pe mine mă înfricoșează, pentru că Chișinău a fost locul pogromurilor și nu e atât de complicat de imaginat că explozii de violență de genul ăsta pot duce la consecințe extrem de neplăcute. 

E dificil de evaluat ce influență va avea asupra rezultatului final, adică și asupra prezenței la vot pe duminica viitoare.

S-ar putea să-i radicalizeze pe oamenii care au fost pomeniți acolo și să meargă. Partea complicată a acestui exercițiu este că prezența la vot a fost de 50 și ceva la sută. Deci asta înseamnă că există încă aproximativ jumătate din electorat care a stat pe tușă. 

Și ai grupurile astea extrem de motivate, al lui Șor și celălalt, și nu știi ce efect va avea asupra celorlalte grupuri care s-ar putea să zică, băi, e posibil că Stoianoglo nu e candidatul ideal, dar decât un fel de război de ăsta civil, hai mai bine să votăm, să avem un președinte și un parlament care să fie de alte culori, să fie niște balanțe. 

Deci nu se știe ce efect va avea asupra grupurilor care nu s-au angajat direct. Mi se pare că pe grupurile care deja erau implicate, într-un fel le-a radicalizat.

„Isteria cu listele demontează puținul eșafodaj democratic care s-a construit”

Eu cred că această isterie și vânătoare de vrăjitoare cu liste, cu adrese concrete, cu numere de telefon, dacă pot să zic așa, demontează puținul eșafodaj democratic care s-a construit. 

Dincolo de ce se va întâmpla la alegeri, rămânem cu întregi straturi pe care le-am construit cu migală și care au fost incendiate, au fost date la gunoi într-o săptămână și ceva. 

Eu nu cred că după acest scurt timp, de exemplu, autorităților de la Chișinău le va fi ușor să discute cu găgăuzii, indiferent de rezultat, sau cu transnistrenii. Când se uită transnistrenii la ce vânătoare de vrăjitoare se întâmplă aici, eu nu cred că asta o să stimuleze prea mult procesul de negociere. 

Apoi, miza acestor alegeri e minoră, de fapt, pentru că, cred eu, logica electorală a PAS-ului a fost să-și construiască un capital de imagine sau să-și creeze un vânt prielnic, care să-i poarte anul viitor la alegerile parlamentare. 

Mai e și un alt argument, că Maia Sandu a fost locomotiva PAS-ului, și cred că în momentul în care locomotiva se împotmolește, cred că la alegerile parlamentare în care va fi vorba nu despre Maia Sandu, dar despre Andrei Spînu, Igor Grosu și alte figuri din partid, va fi extrem de complicat.

„Bănuiesc că ne așteaptă o perioadă turbulentă”

– Ce să așteptăm după votul de duminică în aceste condiții?
–
Eu mă aștept cumva, dar asta e prognoza mea, ca Maia Sandu să câștige cu un vot, poate cu un avantaj micuț, dar să câștige. Câștigul lui Stoianoglu mi se pare oarecum improbabil, dar hai să zicem că, în principiu, chiar dacă nu rămâne Maia Sandu președintă, oricum PAS-ul încă controlează până vara viitoare Parlamentul, Guvernul și deci are toate pârghiile.

Are și pârghiile de a-l face pe președinte inutil, exact cum Plahotniuc îl facea pe Dodon. Avem nevoie de o lege, președintele nu vrea să o ratifice, hai repede să-l suspendăm pentru cinci minute și prim-ministrul să aprobe legea.

S-ar putea ca, dacă câștigă Stoianoglo, să-i taie din instrumente, să ia de fapt instrumentele pe care PAS-ul i le-a dat Maiei Sandu, gen controlul asupra SIS, care e un instrument important. Deci mă aștept ca PAS-ul să fie la pupitru până la alegerile parlamentare. 

Alexandr Stoianoglo: Fotostand / Nieweler / imago stock&people / Profimedia

Bănuiesc că ne așteaptă o perioadă turbulentă. Cred că n-a comentat nimeni reacția partenerilor externi ai Republicii Moldova. Pentru că, ziceam, teoria mea este că PAS-ul a obținut ce a obținut la aceste alegeri din cauza unor voturi interne. 

Ori, pe extern, de la Ursula von der Leyen, la toată lumea, (Josep) Borrell și (Emmanuel) Macron și din Statele Unite au venit mesaje că, uite, de fapt, ce se întâmplă e sub influența Rusiei și chiar dacă Rusia a încercat să influențeze alegerile, bravii moldoveni și moldovence au rezistat tentației. 

Iar asta creează un fel de fundal care, pentru PAS este foarte comod, pentru că poate să arunce vina asupra factorilor externi și să nu-și fac temele pe intern. Chestia asta le mai oferă un fundal potrivit pentru a continua vânătoarea asta de vrăjitoare. Aha, nu ești cu PAS-ul, ești agentul Rusiei. Și de aia zic că acest argument extern și a influenței externe este oarecum exagerat. 

Și cred că PAS va căuta să se marcheze pe zonele în care ei percep că au luat oarecum un scor negativ. 

„Mă aștept la o guvernare destul de autoritară și la un climat destul de diviziv”

Maia Sandu a și anunțat deja că vor urma anumite momente sau anumite proceduri mai dure în justiție. A zis că destul a umblat cu mănuși albe. Și nu știu dacă ea are carte albă din extern, dar bănuiesc că vor fi încercări, prin Parlament, să-i dea președintelui prerogative mai mari pentru a putea numi judecătorii cum vrea, să-i demită cum vrea, ca să treacă toate mecanismele astea. 

Deja prin faptul că Stoianoglo, și asta e ironia supremă, a fost arestat ca procuror, procuratura a fost lipsită într-un fel de autonomie. Pentru că semnalul pe care l-a trimis este că orice procuror, chiar și procurorul general, poate fi arestat când se dorește și niciunul dintre dosarele lui Stoianoglo tot nu a fost finalizat.

Stoianoglo a ieșit în toată istoria asta ca un fel de, nu știu cum să zic, dacă nu martir, cel puțin un fel de victimă sau un om față de care a fost comisă o mare nedreptate. 

Deci eu mă aștept la măsuri mai dure pe partea asta. Mă aștept la măsuri mai dure împotriva unei percepute, reale sau imaginare, propagande – agenți ruși, Partidul Șor, deci împotriva opoziției în genere. 

Deja PAS-ul a interzis destule canale de mass media, de exemplu. Deci, cred că câmpul ăsta informațional va fi și ce mai restrâns, mai ales că de vreo lună, de când (Pavel) Durov a fost arestat în Franța, Telegram a început să șteargă și canale întregi. Deci, va fi marginalizată extrem această așa zisă rețea simpatizanților lui Șor.

Mă aștept la o guvernare destul de autoritară și la un climat destul de diviziv, pentru că PAS-ul deja nu mai are nevoie, probabil, pentru alegerile viitoare parlamentare, de o figură unificatoare.

Deci ei acum probabil vor vrea să-și fidelizeze mai ales electoratul lor și să asigure un scor bun,

care dacă nu o să le permită să repete performanța din 2021, când au câștigat Parlamentul, măcar le va permite să fie cea mai mare forță care să poată negocia o guvernare de coaliție.

Climatul discuției publice în Moldova este și el destul de restrictiv și destul de autoritar și destul de polarizant. Mă aștept ca această polarizare să se amplifice. 

Dacă trece Maia Sandu, atunci va fi amplificat de faptul că, uite, „noi am vrut spre calea europeană, dar gagăuzii cât pe ce să ne ia țara” și dacă trece Stoianoglo, eu cred că asta va fi discret sau mai explicit, una din mantre: „uite, un gagăuz ne conduce țara”. 

Dacă va fi ineficient, și PAS-ul va avea grijă că el să fie ineficient, va fi un fel de „vedeți că, după cum v-am spus, găgăuzii nu pot fi crezuți”. 

Deci asta ar fi prognoza mea, destul de pesimistă, însă cred că realistă pe de altă parte.

​Read More

-Publicitate-

Johnny Depp revine triumfalist la Hollywood, cu un film în care va juca alături de o veche cunoștință a sa

HotNews.ro

Aclamatul actor american Johnny Depp va reveni în primul său film făcut de Hollywood după scandalul care i-a ruinat cariera, el urmând să joace în viitorul lungmetraj alături de nimeni alta decât Penélope Cruz, anunță revista Variety.

Depp și Cruz au mai jucat împreună în filmele Blow, Murder on the Orient Express și Pirates of the Caribbean: On Stranger Tides.

Noul film cu cei doi se va numi Day Drinker și va fi produs de Lionsgate, unul dintre cele mai cunoscute studiouri de film de la Hollywood. Printre altele, Lionsgate e numele din spatele francizelor The Hunger Games, John Wick și The Expendables.

Filmul Day Drinker se va învârti în jurul unui barman de pe un vas de croazieră care face cunoștință cu o persoană misterioasă ce își face veacul la bar în timpul zilei – ambii urmând să fie aruncați într-o lume criminală alambicată.

Regizorul filmului va fi Marc Webb, care anterior a semnat The Amazing Spider-Man 1 și 2 și va fi în spatele camerei și pentru viitorul film Albă ca zăpada, una dintre cele mai așteptate producții ale Disney.

„Day Drinker combină un concept foarte comercial cu răsturnări de situație extrem de nebunești, toate puse într-o lume incredibilă, și nu există un cineast mai bun decât Marc sau doi actori mai perfecți decât Johnny și Penelope care să aducă la viață această lume”, a declarat într-un comunicat Adam Fogelson, directorul grupului Lionsgate.

Studioul nu a anunțat deocamdată când intenționează să lanseze în cinematografe noul film cu Johnny Depp și Penelope Cruz.

Primul film al lui Johnny Depp la Hollywood după decembrie 2018

Rolul din Day Drinker va marca totodată revenirea lui Depp într-o producție la Hollywood după ce Amber Heard, fosta sa soție, a descris într-un editorial de opinie publicat în decembrie 2018 de cotidianul american The Washington Post cum a fost o victimă a violenței conjugale.

Deși Heard nu l-a numit pe Depp direct în articol ca fiind cel care a agresat-o, nimeni nu și-a făcut iluzii cu privire la cine se referă. Publicate în decembrie 2018 în mijlocul mișcării #MeToo din Statele Unite, acuzațiile au fost rapid preluate de tabloidele din întreaga lume.

Tabloidul britanic The Sun l-a numit pe Depp un „wife beater” (bătăuș de soție), actorul pierzând un prim proces de defăimare intentat în Marea Britanie împotriva ziarului. După pronunțarea verdictului de către justiția britanică decăderea lui Depp a fost completă, el fiind nevoit să renunțe și la rolul său din franciza de filme Fantastic Beasts și altele.

Între decembrie 2018 și 2022, când justiția americană i-a dat în cele din urmă câștig de cauză în urma unui proces extrem de mediatizat intentat împotriva fostei sale soții, Depp a mai jucat practic în doar două filme de epocă mai puțin cunoscute: Waiting for the Barbarians (2019) și Minamata (2020).

Însă el a fost ales să joace în ambele înaintea apariției acuzațiilor împotriva sa. Spre comparație, între 2010 și 2018 Depp a jucat în fiecare an în 3 sau 4 filme.

Actorul american a jucat anul trecut într-un film francez după ce a fost „boicotat” de Hollywood

Un juriu american a decis în cele din urmă în iunie 2022 că Amber Heard l-a defăimat prin acuzațiile pe care i le-a adus, într-un proces în care au apărut numeroase detalii intime privind relația lor. Juriul i-a ordonat actriței să îi plătească despăgubiri de 15 milioane de dolari, sumă redusă de instanță la 10,4 milioane.

Anul trecut el a jucat în primul său rol de anvergură după ce a câștigat procesul cu Heard, interpretând rolul regelui Ludovic al XV-lea în filmul „Jeanne du Barry”, despre o curtezană celebră din istoria Franței.

Filmul a fost însă o producție a cinematografiei franceze și a avut parte de o lansare limitată în Statele Unite.

Odată unul dintre cei mai bine plătiți actori din lume, Johnny Depp a fost ales pentru rolul din Jeanne du Barry abia după ce mai întâi au fost ofertaţi doi actori francezi. Primul a refuzat să citească scenariul, iar cel de-al doilea a renunțat din cauza unor probleme de sănătate.

Regizoarea Maïwenn a relatat că apoi şi-a îndreptat atenţia către actori de peste ocean, primul pe lista ei de favoriţi fiind Depp, care a acceptat rolul imediat.

„M-am simțit boicotat de Hollywood? Ar trebui să nu ai puls să simți că ‘Nu. Nimic din asta nu se întâmplă. Totul este o glumă ciudată’”, a declarat Depp anul trecut într-o conferință de presă susținută la Festivalul Internațional de Film de la Cannes, unde a fost prezentat în avanpremieră filmul său francez.

Ca întotdeauna, poți citi mai multe informații noi din lumea filmelor și serialelor, dar și alte știri interesante, în rubrica Nerd Alert de weekendul acesta:

Serialul „Yellowstone” se pregătește de marele final fără Kevin Costner / Un nou roman celebru vine în streaming ca miniserie / Tom Holland, chemat să spele rușinea filmului „Madame Web”

​Read More

-Publicitate-

Economia zonei euro dă semne de redresare. De unde a venit însă vestea proastă

HotNews.ro

Economia Irlandei s-a redresat în trimestrul trei din 2024, în timp ce Belgia a continuat extinderea, un semn bun înaintea publicării, miercuri, a datelor Eurostat privind evoluţia economiei zonei euro, transmite Bloomberg, citată de Agerpres.

PIB-ul Irlandei a crescut cu 2% în perioada iulie-septembrie 2024, după un declin de 1% în trimestrul doi, a anunţat marţi Agenţia de Statistică de la Dublin. Creşterea PIB-ului Belgiei a încetinit uşor, de la 0,3% în trimestrul doi la 0,2% în perioada iulie-septembrie 2024.

În Irlanda au baza fiscală multinaţionalele din SUA, ceea ce poate duce la schimbări semnificative ale datelor privind PIB-ul ţării. Statisticienii irlandezi consideră că firmele internaţionale au stimulat creşterea economiei în trimestrul trei din 2024.

Datele sprijină potenţial aşteptările analiştilor că zona euro va înregistra o creştere de 0,2% în trimestrul trei din 2024, similară cu nivelul din precedentele trei luni.

O veste proastă a venit marţi din Letonia, unul din cele mai mici state membre ale zonei euro. PIB-ul statului baltic s-a contractat cu 0,4% în perioada iulie-septembrie 2024, astfel că economia a intrat în recesiune.

​Read More

-Publicitate-

fanatik.ro: Plafonarea adaosului comercial, un subiect fierbinte pe masa Guvernului. Cum sunt afectați consumatorii și producătorii: ”Înseamnă că ne întoarcem la mercurial”

HotNews.ro

Plafonarea adaosului comercial a devenit un subiect tot mai intens discutat în ultimele zile. Săptămâna trecută, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat că se lucrează la o Ordonanță de Urgență ce prevede extinderea plafonării adaosului comercial la toate produsele procesate din România.

Respectivul proiect nu a fost pus în dezbatere publică încă, însă anunțul făcut de ministru i-a alarmat pe principalii reprezentanți ai industriei alimentare din țara noastră. Se știe deja că adaosul comercial este plafonat încă din 2023 pentru produsele alimentare de bază, printre care laptele, pâinea, ouăle și carnea și se menține până la 31 decembrie 2024. Citește mai mult pe fanatik.ro

Articol susținut de fanatik.ro

​Read More

-Publicitate-

VIDEO Foc de artificii într-un templu din India, transformat într-un incendiu catastrofal. Peste 150 de persoane au fost rănite

HotNews.ro

Peste 150 de persoane au fost rănite, unele dintre ele grav, în urma unui incendiu provocat de artificii în timpul unui festival la un templu din statul indian Kerala, situat în sudul ţării, au declarat marţi oficiali locali, informează Xinhua, preluată de Agerpres.

Incidentul s-a produs luni noaptea, în districtul Kasaragod, la aproximativ 555 kilometri nord de Thiruvananthapuram, capitala statului Kerala. „Răniţii au fost transportaţi imediat la diverse spitale din Kasaragod, Kannur şi Mangaluru. Starea a 10 persoane este considerată critică”, a precizat un oficial din cadrul poliţiei.

Imaginile difuzate la posturile TV şi pe reţelele sociale de la faţa locului au arătat cum artificiile declanşează un incendiu masiv şi un nor de fum.

Massive Fire Accident in Kerala’s Kasaragod

A major explosion occurred during the Kaliyatam festival at the Neeleswaram temple when fireworks ignited near a storage area holding additional firecrackers. Over 150 people have been injured in this incident. pic.twitter.com/KpPwCTgy8R

— India Brains (@indiabrains) October 29, 2024

Un spectacol de artificii era în desfăşurare în jurul miezului nopţii, iar o mulţime se adunase pentru a-l urmări în incinta templului. Poliţia suspectează că una dintre artificii ar fi căzut în magazia din apropiere, unde erau depozitate alte efecte pirotehnice, declanşând incendiul.

„Am fost informaţi că, în timp ce oamenii priveau spectacolul de artificii, magazia a luat brusc foc, provocând arsuri persoanelor din apropiere”, a declarat oficialul.

Relatările din presa locală, care citează oficiali la nivel de district, au indicat că artificiile erau depozitate în apropierea locului de unde erau lansate.

În februarie 2021, o explozie la o fabrică de artificii din sudul Indiei s-a soldat cu moartea a 19 persoane și rănirea altor 34, fabrica neavând autorizație de funcționare.

​Read More

-Publicitate-

Focar de Covid într-o secție a Spitalului de Urgenţă din Miercurea-Ciuc. Vizitele au fost suspendate

HotNews.ro

Un focar de Covid-19 a fost depistat la secţia de Dermatologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) din Miercurea-Ciuc, drept urmare s-au suspendat pentru o săptămână vizitele pacienţilor şi s-au luat măsurile specifice pentru astfel de situaţii.

Medicul primar epidemiolog Sergiu Sîngeorzan, şeful Serviciului de Prevenire a Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale (SPIAM) din cadrul SJU Miercurea-Ciuc, a declarat pentru agenția Agerpres că este vorba de patru pacienţi care luni dimineaţa au prezentat simptomatologie minimă, iar testele efectuate au ieşit pozitive.

Drept urmare, pacienţii depistaţi pozitiv au fost izolaţi şi au fost consultaţi de un medic infecţionist, starea acestora fiind bună. Potrivit sursei citate, doar un pacient din cei patru va rămâne internat.

Totodată, persoanele cu care au intrat în contact în salon sunt supravegheate până la externare şi vor fi testate la apariţia oricărei minime simptomatologii sugestive.

Potrivit sursei citate, s-au suspendat vizitele pe secţie timp de o săptămână, aparţinătorii având posibilitatea să afle informaţii, telefonic, despre starea pacienţilor şi să lase pachete la intrarea în secţie, care vor fi înmânate pacienţilor de către personalul secţiei.

Printre măsurile aplicate se mai numără curăţenia şi dezinfecţia, pentru limitarea răspândirii infecţiei, personalul medical fiind monitorizat zilnic, prin triaj epidemiologic, la intrarea pe tură.

Dr. Sîngerozan a recomandat utilizarea măştii de protecţie de către cei care vin în ambulatoriu sau vizitează spitalul, dar şi igiena mâinilor şi distanţarea.

Al doilea focar de Covid la SJU Miercurea-Ciuc în ultima lună

Este al doilea focar de Covid-19 înregistrat la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Miercurea-Ciuc în ultima lună, primul fiind depistat la secţia de Cardiologie.

Şefa Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Harghita, dr. Tar Gyongyi, a declarat pentru Agerpres că timp de mai multe săptămâni a existat o tendinţă crescătoare a cazurilor de Covid-19, urmată de o scădere, iar în prezent se înregistrează din nou o creştere a acestor cazuri.

În legătură cu cazurile de infecţii ale căilor respiratorii superioare, dr. Tar a precizat că săptămâna trecută s-au înregistrat 3.466 de îmbolnăviri, numărul fiind aproape similar cu săptămâna precedentă.

Se înregistrează o creştere a pneumoniilor, 356 de persoane fiind diagnosticate, cu 40 mai multe decât în săptămâna precedentă, dar şi o creştere a cazurilor de gripă, de la 3 la 19 cazuri. Şefa DSP Harghita a arătat că situaţia se încadrează în trendul sezonier şi este de părere că numărul va mai creşte în perioada următoare.

​Read More

-Publicitate-

fanatik.ro: Cât plătesc marile orașe din țară pentru poliția locală. Ce bugete are instituția pe care toată lumea o vrea desființată

HotNews.ro

Scandalul recent dintre Nicușor Dan și primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, pe tema renovării planșeului de la Piața Unirii, a readus în atenția publicului o temă mai veche, aceea a desființării polițiilor locale, instituțiile de ordine publică aflate în subordinea primarilor. De altfel, a fost nevoie de intervenția jandarmilor pentru a detensiona o încleștare între Poliția Locală Sector 4 și Poliția Locală a PGMB, instituții ce au părut să acționeze asemenea unor armate de mercenari, la ordinele directe ale finanțatorilor. Citește mai mult pe fanatik.ro

Articol susținut de fanatik.ro

​Read More

-Publicitate-

Elena Lasconi îl invită pe Nicușor Dan să aleagă un candidat unic al dreptei, în urma unor sondaje. Nicolae Ciucă a refuzat oferta șefei USR

HotNews.ro

Președintele USR Elena Lasconi i-a cerut lui Nicușor Dan să aleagă trei case de sondaje, iar în urma cercetărilor sociologice ale acestora să rămână în cursa prezidențială candidatul de dreapta care are cele mai mari șanse să devină președinte. Președintele PNL a respins imediat propunerea făcută de către Lasconi, afirmând că este deja prea târziu pentru acest lucru.

La ședința de constituire a Consiliului General al Municipiului București (CGMB) au participat liderii a cinci partide: PNL, USR, Forța Dreptei, PMP și REPER. Cu această ocazie, Elena Lasconi l-a invitat pe primarul general Nicușor Dan să contribuie la unitatea dreptei la alegerile prezidențiale, mediind alegerea unui candidat unic care să aibă șanse să ajungă la Cotroceni.

„Acum, mai mult ca oricând, ar trebui să fim uniți, să nu ne ținem de orgolii și i-aș propune lui Nicușor Dan să aleagă trei case de sondare, să facem trei sondaje, iar candidatul de dreapta care este cel mai prost plasat să se retragă, iar toată dreapta să se unească. Fără combinații, fără interese personale, fără locuri în Parlament sau negocieri de genul acesta”, a declarat Lasconi.

Ea a invocat pericolul ca finala prezidențială să se dispute între candidații PSD și AUR, cu un rezultat final greu de anticipat.

„Candidatul de dreapta care stă cel mai bine să candideze, iar ceilalți să vină în spatele lui pentru că altfel avem riscul să meargă în turul II omul rușilor împreună cu domnul Ciolacu. S-ar putea ca aceste calcule ale domnului Ciolacu să fie greșite și să avem la Cotroceni omul lui Putin”, susține Lasconi.

Ea a precizat că cele trei sondaje ar trebui plătite de partidele de dreapta, însă alegerea institutelor de sondare să se facă de către Nicușor Dan. O altă condiție este ca sondajele să fie auditate încă de la început astfel încât să nu apară dubii legate de corectitudinea rezultatelor.

Prezent și el la eveniment, președintele PNL Nicolae Ciucă a respins propunerea lui Lasconi, arătându-se încrezător în șansele sale.

„PNL își va duce candidatul în turul II și vom câștiga alegerile prezidențiale (…) Am încredere în PNL, am încredere în capacitatea întregului activ de partid pentru organizare și mobilizare și vom vedea pe 24 noiembrie și pe 8 decembrie care sunt rezultatele”, a răspuns Ciucă unei întrebări pe această temă.

Liberalul crede că este deja prea târziu pentru ca unii candidați să iasă din cursă întrucât s-a intrat deja în campania electorală.

„Am intrat în campanie, nu cred că este vreunul dintre candidați care să vrea să se retragă, întrebați-l și pe Ludovic Orban (…) Nu cred că la începutul campaniei trebuie să avem o astfel de o abordare. Doar dacă îi e teamă, mie nu-mi e teamă”, a conchis Ciucă.

​Read More

-Publicitate-