Acasă Blog Pagina 507

Preşedinta Georgiei cere o investigaţie internaţională asupra alegerilor / Viktor Orban a venit la Tbilisi ca să laude puterea: „Poporul a ales pacea”

#image_title

HotNews.ro

Preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili, aliată a opoziţiei pro-occidentale care nu recunoaşte rezultatul alegerilor legislative câştigate de partidul de guvernământ Visul Georgian, a cerut miercuri o investigaţie internaţională asupra acestui scrutin şi presiuni internaţionale pentru revizuirea rezultatelor despre care susţine că au fost viciate prin fraude, potrivit unei declaraţii acordate postului RFI şi preluată de Agerpres.

Partidul Visul Georgian a obţinut aproape 54% din voturi, iar cele patru formaţiuni de opoziţie împreună aproape 38%. Acestea din urmă contestă rezultatul şi cer noi alegeri sub o „administraţie internaţională”.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunţat marţi renumărarea voturilor în câte cinci secţii de votare din fiecare din cele 73 de circumscripţii electorale, precizând că decizia nu are legătură cu plângerile opoziţiei, ci este efectuată în virtutea unei prevederi recent introduse în legislaţia electorală pentru a creşte credibilitatea alegerilor printr-o verificare suplimentară.

Întrebată la RFI despre renumărarea anunţată de CEC, preşedinta Zurabişvili a spus că nu are „nicio aşteptare de la această comisie, care este complet în mâinile partidului de la putere”.

„Dar o soluţie, cu ajutorul şi sprijinul partenerilor europeni şi americani (…) ar fi ca această (renumărare) să fie sprijinită printr-o investigaţie internaţională”, consideră preşedinta născută în Franţa, unde a lucrat pentru diplomaţia franceză, iar în prezent este o opozantă înverşunată a partidului de guvernământ georgian pe care-l acuză, la fel ca Bruxellesul şi Washingtonul, că se apropie de Rusia.

Mai mult, Salome Zurabişvili a cerut „comunităţii internaţionale o presiune foarte puternică asupra autorităţilor pentru a accepta să revizuiască cu adevărat şi complet rezultatele alegerilor”. O altă opţiune, adaugă ea, ar fi repetarea alegerilor.

Viktor Orban, laude pentru guvern. „Nu ați permis ca Georgia să devină o a doua Ucraină”

În acest timp, premierul georgian Irakli Kobajidze a declarat marţi, la o conferinţă de presă comună cu premierul ungar Viktor Orban, că „integrarea europeană rămâne o prioritate importantă pentru guvernul georgian”.

La rândul său, premierul ungar a apreciat că „poporul georgian a făcut o alegere europeană şi de asemenea a ales pacea”. El a lăudat guvernul de la Tbilisi pentru că nu a permis ca Georgia „să devină o a doua Ucraină” şi l-a îndemnat să nu ia în serios criticile Bruxellesului, care dorea o victorie a opoziţiei georgiene. „În politica europeană dacă câştigă liberalii este democratic, iar dacă câştigă conservatorii nu este”, a afirmat Orban.

În campania electorală, Kobajidze a acuzat opoziţia că în cazul preluării puterii ea ar putea implica Georgia într-un nou război cu Rusia, după cel pierdut în anul 2008 într-un conflict pentru controlul asupra provinciilor separatiste pro-ruse Abhazia şi Osetia de Sud, unde Rusia are în prezent baze militare.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, primit la Tbilisi de premierul Georgiei, Irakli Kobakhidze (Credit foto: Georgian Prime Minister Press Office / AP / Profimedia)

Ce au spus observatorii internaţionali despre scrutin

Potrivit observatorilor internaţionali, scrutinul de sâmbătă „s-a desfăşurat în contextul unei puternice polarizări şi într-o atmosferă marcată de îngrijorările asupra legislaţiei recent adoptate”, referire la legea „agenţilor străini” adoptată în luna mai şi descrisă de opoziţia georgiană şi de ONG-uri drept „lege rusească”, întrucât aceasta obligă mass-media şi ONG-urile finanţate din străinătate să îşi dezvăluie sursele externe de finanţare.

Observatorii internaţionali, din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi Oficiului pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODHIR), au mai remarcat buna organziare a scrutinului, rata ridicată a prezenţei la urne şi varietatea alternativelor, dar au denunţat acţiuni de coerciţie faţă de unii alegători angajaţi în sistemul public.

​Read More

-Publicitate-

Monumentul Eroilor din Parcul Carol, istoria neștiută. Gândit pentru ostașii căzuți la Stalingrad, a ajuns mausoleul liderilor comuniști

HotNews.ro

Dacă n-am fi pierdut războiul, dacă n-am fi fost ocupați de Armata Roșie, în Parcul Carol urma să fie ridicat un memorial maiestuos, de dimensiuni impresionante, în onoarea militarilor români căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial pe frontul de Est, la Stalingrad.

Dar am fost ocupați de Armata Roșie, iar Monumentul Eroilor din Parcul Carol a devenit ceea ce este în ziua de azi.

Povestea monumentului – loc de veci pentru dr. Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej, dr. C.I. Parhon, Ștefan Gheorghiu, Ion C. Frimu, Leontin Sălăjan, Alexandru Moghioroș, Grigore Preoteasa, Lucrețiu Pătrășcanu, Ilie Pintilie și mulți alți comuniști este îndelungată și întortocheată.

Descoperă, pe B365.ro, proiectul de arhitectură inițial și cel actual puse în oglindă; amândouă remarcabile, amândouă realizate de mari arhitecți, dar cu semnificație istorică și morală total opusă.

Jurnalista Antoaneta Dohotariu,într-un dialog despre arhitectură, eroi și morminte cu arhitectul Mădălin Ghigeanu, al cărui bunic a murit la Stalingrad, fără ca familia să-i știe vreodată mormântul.

​Read More

-Publicitate-

„Legea fugarilor” este constituţională. CCR a respins contestația Înaltei Curţi / Care sunt marii fugari ai României

HotNews.ro

Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, marţi, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în legătură cu „Legea fugarilor” şi a stabilit că actul normativ este constituţional.

Potrivit unui comunicat al CCR difuzat marţi și citat de Agerpres, cu unanimitate de voturi, judecătorii constituţionali au respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.1 şi ale art.II din Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

„În esenţă, Curtea a reţinut că legiuitorul, conform politicii sale penale, a adoptat o normă de incriminare a unei fapte asimilate celei de evadare, constând în sustragerea persoanei de la punerea în executare a mandatului de executare, prin trecerea a şapte zile de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus executarea pedepsei”, se precizează în comunicat.

Totodată, instanţa constituţională arată că prevederile art. II din legea criticată nu încalcă principiul neretroactivităţii, întrucât reglementează în domeniul propriu de aplicare a legii, respectiv de la data intrării sale în vigoare.

De ce a atacat ICCJ această lege la CCR

ICCJ a atacat la CCR Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, adoptată de Camera Deputaţilor pe 29 noiembrie 2023, care prevede că persoanele condamnate definitiv care nu se prezintă în termen de şapte zile la Poliţie pentru a fi încarcerate vor fi considerate evadate şi riscă o pedeapsă între 6 luni şi 3 ani.

În opinia Înaltei Curţi, prin această lege s-ar încălca dreptul la un proces echitabil şi cel la libertate individuală.

„Evadarea din starea legală de reţinere sau de deţinere se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârşită prin folosire de violenţe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la un an la cinci ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Se consideră evadare: a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate; b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deţinere; c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerarului sau condiţiilor de deplasare, stabilite potrivit legii. Se consideră evadare şi fapta persoanei condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliţie în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei”, prevede proiectul de lege.

Pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării, mai stipulează actul normativ.

Cât a plătit statul pentru a aduce în țară fugarii

Sorin Oprescu, Alina Bica, Mario Iorgulescu, Paul de România, Dragoş Săvulescu sunt doar câteva nume de pe lista persoanelor condamnate definitiv în România care au reuşit să plece din ţară pentru a scăpa de închisoare. Italia şi Grecia sunt ţările preferate de fugarii condamnaţi.

Totodată, statul român a plătit sume uriașe pentru a aduce în România condamnați fugari în Brazilia, Republica Dominicană sau Costa Rica, țară unde, pentru o perioadă, se refugiaseră pentru a scăpa de închisoare și fostul ministru Elena Udrea și fosta șefă a DIICOT Alina Bica. În total, România a plătit, doar în 2023, aproximativ două milioane de euro pentru a aduce în țară o parte din condamnații fugari.

Citește și Parlamentul a adoptat legea care îi obligă pe fugari să-și plătească cheltuielile de aducere în ţară

​Read More

-Publicitate-

Fondatorul Fryday, concurent în România cu McDonald’s, KFC și Burger King: Jucătorii internaționali sunt prioritizați de mall-uri!

HotNews.ro

Una dintre provocările actuale ale business-ului de fast-food Fryday, care concurează cu giganți internaționali precum McDonald’s, KFC și Burger King, este identificarea locurilor în care să deschidă noi restaurante, spune, pentru Profit.ro, fondatorul Lucian Florea.

Fiind foarte puternici ca brand-uri, susține el, jucătorii internaționali sunt prioritizați de mall-uri și de proprietarii spațiilor comerciale, ceea ce nu avantajează neapărat un jucător mai mic sau care nu are un brand atât de puternic.

Citește continuarea pe Profit.ro.

​Read More

-Publicitate-

Economistul cunoscut pentru prognozele sale foarte precise vede un rezultat „roșu” la alegerile din SUA. Cele trei scenarii ale lui

#image_title

HotNews.ro

Nimeni nu poate prezice viitorul cu certitudine, dar economistul francez Christophe Barraud are o istorie de invidiat în ceea ce privește prognozele reușite, scrie Business Insider. Iar la alegerile ce vor avea loc în Statele Unite peste câteva zile el prognozează că harta se va face roșie.

La doar 38 de ani Barraud este economistul și strategul șef al firmei de consultanță financiară Market Securities Monaco, o funcție pe care o ocupă din 2011.

Cu excepția unui singur an, agenția Bloomberg l-a desemnat între 2012 și 2023 cel mai bun economist în ceea ce privește prognozele făcute pentru economia americană. Deși titlul nu a fost încă acordat pentru 2024, el a reușit din nou să vină cu cele mai precise prognoze pentru rezultatele financiare raportate în trimestrul 3 al acestui an.

Barraud vorbește acum despre alegerile pe care SUA le vor organiza pe 5 noiembrie, dar nu din considerente politice. El a modelat posibilele rezultate pentru a putea oferi investitorilor cele mai bune sfaturi în ceea ce privește plasamentele lor.

Economistul se așteaptă ca economia americană să crească indiferent dacă președinte va deveni republicanul Donald Trump sau democrata Kamala Harris. El consideră că, per total, PIB-ul SUA va crește la o rată de 2,7% anul viitor, și de 2,1% în 2025, ușor peste estimările altor economiști.

Însă el spune de asemenea că nu doar rezultatul alegerilor prezidențiale va conta în acest sens, ci și cât de multă putere va putea exercita următorul președinte american, în funcție de deznodământul alegerilor parțiale („midterm”) pentru Congres.

Trei scenarii pentru rezultatul alegerilor din SUA

Barraud a modelat trei scenarii diferite privind rezultatul alegerilor americane și descrie cum acestea vor influența probabil politicile și evoluția economiei SUA.

Primul scenariu se bazează pe o victorie a Kamalei Harris la alegerile prezidențiale, în timp ce cele două camere ale Congresului vor rămâne divizate, la fel ca în prezent. După ultimele alegeri parțiale pentru Congres din 2022 democrații și-au păstrat controlul asupra Senatului, în timp ce republicanii au câștigat la limită o majoritate de mandate în Camera Reprezentanților, cea inferioară.

Barraud spune că dacă Congresul va continua să rămână divizat și după alegerile de pe 5 noiembrie, nu se vor schimba prea multe pe frontul economic. Prin urmare, el se așteaptă la continuarea actualului „statu-quo” în acest scenariu.

În al doilea scenariu, Congresul continuă să rămână divizat, dar fostul președinte Trump va reveni la Casa Albă. Însă cu un Congres doar parțial de partea sa, capacitatea lui Trump de a impune politicile pe care le dorește pe plan intern, precum scăderile de taxe pentru corporații și gospodării, va fi limitată.

Barraud se așteaptă ca, în această situație, Trump să își concentreze eforturile pe plan extern. Asta ar putea însemna o serie largă de măsuri în ceea ce privește relațiile comerciale, de la noi restricții la importuri, la creșterea taxelor vamale.

Economistul prognozează că, pe termen scurt, aceste măsuri vor fi neutre pentru economia SUA, dar că pe termen lung ele ar putea duce la scăderea creșterii economice, după ce țările vizate vor adopta la rândul lor măsuri de retorsiune.

Economistul francez Christophe Barraud, FOTO: Eric Piermont / AFP / Profimedia Images

O victorie a lui Trump, dublată de una a republicanilor în Congres

Al treilea scenariu este cel al unei victorii a lui Trump la alegerile prezidențiale, însoțită de un rezultat bun la alegerile pentru Congres al Partidului Republican. Începând cu alegerile din 2000 cele două partide care formează duopolul politic american sunt cunoscute prin culoarea roșie pentru republicani, și albastră pentru democrați.

Barraud se așteaptă ca republicanii să preia controlul asupra Senatului după alegerile ce vor avea loc marțea viitoare, în timp ce Camera Reprezentanților ar putea merge la oricare dintre cele două partide.

Economistul francez consideră acest scenariu este cel mai probabil dintre cele trei.

„Sosul său secret nu este opinia sa personală sau perspectiva de la un nivel înalt. Când este întrebat ‘de ce’ se așteaptă la o schimbare, el râde și spune că acesta este rezultatul dat de modelul său”, notează Business Insider despre Barraud.

Calculele sale se bazează în general pe o metodologie cu 3 pași, care presupune colectarea celor mai recente și ample date economice, financiare și din satelit, stabilirea unor semnale cheie pe baza testării seturilor de date, și apoi adăugarea rezultatelor altor modele pentru a „testa la stres” propriile prognoze și rafina rezultatul final.

În cazul alegerilor ce vor avea loc pe 5 noiembrie el a inclus și datele oferite de numeroase piețe de pariere, inclusiv evoluțiile de pe bursa americană și celelalte piețe financiare.

​Read More

-Publicitate-

Test realizat de forțele rusești de descurajare nucleară. Rusia va exersa lansarea armelor nucleare cu rachete balistice și de croazieră

HotNews.ro

Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat desfăşurarea marţi a unui exerciţiu al forţelor strategice de descurajare nucleară, în cadrul căruia este testată lansarea rachetelor balistice şi de croazieră, transmit agenţiile Reuters şi EFE, citate de Agerpres.

„Vom exersa acţiunile de comandament pentru controlul utilizării armelor nucleare cu lansări de rachete balistice şi de croazieră”, a spus Putin într-o declaraţie difuzată la televiziunea rusă.

„Ţinând cont de creşterea tensiunilor geopolitice şi de apariţia unor noi ameninţări şi riscuri externe, este important să dispunem de forţe strategice moderne care să fie permanent pregătite pentru a fi utilizate în luptă”, a adăugat liderul de la Kremlin.

El a subliniat că triada nucleară – alcătuită din rachete intercontinentale cu lansare terestră, submarine nucleare şi aviaţia strategică – continuă să fie „un garant de încredere al suveranităţii şi securităţii ţării noastre, ceea ce ne permite să îndeplinim misiunile de descurajare strategică”.

Totuşi, Putin a asigurat că „Rusia îşi confirmă poziţia de principiu conform căreia folosirea armelor nucleare este o măsură extremă şi extraordinară de garantare a securităţii”.

El a insistat că Rusia intenţionează să-şi perfecţioneze în continuare toate componentele arsenalului său nuclear în cadrul programului de reînarmare, pentru care a crescut enorm cheltuielile de la începutul războiului din Ucraina.

Acest program include şi echiparea forţelor strategice cu noi sisteme de rachete fixe şi mobile, care sunt mult mai precise, necesită mai puţin timp pentru lansare şi, „ceea ce este foarte important, cu posibilităţi mai mari de a depăşi sistemele de apărare antirachetă”, aceasta din urmă fiind o referire la scutul antirachetă american.

Putin a asigurat însă că, deşi Rusia urmăreşte consolidarea şi modernizarea forţelor sale strategice, nu se va angaja într-o nouă cursă a înarmării, cum s-a întâmplat cu Uniunea Sovietică, ce s-a lăsat atrasă de SUA într-o astfel de cursă care a depăşit posibilităţile economice ale statului sovietic.

În timp ce Ucraina insistă pe lângă aliaţii săi occidentali să elimine restricţiile ce o împiedică să atace cu rachete occidentale cu rază lungă de acţiune ţinte pe teritoriul Rusiei, aceasta din urmă a decis să transmită Kievului şi Occidentului un avertisment constând în revizuirea doctrinei sale nucleare.

În urma acestei revizuiri, preşedintele rus Vladimir Putin a precizat că noua doctrină va permite represalii nucleare inclusiv în cazul unor atacuri convenţionale masive cu rachete sau drone asupra teritoriului rus sau al aliatului său Belarus efectuate de o ţară care nu deţine arme nucleare, dar care este susţinută de puteri nucleare.

​Read More

-Publicitate-

General ucrainean: Frontul din estul țării a cedat. „Soldaţii sunt obosiţi. Nu pot acoperi linia frontului unde sunt staţionaţi”

HotNews.ro

Frontul din regiunea Doneţk din estul Ucrainei a cedat efectiv, a declarat generalul-maior ucrainean Dmitro Marcenko, relatează marți agenția DPA, citată de Agerpres.

Într-un dialog cu un fost deputat, generalul a afirmat că forţele ruse au intrat în oraşul Selidove, la vest de Doneţk (reşedinţa regiunii cu acelaşi nume) şi îl vor ocupa complet în scurt timp.

Marţi după-amiaza, ministerul apărării de la Moscova a comunicat că Selidove a fost cucerit de ruşi.

„Toţi ştiu că nu dezvălui secrete militare când spun că frontul nostru a cedat”, a spus Marcenko în interviul video difuzat luni seara.

El a pus situaţia pe seama lipsei de arme, muniţii şi efective.

„Soldaţii sunt obosiţi. Nu pot acoperi linia frontului unde sunt staţionaţi”; nici conducerea nu este optimă, a adăugat generalul cunoscut pentru succesele în apărarea oraşelor Nikolaev şi Herson din sudul Ucrainei, la începutul războiului. 

Înaintări record al armatei ruse în estul Ucrainei

Comentariile generalului Marcenko au venit în seara aceleiași zile în care o analiză publicată de AFP în baza datelor furnizate de Institutul pentru Studiul Războiului din USA a arătat că armata rusă a înaintat cu 478 kmp în teritoriul ucrainean de la începutul lunii octombrie. Acesta a fost cel mai mare câștig teritorial al armatei ruse într-o singură lună după martie 2022.

Pe 27 octombrie, forțele rusești obținuseră mai mult teren decât în lunile august și septembrie (477 kmp, respectiv 459 kmp), luni în care oricum soldații Moscovei realizaseră câștiguri teritoriale notabile, în special în estul Ucrainei, mai exact în jurul orașului Pokrovsk.

În regiunea Donețk, în care se află acest important nod logistic, se află două treimi din teritoriul obținut de ruși (324 km²). Forțele Moscovei se află la numai câțiva kilometri de orașul Pokrovsk, de care se apropie din sud și din est.

Avansul arată dificultățile întâmpinate de către armata ucraineană în estul țării, în fața soldaților ruși mai numeroși și mai bine înarmați. Rușii au obținut succese și sectorul de nord al frontului, fiind vorba de 40 kmp în direcția Kupiansk, oraș capturat de trupele rusești la începutul conflictului și apoi recurcerit de Ucraina în septembrie 2022.

Ultima dată când trupele Kremlinului au obținut asemenea câștiguri teritoriale a fost în martie 2022, când operațiunile lor se întindeau și în nordul Ucrainei, în direcția Kievului, într-o perioadă în care linia frontului era mult mai mobilă decât astăzi.

Forțele rusești au cucerit 584 kmp de teritoriu ucrainean în întregul an 2023. De la 1 ianuarie 2024 încoace, suprafața ocupată de peste 2.660 kmp, adică o suprafață mai mare decât aglomerația urbană a Moscovei.

De la începutul războiului, în 24 februarie 2022, Rusia a cucerit până pe 27 octombrie 67.192 kmp de teritoriu ucrainean. Cu Crimeea, anexată în 2014, și cu teritoriile din Donbas controlate de către separatiști înaintea invaziei ruse, Moscova controlează în momentul de față în jur de 18,2% din teritoriul Ucrainei.

Calculele AFP sunt efectuate pe baza fișierelor comunicate zilnic de către ISW, care ia în considerare informațiile publice difuzate de către cele două tabere, precum și analiza imaginilor din satelit.

Ofensiva din Kursk, un pariu perdant pentru Zelenski

Progresele înregistrate de ruși în estul Ucrainei ridică noi semne de întrebare privind decizia de a lansa ofensiva ucraineană în regiunea Kursk a Rusiei, una criticată de numeroși soldați ucraineni încă de la început.

Președintele Volodimir Zelenski a fost ținta unui val de critici în ultimele luni din partea unor soldați, parlamentari și analiști militari cu privire la progresele rapide făcute de armata rusă în estul Ucrainei de când Kievul și-a lansat incursiunea îndrăzneață în regiunea Kursk.

Mulți ucraineni au sărbătorit invadarea Kurskului de către armată pe 6 august, sperând că asta va forța Moscova să aloce resurse umane importante către noul front și să schimbe cursul războiului în favoarea Ucrainei.

Cu toate acestea, o breșă în prima linie în regiunea importantă strategic Donețk, realizată înspre sfârșitul lunii august, a declanșat o reacție împotriva conducerii de la Kiev, criticii susținând că pozițiile Ucrainei au fost slăbite de redistribuirea a mii de trupe ucrainene în operațiunea Kursk.

„Nu este vina soldaților obișnuiți care țin pozițiile”, a scris la momentul respectiv analistul militar Oleksandr Kovalenko, referitor la situația din estul Ucrainei, în special cea din jurul orașului strategic Pokrovsk. „Problema stă la cei care iau decizii pentru acești soldați”, a adăugat el, arătând spre conducerea Ucrainei.

Președintele Volodimir Zelenski a justificat însă această ofensivă prin faptul că ea va crea o „zonă tampon” între Rusia și Ucraina, „pe teritoriul agresorului” și că va forța Moscova să ofere o pace „echitabilă” la negocieri.

Urmărește ultimele evoluții din a 979-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.

​Read More

-Publicitate-

Pensiile militare vor fi recalculate. Nicolae Ciucă nu va primi mai mulți bani

Pensiile militare vor fi recalculate. Proiectul de lege a trecut, marți, de Camera Deputaților cu 231 de voturi „pentru” și 31 „împotrivă”. Acum, propunerea urmează să intre în Senat, unde va fi din nou discutată și votată. 

 

Pensiile militare, recalculate. Indexarea – în raport cu solda sau salariul

 

Pensiile militare, potrivit noii legi, ar urma să fie indexate în raport cu solda sau salariul de grad sau de funcţie, informează Agerpres.

„Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, în procentajele stabilite la art. 29 şi 30 (pentru pensiile de serviciu – n.r.) şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, (…)

Astfel: potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi a drepturilor băneşti, care fac parte din baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, conform legii, şi valorificate în ultima decizie de pensie, ale căror drepturi au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi”, prevede actul normativ.  

În plus, liberalii au propus un amendament care elimina o măsură din propunerea de lege, privind militarii care lucrează în cadrul Guvernului, parlamentarii, secretarii și subsecretarii de stat. Aceștia sunt excluși din recalcularea pensiei. 

 

Pensia lui Ciucă în valoare de 18.000 de lei nu mai crește

 

Dacă amendamentul ar fi trecut, pensia lui Nicolae Ciucă, care în prezent este de 18.000 de lei, ar fi crescut cu 20%, adică cu aproape 4.000 de lei, notează adevarul.ro.

Președintele Camerei Deputaților Daniel Suciu spune despre proiectul de lege că este propus doar în contextul campaniei electorale de către PNL. 

„Nu obişnuiesc şi nu obişnuim să intrăm în concursuri de popularitate. Am spus de la bun început că un asemenea proiect de lege nu se face pentru campanie electorală sau pentru a favoriza pe cineva sau pe altcineva. De aceea am privit cu regret şi cu oarecare supărare modalitatea prin care cei de la Partidul Naţional Liberal au încercat să îşi facă campanie cu acest proiect. (..) Am spus încă de la bun început că susţinem acest proiect de lege, dar avem nevoie, întrucât discutăm totuşi de un impact financiar, avem nevoie şi de o fişă financiară, aşa cum se face la orice proiect de lege”, a explicat Daniel Suciu.

În documentul aprobat în ultima ședință, Executivul scrie că această majorare ar însemna cheltuieli anuale de aproximativ 900 de milioane euro.  

Deputatul USR Claudiu Năsui spune despre proiect că nu își propune să rezolve inechitățile din sistemul de pensie, dintre pensionarii normali, cei contributivi și speciali, ci ale pensionarilor speciali.

„Inechităţi. Asta este justificarea pentru acest proiect de lege, să rezolvăm inechităţile din sistemul de pensie, dar nu inechităţile dintre pensionarii normali, dintre pensionarii contributivi şi pensionarii speciali, nu acelea sunt inechităţile care deodată au surprins majoritatea parlamentară, ci inechităţile dintr-o categorie de pensionari speciali”

Totuși, deputatul PNL Florin Roman spune că prin această propunere s-a făcut dreptate.

„Astăzi, facem dreptate, îndreptăm inechităţile introduse prin ordonanţa de urgenţă la momentul respectiv şi cred că ar fi bine să ascultaţi şeful de partid să nu atacaţi o instituţie a statului român pentru că este campanie electorală”, a adăugat Roman.

 

-Publicitate-

Ce spun preoții români din Ucraina despre intenția BOR de a-și extinde jurisdicția în această țară. Protopop din Herța: „Suntem mulțumiți cu ce avem”

HotNews.ro

După ce BOR și-a manifestat public nemulțumirea că autoritățile de la Kiev nu au dat curs încă solicitării de a-i permite activitatea pe teritoriul Ucrainei, HotNews a întrebat mai mulți preoți și capi bisericești de etnie română din această țară dacă-și doresc să facă parte din Biserica Ortodoxă Română.

În 2023, fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, spunea că „nu există nicio solicitare, oricât de firavă”, din partea etnicilor români din Ucraina pentru sprijinul BOR.

În urmă cu câteva zile, Sinodul BOR a criticat, într-o manieră mai puțin obișnuită, autoritățile de la Kiev pentru că ar amâna „nejustificat” recunoașterea jurisdicției bisericii românești pe teritoriul Ucrainei. 

BOR și-a manifestat, încă din martie 2024, intenția de a prelua cele aproximativ 130 de biserici românești din Ucraina, prinse în acest moment în conflictul religios, ortodox, din această țară. 

Bisericile din regiunile locuite majoritar de etnici români țin, în continuare, de biserica ortodoxă ucraineană care este subordonată canonic Patriarhiei Moscovei. Această biserică a fost interzisă prin lege de Parlamentul Ucrainei pentru că este considerată fidelă Rusiei și nu Ucrainei. 

Asta chiar dacă, pe 27 mai 2022, la trei luni de la declanșarea invaziei în Ucraina, această biserică și-a declarat independența față de Patriarhia Moscovei. Autoritățile ucrainene spun însă că gestul este unul de fațadă.

Autoritățile au dat un termen de nouă luni pentru ca toate bisericile considerate subordonate Moscovei să treacă la biserica autocefală ucraineană și încearcă acum să convingă și bisericile românești din Bucovina de Nord sau din sudul Basarabiei, să facă același lucru. 

În acest conflict, care durează deja de doi ani, au existat și scene „mai puțin ortodoxe”. De pildă, așa cum a scris presa ucraineană, Mitropolitul Meletie de la Cernăuți a rămas fără cetățenie după ce serviciul de securitate al Ucrainei i-a descoperit, la o percheziție, pașaportul rusesc (în Ucraina este interzisă cetățenia multiplă). 

De asemnea, spectatorii din România l-au putut vedea, prin intermediul televiziunilor, și pe Mitropolitul Loghin de la Mănăstirea Bănceni din Ucraina care a acuzat „prigoana” autorităților din Ucraina împotriva românilor și a afirmat că noua biserică este una cu „cântece curvești și patriotice”.

Biserica Ortodoxă Română a păstrat până acum distanță de acest subiect, deși mulți s-ar fi așteptat mai demult ca Patriarhul Daniel să încerce să preia, într-o formă sau alta, credincioșii români din Ucraina.

În urmă cu un an, HotNews l-a întrebat pe purtătorul de cuvânt de atunci al BOR, Vasile Bănescu, în ce măsură se poate implica biserica românească în disputa religioasă din Ucraina. 

„BOR, care a pledat sinodal pentru o autocefalie reală și unitară (n.r.- a Bisericii Ucrainene), nu are absolut niciun drept canonic și nici nu se poate lansa într-o operațiune de desant bisericesc pentru a-i extrage și absorbi pe români în sfera sa jurisdicțională. Fără să fi primit vreodată vreo solicitare, oricât de firavă, în acest sens”, a fost răspunsul dat de Vasile Bănescu.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei spunea, astfel, că bisericile și enoriașii români din Ucraina nu și-au manifestat dorința de trece în subordinea BOR. De aceea nici BOR nu găsește de cuviință să intervină în ajutorul acestora.

Schimbarea de strategie s-a întâmplat însă în martie 2024 când Sinodul a hotărât să înființeze Biserica ortodoxă Română pe teritoriul Ucrainei. 

Argumentele istorice ale acestei decizii ale Patriarhului Daniel au fost menționate de jurnalista Sabina Fati într-o analiză pe DW: Mitropolia din Cernăuți a existat în secolul 19 și a funcționat până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, în Republica Moldova există, atât Mitropolia Basarabiei integrată în BOR, cât și cea a Moldovei, subordonată Rusiei. 

Cei mai mulți preoți români refuză să vorbească pe acest subiect

Dincolo de argumentele geopolitice, preoții români din Ucraina consultați de HotNews spun că singura biserică canonică din Ucraina este cea acuzată de autorități că face jocurile Rusiei, și refuză să treacă la biserica cea nouă pe care o cataloghează „schismatică”.

HotNews a întrebat mai mulți preoți cum se raportează la intenția BOR de a înființa o biserică românească în Ucraina și la amânarea „nejustificată și pe termen neprecizat” a unei hotărâri din partea autorităților ucrainene în acest sens, după cum acuză Sinodul. Unii au spus politicos că nu vor să vorbească pe acest subiect, alții, când au auzit despre ce este vorba, au închis telefonul. 

Au fost însă și unii preoți care au răspuns la întrebări.

„Suntem mulțumiți cu ce avem, nu dorim altceva”

Protopopul din Herța, părintele Pavel Dumitru a răspuns ferm la întrebarea dacă și-ar dori să treacă în subordinea Bisericii Ortodoxe Române. 

„Noi avem biserica din Bucovina de Nord care e sub mitropolitul Meletie (n.r.- al Cernăuților și Bucovinei), iar la Kiev îl avem pe Mitropolitul Onufrie. Suntem mulțumiți cu ceea ce avem, nu dorim altceva, nu avem nevoie de altceva”, a răspuns protopopul, după care a închis telefonul.

Preotul se referă, practic, la capii bisericii ucrainene care se subordonează Patriarhiei Moscovei. În ceea ce-l privește pe Meletie aceasta este Mitropolitul căruia autoritățile ucrainene i-au suspendat cetățenia, după ce i-au descoperit pașaportul rusesc. 

„Este război și nu avem dreptul să facem nimic”

Preotul Constantin Petro, din localitatea Hreațca, care slujește într-o biserică cu 500 de credincioși, potrivit propriilor afirmații, a fost mai generos cu explicațiile. 

„Varianta cea mai bună pentru noi este să rămânem cu Dumnezeu, în unitate, acolo unde suntem, la biserica actuală. Oricum nu putem rezolva nimic pentru că este război și nu avem dreptul să facem nimic”, a răspuns Constantin Petro. 

În ceea ce privește intenția BOR de a înființa o biserică pe teritoriul Ucrainei, preotul spune că a auzit despre aceasta, dar „chiar de ar fi de acord, ce poate rezolva el singur? Decizia nu o pot luat decât Mitropolitul Meletie și Onufrie (n.r.- capii bisericii subordonate Patriarhiei Moscovei)”. 

Preotul Ioan Bivolaru de la biserica din localitatea Satu Mare, raionul Herța, unde vin aproximativ 250 de enoriași, a dat vina pe noua biserică ucraineană care, în opinia sa, aduce dezbinare. 

„Ei (n.r.- biserica ucraineană autocefală) au adus dezbinare în biserică, deși nu sunt recunoscuți, la nivel canonic, decât de patru biserici ortodoxe. Ei vor să ne treacă sub conducerea lor, dar cu frica nu se poate stăpâni”, a spus preotul. 

Ca o precizare importantă, biserica autocefală ucraineană a primit recunoaștere din partea Patriarhului de la Constantinopol Bartolomeu I, care, în 2019, a semnat tomusul (decretul) prin care biserica ucraineană a devenit autocefală. 

Decizia a fost luată după întâlnirea istorică la Creta din 2016, a tuturor bisericilor ortodoxe din lume, pe care biserica rusă a boicotat-o. Mai multe detalii pe acest subiect pot fi găsite în articolele istoricului Petre Guran, „Sinuciderea celei de a treia Rome. Națiune rusă și ortodoxie post-sovietică”

„Putin nu poate fi creștin dacă începi un război între creștini”

În ceea ce privește decizia BOR de a se extinde în Ucraina, Ioan Bivolaru a spus că nu ar fi împotrivă, dar pentru asta ar trebui o decizie a comunității preoțești care să precizeze exact așa: „De acum înainte suntem cu România, nu mai suntem cu Kiril (n.r.- Patriahul Moscovei)”. 

Întrebat însă ce părere are despre Rusia, Ioan Bivolaru mi-a spus că nu are o părere bună. La fel și despre Putin „care a omorât mii de oameni, dar se consideră creștin”. 

„Nu poți fi creștin, dacă începi un război între creștini”, a concluzionat preotul. 

Am vorbit și cu preotul paroh al Capelei Mitropolitane din Cernăuți, Hristofor Gheorghevici Gabor. La începutul lunii septembrie 2024, acesta a cerut ajutorul autorităților române, după ce Consiliul Municipal din Cernăuți a decis să preia capela unde sunt înmormântați mitropoliții Bucovinei și s-o transfere Muzeului de cultură și istorie.  

Preotul spune însă că deși „are o părere bună despre BOR” se abține să se exprime pe acest subiect și a refuzat să comenteze.

​Read More

-Publicitate-

Centura Capitalei va fi lărgită între DN2 și A2: Noul contract, semnat azi cu o asociere româno-bulgară

#image_title

HotNews.ro

Centura Capitalei ar urma să fie lărgită la 4 benzi pe sectorul DN2 – A2 (11km), la pachet cu realizarea unor noi pasaje supraterane pe traseul drumului modernizat. Contractul a fost semnat marți cu o asociere de constructori româno-bulgară ce va avea termen 24 de luni pentru proiectare și execuție.

Contractul a fost semnat marți de către CNAIR cu Asocierea Maristar Com – Hydrostroy AD – Patstroy Vdh Ead (România – Bulgaria) pentru 451,16 milioane de lei (fără TVA).

Durata contractului este de 24 de luni, din care 6 luni perioada de proiectare și 18 luni durata de execuție a lucrărilor.
„Astfel, după perioada de proiectare de 6 luni, maximum în primăvara anului viitor, putem începe lucrările de lărgire a Centurii București între DN2 – A2, care includ și ultimul pasaj din seria celor 5 pe care le-am început în 2020 și finalizat între timp (Mogoșoaia, Berceni, Popești-Leordeni, Domnești și Cernica – singurul nefinalizat)”, anunță secretarul de stat în Transporturi, Ionel Irinel Scrioșteanu.

Noul constructor va relua lucrările de la stadiul fizic de 20,76% și va executa:

lărgirea la 4 benzi a Centurii București pe o lungime de 11,45 km

pasaj rutier peste DJ301 la Cernica, în lungime de 400 metri

pasaj rutier peste calea ferată București – Constanța, în lungime de aproximativ 124 metri

pasaj rutier peste calea ferată București – Oltenița, în lungime de aproximativ 105 metri

Proiectul de lărgire a Drumului Național Centura București (DNCB) a fost scos la licitație după ce lucrările s-au blocat la circa 20%, iar fostul contract cu italienii de la Tirrena Scavi a fost reziliat în decembrie 2022.

Cum arăta o parte din acest proiect în timpul lucrărilor din fostul contract cu italienii de la Tirrena Scavi:

​Read More

-Publicitate-