Acasă Blog Pagina 537

Scholz, vizită oficială la New Delhi. Cancelarul vrea acorduri comerciale și militare cu India ca „să evite dependenţele unilaterale”

HotNews.ro

Vizita oficială a cancelarului Olaf Scholz în India are ca obiectiv apropierea celor două țări, din punct de vedere economic și militar. În timp ce premierul Modi a lăudat investițiile și vizele acordate de Germania muncitorilor indieni calificați, cancelarul a declarat că face presiuni pentru încheierea unui acord de liber schimb cu UE, potrivit site-ului german de știri Tagesschau.de.

Scholz a sosit, joi, împreună cu mai mulți miniștri de rang înalt din cabinetul său, la New Delhi, pentru Conferinţa Asia-Pacific a întreprinderilor germane. Vineri, el a avut discuții cu prim-ministrul Indiei, Narendra Modi.

„Avem nevoie de mai multă cooperare”, a subliniat Scholz la întâlnirea cu premierul indian, punctând că India și Germania trebuie „să evite dependenţele unilaterale, în special în domenii de importanţă strategică, materii prime critice şi anumite tehnologii”, scrie Bloomberg.

Accentul întâlnirii celor doi s-a pus însă pe un acord de liber schimb între UE și India, chestiune pusă în dezbatere încă din 2007. Cancelarul a declarat că trebuie să existe în acest sens „progres și rezultate rapide”, subliniind că acordul „s-ar putea întâmpla mai degrabă în luni, decât în ​​ani”, dacă există cooperare între cele două state.

Dar, potrivit Tagesschau.de, există o problemă, când vine vorba de găsirea unui compromis. În timp ce UE face eforturi pentru standarde de mediu și lanțuri de aprovizionare durabile, India nu dorește să deschidă fiecare sector economic pentru piața internațională.

Ministrul Comerțului din India, Piyush Goyal, a trasat din nou limite clare, înainte de începerea discuțiilor oficiale. Industria producției de lapte, de exemplu, nu va deschide India spre un acord de liber schimb. Goyal a subliniat că India nu negociază dintr-o poziție de inferioritate, ceea ce trebuie respectat.

Ecologie, IA și vize

Pe lângă Scholz, mai mulți miniștri ai guvernului federal au călătorit în India, pentru consultări. Printre ei s-a numărat și ministrul federal al economiei, Robert Habeck. Politicianul de la Partidul Verzilor face presiuni și pentru un acord comun pe linie climatică.

De asemenea, Scholz a avertizat asupra amenințării dependențelor unilaterale, în special în zonele de importanță strategică, cum sunt materiile prime critice și anumite tehnologii. Germania vrea să evite astfel de dependențe, în condiţiile în care deteriorarea relaţiilor sale cu China pune în pericol viitorul economic al ţării.

Prim-ministrul Modi a subliniat că India e puternică în inteligența artificială și că există oportunități majore pentru start-up-uri și o extindere puternică a infrastructurii. Șeful guvernului indian a menționat și investițiile în țara sa, în ceea ce privește tehnologia ecologică.

Modi a lăudat, de asemenea, cooperarea pe linie de muncitori calificați. „Germania a decis să mărească numărul de vize anuale, pentru muncitorii indieni calificați, de la 20.000 la 90.000”, a spus el.

Submarine germane pentru India

Pe lângă economie, „Germania și India ar trebui să devină parteneri militari mai apropiați, în viitor”, spune cancelarul german. O primă înțelegere este în prezent în curs de negociere – construcția a șase submarine de către industria germană, pentru marina indiană.

Sâmbătă, cancelarul va călători la Goa. Acolo se întâlnește cu studenții de la Institutul de Tehnologie și Știință Birla și vizitează o navă de aprovizionare a marinei germane. Prin prezența sa în Indo-Pacific, Bundeswehr contribuie la protejarea libertății rutelor maritime internaționale, lucru important pentru a asigura lanțurile de aprovizionare.

​Read More

-Publicitate-

După ce l-a făcut „fascist” pe Donald Trump, Kamala Harris este acuzată că incită la violență

HotNews.ro

Liderii republicanilor din Congresul american au acuzat-o vineri pe Kamala Harris că incită la violenţă politică împotriva lui Donald Trump şi la o nouă tentativă de asasinat, după ce candidata democraților l-a calificat drept „fascist” pe rivalul său republican la prezidenţialele din 5 noiembrie, informează AFP.

„Calificarea unui opozant politic drept «fascist» riscă să incite un alt asasin potenţial să încerce să-i priveze pe alegători de opţiune înaintea scrutinului”, au denunţat Mitch McConnell şi Mike Johnson, liderii republicani din Congres, într-un comunicat comun, referindu-se la cele două tentative de asasinat care l-au vizat pe fostul președinte american în ultimele luni, potrivit Agerpres.

Americanii nu vor un „preşedinte al SUA care admiră dictatorii şi care este un fascist”, afirmase miercuri vicepreşedinta în exerciţiu la o reuniune publică cu alegătorii, în Pennsylvania, organizată de CNN.

Afirmaţiile Kamalei Harris veneau în urma dezvăluirilor făcute de fostul şef de cabinet al lui Donald Trump la Casa Albă, John Kelly, care a declarat că fostul preşedinte ar fi spus că dictatorul nazist Adolf Hitler „a făcut şi lucruri bune”.

Fostul colaborator estimase de asemenea că Donald Trump corespunde definiţiei unui „fascist”.

„Am nevoie de genul de generali pe care i-a avut Hitler”, a spus Trump în timpul unei conversații private la Casa Albă, când era președinte, potrivit afirmațiilor lui Kelly. „Oameni care i-au fost total loiali, care urmează ordinele”, a mai spus Trump, conform fostului său șef de cabinet.

Kelly a confirmat, de asemenea, într-o declarație pentru publicația The Atlantic, că Trump a spus că și-ar fi dorit ca personalul său militar să îi arate același respect pe care generalii naziști ai lui Adolf Hitler l-au arătat dictatorului german în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

„«Vă referiți la generalii lui Bismarck?»” a susținut Kelly, pentru The Atlantic, că l-a întrebat pe Trump. „Adică, știam că nu știe cine a fost Bismarck, sau despre războiul franco-prusac. I-am spus: «Te referi la generalii kaiserului? Cu siguranță nu te poți referi la generalii lui Hitler?» Iar el a spus: «Da, da, generalii lui Hitler». I-am explicat că Rommel a trebuit să se sinucidă după ce a luat parte la un complot împotriva lui Hitler”, a povestit fostul șef de cabinet al lui Trump.

Membrii echipei de campanie a lui Trump au negat existența acestui schimb de replici. „Este absolut fals. Președintele Trump nu a spus niciodată asta”, a replicat consilierul Alex Pfeiffer.

Candidatul republican a calificat-o el însuşi în mai multe rânduri pe rivala sa drept „fascistă”, dar şi „marxistă” şi „comunistă”, acuzându-i pe democraţi că, prin discursurile lor, ar fi incitat la violenţă împotriva sa.

Acuzaţiile au fost negate de candidata democrată, care a condamnat în repetate rânduri orice violenţă politică.

Arătând că „ameninţări persistente” continuă să-l vizeze pe Donald Trump, responsabilii republicani au invitat-o pe vicepreşedinta democrată „să ia aceste ameninţări în serios, să nu mai exacerbeze atmosfera de ameninţare şi să vegheze ca preşedintele Trump să dispună de resursele necesare pentru a fi protejat”.

​Read More

-Publicitate-

SuperLiga: Remiză cu 6 goluri între CFR Cluj și Sepsi – Virgiliu Postolachi, eroul lui Dan Petrescu

HotNews.ro

CFR Cluj și Sepsi Sfântu Gheorghe au terminat la egalitate, scor 3-3, în primul meci al etapei cu numărul 14 din SuperLiga.

CFR Cluj – Sepsi Sf. Gheorghe 3-3, în etapa #14 din SuperLiga

CFR a avut mai multe ocazii în prima parte a meciului, însă Sepsi a dat lovitura prin Marius Coman (’37). Acesta a luat o acțiune pe cont propriu și a înscris cu un șut în diagonală de la marginea careului.

Trupa lui Dan Petrescu a egalat imediat după pauză. Păun a centrat, iar Kamara (’52) a împins mingea în poartă.

Formația covăsneană a trecut din nou în avantaj după doar trei minute. Ciobotariu a urmărit mingea după un corner și a marcat al doilea său gol din acest sezon.

Echipa antrenată de Valentin Suciu s-a desprins grație reușitei lui Florin Ștefan (’83), care a preluat cu pieptul la marginea careului și l-a învins pe Popa cu un șut lângă bară.

Titular în absența lui Louis Munteanu, Postolachi a redus din diferență în minutul 86, când a deviat cu capul la șutul lui Simao.

Gazdele au egalat prin același Postolachi (’90+3), care a profitat de o neînțelegere din apărarea oaspeților.

În urma acestui rezultat, CFR a acumulat 20 de puncte și se află pe locul 3 (are și un meci mai puțin disputat), în timp ce Sepsi ocupă locul 8, cu 18 puncte.

Au evoluat echipele:

CFR Cluj: Mihai Popa – Simao Rocha, Bolgado, M. Ilie (Filip ’90), Camora (Mogoş ’78) – Fică (Tachtsidis ’71), Keita (Păun ’46), Djokovic – Deac (Korenica ’46), Postolachi, Kamara. Antrenor: Dan Petrescu.

Sepsi: Gyenge – Ciobotariu, Ninaj, Fl. Şefan – Haruţ, Alimi (Kallaku ’68), Mino Sota, Dumitrescu – C. Matei (Siger ’76), M. Coman (Hajdin ’85), El Sawy (Oroian ’68). Antrenor: Valentin Suciu.

​Read More

-Publicitate-

„Batalionul K”. Misiunea crucială în rândul contingentului de soldați nord-coreeni care luptă alături de ruși

HotNews.ro

Autoritățile ruse intenționează să desemneze un traducător la fiecare grup de 30 de soldați nord-coreeni, pentru o mai bună coordonare a acestora cu trupele ruse pe câmpul de luptă, a anunțat agenția de informații militare a Ucrainei vineri, citând o conversație interceptată între membrii unei brigăzi ruse din regiunea de graniță Kursk, scrie The Kyiv Independent.

Coreea de Nord a trimis aproape 12.000 de soldați în Rusia, inclusiv 500 de ofițeri și trei generali, pentru a participa la războiul împotriva Ucrainei, susține agenția ucraineană de informații militare (HUR). Primele apariții ale soldaților nord-coreeni la o bază din Rusia ar fi fost înregistrate pe data de 23 octombrie.

Moscova intenționează să trimită primii soldați nord-coreeni într-o zonă de luptă în perioada imediat următoare, mai exact pe 27-28 octombrie, a afirmat anterior în cursul zilei de vineri președintele Volodimir Zelenski.

În conversațiile interceptate, armata rusă se referă la soldații nord-coreeni ca la „Batalionul K”, potrivit HUR.

În afară de translator, trei soldați ruși vor fi desemnați pentru fiecare grup de 30 de luptători nord-coreeni. Cu toate acestea, în armata rusă persistă îndoieli cu privire la posibilitatea de a pune în practică acest lucru.

Coreea de Nord a negat până acum informațiile privind prezența trupelor sale în Rusia, în timp ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a oferit un răspuns evaziv. Nici președintele Vladimir Putin nu a negat informația.

O sursă din serviciile de informații militare a declarat pentru The Kyiv Independent, pe 21 octombrie, că autoritățile ruse au reținut 18 soldați nord-coreeni care și-au abandonat pozițiile în regiunea Kursk. De asemenea, au apărut imagini video care ar arăta trupe nord-coreene într-o tabără rusă de antrenament militar. Aceste informații nu au putut fi verificate în mod independent.

Presa sud-coreeană a relatat pe 22 octombrie că Phenianul a trimis piloți capabili să opereze avioane de război rusești, pentru a lua parte la conflictul din Ucraina.

Agenția sud-coreeană de presă Yonhap a scris, de asemenea, că Seulul ia în considerare trimiterea de personal militar în Ucraina pentru a monitoriza trupele trimise de Phenian.

Casa Albă: SUA, Japonia şi Coreea de Sud, profund îngrijorate de prezența soldaților nord-coreeni în Rusia

Statele Unite, Coreea de Sud şi Japonia şi-au exprimat vineri „îngrijorări profunde” cu privire la prezenţa unor trupe nord-coreene în Rusia, notează AFP.

Acestea „şi-au exprimat îngrijorări profunde cu privire la desfăşurarea de trupe nord-coreene în Rusia, potenţial pentru utilizarea lor pe câmpul de luptă împotriva Ucrainei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională al Casei Albe, John Kirby.

Phenianul afirmă că desfăşurarea de trupe în Rusia „ar respecta dreptul internaţional”

Coreea de Nord a afirmat vineri că trimiterea de trupe în Rusia „ar respecta dreptul internaţional” în cazul în care o astfel de acţiune ar avea loc, conform unei declaraţii a Ministerului său de Externe, prima a regimului de la Phenian despre desfăşurarea militară nord-coreeană despre care se presupune că ar fi destinată frontului din Ucraina, scriu agențiile EFE și Agerpres.

„Dacă se întâmplă ceva de genul a ceea ce se vorbeşte în mass-media internaţionale, cred că ar fi o acţiune care respectă normele juridice internaţionale”, a declarat Kim Jong-gyu, viceministrul de Externe responsabil cu Rusia, într-un comunicat distribuit de agenţia de stat KCNA.

„Cred că vor exista cu siguranţă forţe care doresc să o prezintă drept ilegală”, a adăugat Kim ca răspuns la o întrebare adresată de un jurnalist al KCNA despre desfăşurarea unor soldaţi nord-coreeni în Rusia.

„Ministerul nostru de Externe nu participă direct la ceea ce face Ministerul Apărării şi nu simte nevoia să confirme separat”, a spus viceministrul.

Prima declaraţie oficială a regimului nord-coreean privind trimiterea de trupe, în care Phenianul nu confirmă, dar nici nu neagă această acţiune, vine după ce preşedintele rus Vladimir Putin s-a exprimat ambiguu pe această temă, arătând că modul în care Moscova şi Phenianul aplică acordul de asistenţă reciprocă în domeniul apărării „este treaba lor”.

Coreea de Sud şi SUA au spus că aproximativ 3.000 de soldaţi nord-coreeni se află în prezent în baze din Orientul Îndepărtat al Rusiei.

Serviciul naţional de informaţii sud-coreean a estimat săptămâna aceasta că aproximativ 10.000 de militari ar putea fi dislocaţi în Ucraina până în decembrie pentru a sprijini armata rusă în lupte.

Phenianul, care a furnizat încă de anul trecut armatei ruse transporturi importante de armament, şi Moscova au negat afirmaţiile făcute de Kiev şi Seul cu privire la posibilitatea ca astfel de contingente nord-coreene să lupte în Ucraina.

Potrivit experţilor, trimiterea de trupe s-ar face în baza acordului de parteneriat strategic pe care Phenianul şi Moscova l-au semnat în iunie. Acesta prevede acordarea de asistenţă reciprocă în cazul în care una din cele două ţări este atacată, situaţie care s-ar fi creat după incursiunile forţelor ucrainene în regiunile ruseşti Belgorod şi Kursk.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

​Read More

-Publicitate-

Ucraina susține că are dreptul la „protecție serioasă” pentru că a renunţat la arsenalul său nuclear, al treilea cel mai puternic din lume: „Nu am primit nimic în schimb”

HotNews.ro

Dezvoltarea propriilor arme nucleare nu este considerată o opţiune viabilă în Ucraina, deşi decizia renunţării la uriaşul său arsenal nuclear, luată sub presiune internaţională în schimbul unor garanţii de securitate vagi reflectate în Memorandumul de la Budapesta, reprezintă un motiv de regret pentru mulţi oficiali, în contextul actualei agresiuni ruse, scrie vineri agenția spaniolă de presă EFE, într-o analiză.

În condiţiile în care partenerii externi ai Ucrainei ezită să o invite să adere la NATO, problema armelor nucleare apare în dezbaterea publică din această ţară, care caută garanţii de securitate fiabile împotriva agresiunii Moscovei, notează Agerpres.

„Am renunţat la armele noastre, dar nu am primit nimic în schimb, doar un război pe scară largă şi multe victime”, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la începutul acestei săptămâni, subliniind totodată importanţa unor perspective clare de aderare la NATO pentru ţara sa.

„Am renunţat la armele noastre nucleare pentru că am crezut că alte puteri nucleare ne vor proteja”, a precizat vineri, pentru EFE, Oleksandr Merejko, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Rada Supremă (parlamentul unicameral ucrainean), membru al partidului lui Zelenski, „Slujitorul Poporului”.

Obligații vagi, mai degrabă de factură „morală și politică”

În 1994, Marea Britanie, SUA şi Rusia s-au angajat să asigure suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, care moştenise după dezintegrarea URSS sute de focoase nucleare strategice şi tactice, precum şi rachete cu rază lungă de acţiune şi avioane destinate să le lanseze.

Din păcate, textul Memorandumului de la Budapesta a fost formulat în aşa fel încât aceste state nu şi-au asumat obligaţii importante de a proteja Ucraina, admite Merejko, profesor de drept internaţional, iar angajamentul lor avea mai degrabă un caracter „moral şi politic”.

La vremea respectivă, puţini credeau, atât în Ucraina, cât şi în afară, că Rusia ar putea ataca ţara vecină, a spus parlamentarul ucrainean. SUA, în special, au exercitat presiuni asupra Ucrainei, care traversa o criză economică şi socială profundă şi al cărei control operaţional asupra armelor era incert, pentru a preda Moscovei arsenalul său strategic uriaş.

După ce Rusia a anexat ilegal peninsula Crimeea şi a invadat regiunea estică Donbas (alcătuită din provinciile Donețk și Luhansk) în 2014, Ucraina a încercat de patru ori, fără succes, să iniţieze consultări cu ţările semnatare ale Memorandumului de la Budapesta, afirmă el.

„Indiferent cum am numi promisiunile lor, «asigurări sau garanţii», Ucraina a renunţat la singura sa garanţie de securitate din cauza insistenţelor şi are dreptul să ceară protecţie serioasă după ce unul dintre semnatarii (Memorandumului) a atacat-o”, a subliniat Merejko.

În pofida şantajului nuclear al Rusiei, Ucraina nu intenţionează să dezvolte arme nucleare, după „cea mai mare contribuţie din istorie la pacea, securitatea şi neproliferarea nucleară internaţională”, potrivit acestuia.

„Ucraina a fost şi rămâne ataşată Tratatului privind neproliferarea armelor nucleare, la care a aderat în 1994, după ce a renunţat la a treia cea mai puternică capacitate nucleară militară din lume”, a subliniat Ministerul ucrainean de Externe într-o declaraţie recentă.

Scenariul în care Ucraina își dezvoltă propriile arme nucleare pare nefezabil

Industria ucraineană a jucat un rol important în dezvoltarea armelor nucleare sovietice şi deţine încă experienţă relevantă şi unele dintre elementele tehnologice fundamentale, notează EFE, în analiză.

Cu toate acestea, iniţierea unui program de dezvoltare a armelor nucleare ar reprezenta o provocare uriaşă, din cauza constrângerilor organizatorice, financiare şi de timp cu care se confruntă Ucraina aflată în război, ceea ce o face dependentă de sprijinul internaţional, sunt de acord majoritatea analiştilor.

Conform acestora, deşi Ucraina ar putea teoretic să dezvolte arme nucleare, aceasta ar necesita zeci de miliarde de dolari şi o perioadă prelungită de timp şi, prin urmare, ar avea un efect limitat asupra acţiunilor Rusiei în acest moment.

Mai important, un astfel de demers nu ar fi pragmatic din cauza impactului negativ pe care l-ar avea asupra sprijinului aliaţilor care doresc să limiteze proliferarea armelor nucleare, a arătat Merejko.

Pe fondul livrărilor lente şi insuficiente de arme şi al restricţiilor privind utilizarea acestora, lipsa unui sprijin adecvat pentru apărarea Ucrainei împotriva a două puteri nucleare, Rusia şi Coreea de Nord, s-ar putea dovedi fatală pentru regimul de neproliferare nucleară, trag un semnal de alarmă experţi de la Kiev.

„Concluzia la care ajung unele state în acest context este că numai dezvoltându-şi propriile arme nucleare îşi vor putea garanta securitatea”, a spus Oleksandr Merejko.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

​Read More

-Publicitate-

SuperLiga: Criticat dur de patron, Malcom Edjouma e dorit de o altă echipă: „Mă pun la coadă pentru el”

HotNews.ro

Malcom Edjouma (28 de ani) a fost criticat de finanțatorul FCSB, Gigi Becali, după înfrângerea cu Glasgow Rangers din Europa League, scor 0-4, însă mijlocașul este dorit de o altă echipă din SuperLiga.

Malcom Edjouma, dorit de Valeriu Iftime la FC Botoșani

Valeriu Iftime, patronul clubului FC Botoșani, spune că și-ar dori ca fotbalistul să revină la echipa sa, pentru care a mai evoluat în perioada februarie 2022 – august 2023.

„Domnul Becali se aprinde mereu atunci când pierde FCSB, când echipa nu e grozavă, dar mai greșește și Neuer, nu doar Edjouma. E o mare greșeală să-ți desființezi jucătorii după un meci. Fotbaliștii se simt rău în astfel de situații, sunt convins de asta.

Dacă există această posibilitate, eu pe Malcom l-aș lua oricând de la Becali, dar sunt convins că îl vor mai multe echipe.

Mă pun la coadă pentru el (n.n. râde). El este un jucător mai lent, dar nici alți fotbaliști de la FCSB n-au avut reacție în această partidă cu Rangers, așa cum este și Ștefănescu.

Îmi place Edjouma, uitați că Denis Haruț a plecat de la FCSB și acum joacă meci de meci la Sepsi”, a spus Valeriu Iftime, citat de ProSport.

În august 2023, FCSB a plătit 330.000 de euro pentru a-l transfera pe Edjouma de la FC Botoșani.

​Read More

-Publicitate-

Ursula von der Leyen a anulat o întâlnire cu premierul Serbiei, după ce oficialul s-a întâlnit cu un ministru rus

HotNews.ro

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a refuzat, vineri, să se întâlnească la Belgrad cu premierul Serbiei, Milos Vucevic, după ce acesta s-a văzut cu ministrul economiei din Rusia, potrivit AFP, citată de Agerpres. 

Înainte de a lua cina cu președintele Serbiei, Ursula von der Leyen trebuia să aibă o întâlnire cu premierul Aleksandar Vucevic. Evenimentul a fost, însă, anulat în ultimul moment, pentru că şeful Guvernului tocmai discutase cu ministrul rus, Maksim Resetnikov, aflat şi el în vizită la Belgrad.

„Am anulat întâlnirea cu premierul în urma întrevederii acestuia cu ministrul economiei al Federaţiei Ruse”, a spus ambasadorul Uniunii Europene în Serbia, Emanuele Giaufret.

El a adăugat că „există informaţii cu privire la intenţia Serbiei de a-şi consolida relaţiile economice cu Federaţia Rusă. Având în vedere acest lucru, preşedinta Comisiei a considerat că nu există niciun motiv pentru a organiza întâlnirea cu premierul”.

Informațiile despre întâlnirea lui Vucevic şi Resetnikov au fost făcute publice într-un comunicat al Guvernului sârb, care a fost șters ulterior.

Ursula von der Leyen a declarat că vizita ei în Serbia este un semn foarte clar al încrederii sale că viitorul Serbiei se află în Uniunea Europeană, în cadrul căreia ţara îşi va exercita toate drepturile în calitate de membru.

Vicepremierul sârb a spus că ar vrea ca țara lui să intre în BRICS

Vicepremierul Aleksandar Vulin a declarat, joi, la summitul BRICS de la Kazan, că ar vrea ca Serbia să fie primită în organizația internațională.

„Serbia speră că va fi un loc pentru ea în grupul BRICS, deoarece este vorba de o organizaţie care oferă libertate fără a cere schimbări de sistem sau aderarea la sancţiuni”, a spus Aleksandar Vulin. 

El a continuat spunând că „în BRICS ne simţim ca între prieteni. Pentru prima dată avem libertatea de a alege. Asta este foarte important pentru Serbia”.

​Read More

-Publicitate-

Picajul în sondaje îl determină pe Viktor Orban să vadă un scenariu de coșmar pentru regimul de la Budapesta

HotNews.ro

Premierul conservator ungar Viktor Orban a reluat vineri acuzațiile lansate în urmă cu două zile la adresa Uniunii Europene, afirmând, la la postul public de radio Kossuth, că „Bruxellesul vrea un guvern marionetă în Ungaria şi, imediat ce va reuşi să ajute unul să preia puterea, îi vor da instrucţiuni şi ordinele lor vor trebui executate”, scrie agenția de presă MTI.

Conform lui Orban, o decizie în acest sens orchestrată de Partidul Popular European (PPE), cea mai importantă forță politică din Legislativul comunitar, a fost deja luată la Bruxelles.

„Ei au spus: «s-a terminat, domnule prim-ministru, plecaţi, dumneata şi guvernul tău, noi avem aici de pus un nou prim-ministru şi un pretins partid de guvernământ! Noi, la Bruxelles, îi sprijinim»”, afirmă premierul ungar, confruntat cu ascensiunea noului partid de opoziţie Tisza intrat în PPE şi creat de unul dintre foştii săi aliaţi, Peter Magyar, care a decis să-i devină opozant în urma unei afaceri politico-conjugale, potrivit Agerpres.

„Ei au nevoie de un guvern marionetă. Toate imperiile sunt aşa, la fel erau şi sovieticii. (…) Bruxellesul vrea un guvern de «yesmeni» care, atunci când primeşte un telefon de la Bruxelles, să spună mereu «da»”, a mai susținut Viktor Orban.

„Aceasta nu este doar o chestiune de putere. Bruxellesul are dispute de politică economică cu Ungaria şi impactul asupra populaţiei va fi serios dacă renunţăm. (…) Problema nu este cine va fi prim-ministru, ci care sunt efectele pe care le va suferi populaţia”, a continuat șeful guvernului de la Budapesta.

Cea mai mare provocare la adresa regimului lui Orban

Viktor Orban se află în conflict permanent cu Comisia Europeană, care-l acuză de încălcarea statului de drept prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, respingerea migranţilor ilegali, controlul asupra presei, justiţiei şi achiziţiilor publice sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) asupra dreptului naţional.

Pentru toate acestea, Comisia Europeană a blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Ungariei, prin care această ţară are dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie.

Mai mult, Bruxellesul a activat împotriva Budapestei noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să le suspende fondurile europene acelor ţări membre despre care consideră că încalcă statul de drept, suspendând astfel 22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ce revin Ungariei, din care fost deblocate numai aproximativ o treime la sfârşitul anului trecut, în timp ce Ungaria ameninţa atunci să blocheze ajutorul UE pentru Ucraina.

Dar provocarea cea mai recentă pentru premierul suveranist ungar este creşterea popularităţii noului partid de opoziţie condus de Peter Magyar, care în afara declaraţiilor politice se remarcă şi prin organizarea de manifestaţii anti-guvernamentale.

Fost membru al Fidesz, partidul lui Orban, Magyar a demisionat din această formaţiune după ce a divorţat de Judit Varga, fosta titulară a portofoliului Justiţiei şi o aliată a premierului.

El a fondat apoi partidul de centru-dreapta Tisza, ce s-a impus rapid ca formaţiune principală de opoziţie, iar la alegerile europarlamentare s-a clasat pe locul doi, după Fidesz, cu aproape 30% din voturi.

Ce arată sondajele

Ultimele sondaje arată că Tisza a depăşit Fidesz în opţiunile de vot, tendinţă care dacă se menţine ar conduce la pierderea puterii de către Orban după următoarele alegeri legislative în 2026.

Tisza este cotată cu un sprijin de 42% în rândul alegătorilor care au declarat că sunt deciși cu cine vor vota, fiind urmat de Fidesz la 40%, potrivit unui sondaj publicat de Reuters. În rândul întregii populații, deciși și indeciși, Fidesz conduce în continuare cu un sprijin de 29%, urmat de Tisza, cu 26%.

Acest sondaj, realizat de 21 Research Center, un think tank cu sediul la Budapesta, arată succesul de care se bucură Peter Magyar, care a intrat în politică în urmă cu un an cu un mesaj împotriva corupției și a propagandei oficiale.

Alte două sondaje publicate au arătat, de asemenea, că Fidesz are un avans tot mai mic față de Tisza. Următoarele alegeri parlamentare din Ungaria sunt programate să aibă loc la începutul lui 2026.

​Read More

-Publicitate-

Prima sentință în cazul fraudei de la pensiunea „La Nea Vasile”. Unul dintre proprietari, un fost polițist, condamnat la închisoare

HotNews.ro

Tribunalul Vaslui a decis joi, 24 octombrie, condamnarea celor doi proprietari ai pensiunii ”La Nea Vasile” din județul Vaslui care, într-o singură lună, a încasat venituri de peste 300.000 de euro. 

Găsit vinovat pentru fraudarea cardurilor a zeci de cetățeni străini, Claudiu Cătălin Toniță, fost polițișt în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui, a fost condamnat la 3 ani și 6 luni închisoare cu executare. 

Fosta soție a acestuia a primit o pedeapsă cu suspendare. Judecătorii au aplicat o amendă de 80.000 de lei societății administrate de către aceștia și au decis dizolvarea ei. 

Decizia Tribunalului Vaslui nu este definitivă.

Cei doi soți Claudiu Cătălin și Larisa Munteanu Toniță au divorțat după declanșarea anchetei.

Bărbatul a lucrat timp de 10 ani în Poliția Română, fiind agent la posturi de poliție rurale și la Poliția Rutieră. După ce s-a retras din. El a recunoscut acuzațiile.

Larisa Munteanu a negat implicarea sa în fraudarele bancare.

Cei doi proprietari au pensiunii La Nea Vasile din județul Vaslui au fost găsiți vinovați pentru efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, accesul ilegal la un sistem informatic și spălare de bani. Pentru că au avut strategii diferite în fața judecătorilor, pedepsele nu au coincis.

Claudiu Cătălin Munteanu Toniță nu doar că a recunoscut faptele și a solicitat judecarea prin procedura simplificată, ci a mai folosit o „armă” pentru a scăpa cu o pedeapsă cât mai ușoară. În timpul anchetei, acesta a depus un denunț, reclamând procurorilor alte fapte de înșelăciune, spălare de bani și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Pentru recunoașterea faptelor și denunțarea altora, lui Claudiu Cătălin Munteanu Toniță i-au fost reduse limitele de pedeapsă cu câte o treime. Însă chiar și așa pedeapsa acestuia a fost mai mare decât a soției, instanța apreciind că implicarea bărbatului în circuitul infracțional a fost mai mare. 

Astfel, pedepsele aplicate în cazul său au fost: 2 ani pentru fraudă informatică, 2 ani de închisoare pentru acces ilegal la un sistem informatic și 6 luni pentru spălare de bani. În urma contopirii pedepselor, a rezultat o pedeapsă finală de 3 ani și 10 luni închisoare pe care instanța a decis ca bărbatul să o execute în regim de detenție. 

În plus, judecătorul i-a interzis dreptul de a mai administra societăți comerciale sau de a mai ocupa o funcție publică, respectiv de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public timp de 3 ani după executarea pedepsei.

Fosta soție a primit o pedeapsă mai mică

Deși nu a recunoscut acuzațiile, cealaltă proprietară al societății care administra pensiunea „La nea Vasile”, Larisa Munteanu Toniță, a primit o pedeapsă mai mică. În cazul ei judecătorul a decis câte 1 an și 4 luni pentru fraudă informatică și acces ilegal la un sistem informatic, respectiv 2 ani pentru spălare de bani. În urma contopirii celor trei pedepse, instanța a stabilit o condamnare de 2 ani, 10 luni și 20 de zile, însă cu suspendare. 

Femeia va trebui să respecte un program de supraveghere timp de 3 ani. Și în cazul ei, judecătorii i-au interzis să mai administreze societăți comerciale și să mai ocupe vreo funcție publică timp de 2 ani.

Pusă sub acuzare ca persoană juridică, societatea Katlaris, care administra pensiunea La Nea Vasile, a fost condamnată la o amendă în cuantum de 80.000 de lei. În plus, Tribunalul Vaslui a decis dizolvarea acestei societăți.

Instanța a instituit sechestre asiguratorii pe mai multe terenuri și autoturisme de lux deținute de cei doi proprietari în vederea recuperării prejudiciului, estimat la 1.411.968 și pe care cei doi proprietari au fost obligați să îl achite.

Decizia pronunțată de Tribunalul Vaslui poate fi contestată în termen de 10 zile de la comunicare.

Pensiunea care aduna bani de la oameni din cele mai exotice locuri de pe mapamond

Cazul pensiunii ”La Nea Vasile” din județul Vaslui a ajuns în atenția procurorilor după ce reprezentanții Raiffesen Bank au primit zeci de refuzuri la plată din partea unor cetățeni străini care reclamau retragerea unor sume de bani de pe conturile lor pentru servicii pe care nu le-au solicitat. Toate refuzurile la plată vizau același lucru: servicii hoteliere la pensiunea situată pe drumul european E581 din județul Vaslui, despre care cetățenii străini nici nu au auzit vreodată.

Bănuind că operațiunile bancare au fost efectuate cu carduri clonate, oficialii băncii au sesizat parchetul.

Ambii proprietari au susținut în timpul anchetei că suma de 330.000 de euro încasată pe parcursul unei singure luni reprezentau servicii de cazare și masă pentru clienții care ”veneau la pensiune cu autocare şi microbuze înmatriculate în Republica Moldova”.

Procurorii au apreciat drept lipsite de credibilitate apărările celor doi.

„Nu este deloc credibil faptul că un client, în mod conştient şi benevol, ar face o plată cu cardul pentru una sau câteva nopţi de cazare la pensiunea „La Nea Vasile” pentru care să plătească o sumă, spre exemplu, de 12.000 lei sau 23.500 lei sau 36.850 lei sau 45.800 lei”, a subliniat procurorul în rechizitoriu.

​Read More

-Publicitate-

Astronauții blocați pe Staţia Spaţială Internaţională s-au întors pe Pământ

HotNews.ro

Patru astronauți, trimiși în spațiu de compania lui Elon Musk, SpaceX, s-au întors, vineri, pe Pământ, după ce au rămas blocați în spațiu, din cauza unor probleme tehnice. Și uraganul Milton le-a întârziat aterizarea, conform Associated Press. 

Astronauții au stat în spațiu opt luni. Ei au aterizat pe Pământ, în Golful Mexic, după ce s-au deconectat de la Stația Spațială Internațională la mijlocul acestei săptămâni. 

Cei trei americani și un rus ar fi trebuit să se întoarcă acasă acum două luni, însă întoarcerea lor a fost întârziată de problemele cu noua capsulă pentru astronauți Starliner a Boeing. Capsula s-a întors pe Pământ goală, în luna septembrie, pentru că ar fi putut pune astronauții în pericol.

Și condițiile meteo datorate uraganului Milton au întârziat ajungerea lor pe Pământ.

SpaceX i-a lansat pe cei patru astronauți, în spațiu, în luna martie. Ei au apreciat sprijinul echipelor de acasă care au „trebuit să replanifice, să reproiecteze și să refacă practic totul împreună cu noi și ne-au ajutat să facem față tuturor acestor provocări”.

În locul lor, au fost trimiși doi piloți de test Starliner, a căror misiune s-a prelungit de la opt zile, la opt luni și doi astronauți lansați de SpaceX, în urmă cu patru săptămâni. 

Cei patru vor rămâne în spațiu până în februarie.

​Read More

-Publicitate-