Acasă Blog Pagina 542

România a devenit cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană – Raport UE

HotNews.ro

Piețele europene de gaze și energie electrică s-au stabilizat în al doilea trimestru al anului 2024 față de aceeași perioadă din 2023, potrivit noilor rapoarte trimestriale ale Comisiei Europene, publicate joi. Rapoartele arată că sursele regenerabile au ajuns la niveluri record, având o pondere de 52% în producția de energie electrică.

Pe partea de gaze, piața s-a adaptat provocărilor determinate de invadarea Ucrainei de către Rusia. Importurile de gaze din UE au scăzut în continuare, iar gradul de umplere a depozitelor de gaze a continuat să crească. Prețurile de vânzare cu amănuntul la gaze au revenit la niveluri din 2021, dinainte de izbucnirea crizei energetice. În ceea ce privește prețurile cu ridicata, nivelul acestora arată condiții competitive de aprovizionare.

România a întrecut Olanda

Consumul de gaz în UE a fost de 61 de miliarde de metri cubi, o scădere de 6% față de an și 45% trimestrial, ceea ce indică o scădere continuă a consumului de gaz din UE. Producția internă de gaze din UE a fost de 7,7 miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă o scădere de 8% față de trimestru și cu 18% față de anul precedent.

România a devenit, pentru prima dată, cel mai mare producător de gaze din UE, urmată de Olanda pe locul doi și Germania pe locul trei, se arată în raport. Până în prezent, România era al doilea producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, după Olanda.

Reprezentanții Ministerului Energiei, ai companiilor din energie și analiști estimau, până acum, că România va deveni cel mai mare producător din UE după ce va începe exploatarea zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră, adică din 2027.

Importurile de gaze din UE s-au ridicat la aproape 70 de miliarde de metri cubi, neschimbate față de trimestrul precedent, dar cu 9% mai puțin decât în ​​anul precedent.

Norvegia a rămas cel mai mare furnizor de gaze al UE (34%), urmată de Rusia (18%), SUA (16%), Africa de Nord (15%), Qatar (4%) și Azerbaidjan (4%).

Gazul rusesc a reprezentat 18% din totalul importurilor de gaze ale UE, o scădere cu 1 punct procentual față de trimestrul precedent și o creștere cu 4 puncte procentuale față de anul precedent. Comparativ cu 2021, ultimul an înainte de invadarea Ucrainei, importurile de gaze rusești au scăzut cu 70%.

Prețurile angro la gaze în Europa au fost în medie de 32 €/MWh în al doilea trimestru al anului 2024, o creștere de 16% față de trimestrul precedent și o scădere de 9% față de anul precedent.

Prețurile cu amănuntul la gaze au scăzut cu 4% față de trimestrul precedent și cu 10% față de anul precedent. Prețul mediu de vânzare cu amănuntul în UE a fost de 101 EUR/MWh. Mai 2024 a înregistrat cel mai mic preț de vânzare cu amănuntul (100 EUR/MWh) din trimestrul respectiv și de la începutul crizei energetice în 2022.

Energia electrică, prețuri în scădere

Piața energiei electrice prezintă evoluții pozitive, cu prețuri în scădere și o pondere în creștere a surselor regenerabile în mixul de energie electrică.

Prețurile cu amănuntul la energie electrică pentru gospodăriile din capitalele UE au scăzut cu 8% în al doilea trimestru (239 EUR/MWh), comparativ cu acelasi trimestru al anului trecut.

Consumul de energie electrică din UE nu s-a recuperat încă pe deplin, în comparație cu nivelurile dinaintea crizei. În general, consumul a crescut doar ușor (+1%).

Cifrele trimestriale au arătat progrese considerabile în tranziția către energie curată, cu 52% din producția de energie electrică din trimestrul doi generată din surse regenerabile. Solarul și eolianul au înregistrat o creștere de 14% a producției în trimestrul doi, cu un plus de 18 TWh.

Producția eoliană onshore a crescut cu 6%, cu 5 TWh, în timp ce producția eoliană offshore a crescut cu 37%, cu 4 TWh. Producția solară a crescut cu 20%, cu 14 TWh, iar energia hidroelectrică și-a îmbunătățit producția cu 21%, cu 18 TWh.

Producția de combustibili fosili a scăzut cu 18%. Producția pe bază de cărbune a scăzut cu 7%, minim 12 TWh. Producția nucleară a crescut cu 2%, cu 3 TWh.

Sursă foto: Dreamstime

​Read More

-Publicitate-

Revoltă și protest la Guvern. Câteva mii de persoane nemulţumite de recalcularea pensiilor vor să discute cu Marcel Ciolacu

HotNews.ro

Câteva mii de pensionari şi angajaţi protestează, vineri, în faţa Guvernului, nemulţumiţi de modul în care au fost recalculate pensiile, transmite News.ro. Ei reclamă „inechităţile” din sistem şi susţin că sunt situaţii în care pensiile au scăzut la jumătate. Protestatarii spun că noua Lege a pensiilor îi afectează pe cei care au lucrat în grupe de muncă sau în condiţii speciale. Ei cer o întrevedere cu premierul Marcel Ciolacu.

14:38

Cabinetul prim-ministrului a transmis că Guvernul României susține adoptarea în Parlament, într-un termen cât mai scurt, a proiectului pentru eliminarea inechităților privind pensiile militare, respectiv propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

Premierul Marcel Ciolacu a avut astăzi, la Palatul Victoria, consultări cu reprezentanții asociațiilor rezerviștilor militari, potrivit unui comunicat remis de Guvern.

„Respectul față de militari înseamnă, pentru mine, în primul rând respectarea drepturilor. Susțin cu fermitate adoptarea proiectului prin care să fie eliminate inechitățile în aplicarea pensiilor militare într-un ritm accelerat: săptămâna viitoare va fi aprobat în Camera Deputaților, iar în două săptămâni va trece și de Senat. Fac apel către toți competitorii politici să nu mai folosească instituțiile statului în lupta electorală. Armata României, Poliția Română și toate celelalte instituții din sistemul național de apărare nu trebuie amestecate în disputele politice”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, potrivit comunicatului.

Guvernul României a aprobat în ședința de Guvern de miercuri 23 octombrie 2024 punctul de vedere cu privire la această inițiativă legislativă.

La întrevederea premierului Marcel Ciolacu au mai participat vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona-Bucura Oprescu, ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu, secretarul de stat în MAI Bogdan Despescu, se mai precizează în comunicat.

14:18

Mii de oameni s-au adunat, vineri, de la ora 13.00, pentru trei ore, în faţa Guvernului, nemulţumiţi de îngheţarea pensiilor după recalculare, în cazul unora dintre ei, dar şi de modul în care modificările aduse Legii pensiilor, aplicabile de la începutul lunii septembrie, îi afectează pe viitorii pensionari, în special pe cei care muncesc în condiţii speciale.

Anunţul privind organizarea protestului a fost făcut de Federaţia Sindicatelor din Silvicultură, însă la manifestare sunt prezenţi, alături de silvicultori, şi militari, mineri, poliţişti, siderurgişti, energeticieni şi alte categorii socio – profesionale.

„Protestul reprezintă, în fapt, o continuare a mitingului desfăşurat la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale în data de 26 septembrie 2024, la care au participat, de asemenea, organizaţiile sindicale din cadrul Confederaţiei Meridian”, au transmis, miercuri, organizatorii.

Aceştia cer modificarea în regim de urgenţă a Legii 360/2023 – privind sistemul public de pensii, care a abrogat din Statutul personalului silvic (OUG 59/2000) încadrarea în condiţii speciale (fosta grupă I) a locurilor de muncă pentru personalul silvic. Potrivit sursei citate, încadrarea în condiţii speciale făcea posibilă reducerea vârstei de pensionare pentru personalul silvic de teren cu 1 an la fiecare 5 ani lucraţi în astfel de condiţii, conform Legii 234/2019.

Silvicultorii din România spun că „îşi exprimă profunda nemulţumire şi revolta cu privire la această nedreptate, creată unei întregi categorii profesionale, prin noua Lege a pensiilor”.

​Read More

-Publicitate-

VIDEO Ce se va deschide din autostrada A7 Ploiești – Buzău în acest an. „Termenul de finalizare este evident depășit” / Imagini din dronă cu nodul A3-A7

#image_title

HotNews.ro

Primele două loturi din Autostrada „Moldovei” A7 pe tronsonul Ploiești – Buzău sunt promise de autoritățile de la Transporturi pentru deschidere în acest an, însă o monitorizare independentă arată că o deschidere de trafic s-ar putea face doar parțial.

A7 Ploiești – Mizil

„Doar 10 kilometri pe A7 Ploiești-Mizil în 2024, poate”, susține Asociația Pro Infrastructura, una dintre cele mai active organizații civice care monitorizează zona de infrastructură din România.

„În ciuda promisiunilor ministrului Grindeanu și ale premierului Ciolacu chiar de săptămâna trecută, nu vom circula în 2024 pe toți cei 21 de kilometri dintre Ploiești (Autostrada A3/Dumbrava) și Mizil. Termenul contractual de finalizare, octombrie 2024, este evident depășit”, transmite asociația, care a filmat din dronă lotul de autostradă și explică și care sunt zonele care nu vor permite o deschidere de trafic până la final de an.

„Podul cu tablier metalic peste Cricovul Sărat nu are nicio grindă pusă. Pasajul mixt peste calea ferată și DJ101F din apropierea nodului A3-A7 este și el foarte în urmă. Plus multe alte lucruri de făcut pe alte structuri, restul de asfalt, rampe, parapete, finisaje.

Așadar, singura șansă reală, și aceea greu de pus în practică până la alegeri, este o inaugurare parțială între DN1D (Albești-Paleologu-Urziceni) și DJ100C (Mizil). Dar nodurile cu DN1D și DJ100C (aflat în curtea vecinilor de la Coni-Trace) cu siguranță nu vor fi gata, pasajele sunt foarte în urmă”, argumentează asociația.

API susține că „orice ciot nou de autostradă ajută, dar în cazul de față soluțiile temporare deficitare din nodurile din capete generează conflicte de trafic, posibile congestii, dar mai ales riscuri de siguranță rutieră pentru șoferi și muncitorii constructorilor”.

Așadar, API concluzionează că „deschiderea completă în 2024, între A3 și Mizil, iese din discuție”.

„Noi credem că vor fi inaugurați cei 10 kilometri între DN1D și DJ100C doar dacă antreprenorii Pizzarotti-Retter vor reuși să termine în noiembrie până în alegeri și doar dacă vor accepta să lucreze mai departe sub trafic, prin presiunea pusă de politicieni care vor insista să taie panglica la ceva”, potrivit organizației.

A7 Ploiești – Buzău – Lotul 1: Dumbrava (A3) – Mizil

Constructorul: ASOCIEREA IMPRESA PIZZAROTTI & C. S.P.A. – PIZZAROTTI S.A. – RETTER PROJECTMANAGEMENT S.R.L.

Lungime: 21 km

Valoare: 1.468.550.055,22 Lei fără TVA.

Contract semnat: 16 iunie 2022

Lucrări începute: 22 august 2022

Termen oficial de execuție (proiectul tehnic este deja realizat): 20 de luni.

Termen de finalizare: Octombrie 2024 (termen prelungit) / T2 2025 (realist)

Stadiu (octombrie 2024): cca 85%

A7 Mizil – Buzău Vest

Mai departe pe A7, pe Lotul 2 de la Mizil la Buzău Vest șasele ca traficul rutier să fie deschis în acest an sunt minime, consideră Pro Infrastructura.

„Nu vom circula în 2024 pe cei 28,35 kilometri dintre Mizil și Buzău Vest (Stâlpu/Spătaru). Termenul contractual de finalizare, octombrie 2024, este evident depășit”, scrie Asociația care argumentează care sunt punctele critice ce previn o inaugurare acum.

„Sunt două pasaje peste A7 pe DJ102H Mizil-Căldărușanca, respectiv pe DJ103R Istrița-Găgeni-Amaru, unde grinzile metalice nu sunt livrate în șantier, ce să mai vorbim de instalarea lor și pașii necesari până la trafic.

În plus, pasajul metalic din nodul Mizil este foarte întârziat și el, iar un alt pod metalic, de data asta pe A7 peste Pârâul Sărata, este (aproape) gata doar pe un sens. La aceste puncte critice se adaugă restul lucrărilor de făcut: destul de mult asfalt pe autostradă dar și pe supratraversări, parapete, marcaje, finisaje.

Mai mult, mobilizarea celor doi antreprenori, Coni dar mai ales Trace unde sunt cele mai multe lucrări restante, nu arată că ar putea și/sau ar dori să termine în 2024, în niciun caz până în alegeri”, argumentează API.

„Niciun kilometru inaugurat în 2024. Poate doar într-un scenariu extrem în care s-ar bloca accesul cetățenilor pe cele două drumuri județene, cu reducerea accesului sau chiar izolarea localităților tranzitate de ele.

Acestea la pachet cu crearea unei situații foarte complicate în nodul Mizil unde pasajul peste A7 nu va fi gata: conflict major A7-DJ100C mai ales dacă avem trafic pe A7 din direcția DN1D până în DJ100C, posibilă congestie, risc semnificativ de siguranță rutieră și slalom printre muncitori, bonus. Și, desigur, constructorii trebuie să accelereze pe ultima turnantă – puțin probabil”, consideră Asociația.

A7 Ploiești – Buzău – Lotul 2: Mizil – Pietroasele (Spătaru)

Constructorul: ASOCIEREA SC CONI SRL (LIDER DE ASOCIERE) – TRACE GROUP HOLD PLC

Lungime: 28,35 km

Valoare: 1,25 mld lei (fără TVA)

Contract semnat: 7 iunie 2022

Lucrări începute: 11 august 2022

Termen oficial de execuție (proiectul tehnic este deja realizat): 20 de luni.

Termen de finalizare: Octombrie 2024 (termen prelungit) / T2 2025 (realist)

Stadiu (octombrie 2024): cca 91%

HARTĂ INTERACTIVĂ cu stadiul pe fiecare tronson pe A7 – Când vor fi gata toate loturile din A7 Ploiești – Buzău

HotNews.ro a realizat o hartă interactivă cu toată Autostrada „Moldovei” și a centralizat stadiul pe fiecare, dar și șansele de finalizare și deschidere în 2024 și arăta cum între promisiunile autorităților și aprecierea experților independenți apar discrepanțe mari.

În articol, Ionuț Ciurea de la Pro Infrastructura aprecia și care e situația pe cele două loturi de pe A7 Ploiești – Buzău ce sunt promise spre deschidere în acest an.

În opinia sa, cele două tronsoane vor fi deschise cel mai probabil abia în primăvara anului viitor, atunci când toate punctele critice vor fi rezolvate și majoritatea lucrărilor finalizate.

A7 Ploiesti – Buzau pe loturi, Foto: HotNews / Victor Cozmei

Cât privește Lotul 3, de lângă Buzău, acolo unde un constructor turc a început în acest an lucrările, reprezenantul API aprecia că o inaugurare ar putea veni la final de 2025.

„Lotul 3 e pe un făgaș normal, Nurol se mișcă bine. Ar trebui undeva anul viitor la final să fie gata, dacă se mobilizează foarte bine și trag tare. E un mare dacă. Merge bine acum, eu unul aș miza pentru o finalizare cu greu pe final de 2025”, spunea Ciurea.

El detalia afirmând că o porțiune va putea fi deschisa anticipat: „Undeva în primăvară, în mod normal, podul peste râul Buzău care face parte din lotul 1 Buzău – Focșani va fi finalizat și activat. Pentru a putea fi folosit, totuși, Nurol va termina niște bretele din partea sa de contract pentru a descărca traficul în drumul care duce la Brăila”, explica Ciurea. 

Autostrada „Moldovei” A7 este o șosea de mare viteză, acum în lucru pe o distanță de circa 320 de kilometri, din totalul de 440 km Ploiești – Siret. Se lucrează de la intersecția cu A3 de lângă Ploiești și până la Pașcani.

I se mai spune și „coloana vertebrală” a infrastructurii rutiere pentru Moldova pentru că străbate regiunea de la Nord la Sud, legând-o cu Muntenia și urmând să preia tot traficul greu și de tranzit de pe DN2 (E85), unul dintre cele mai aglomerate și periculoase drumuri naționale din țară. Din A7, deocamdată, au fost dați în trafic doar 16 km ce servesc drept variantă ocolitoare a Bacăului.

​Read More

-Publicitate-

Șoseaua de 158 de km asfaltată doar de roboți și drone. Niciun om nu a muncit pe șantier. VIDEO

HotNews.ro

În China a avut loc o nouă premieră în domeniul ingineriei. O bucată de 158 de kilometri de autostradă a fost reasfaltată în totalitate cu ajutorul roboților și al dronelor, fără să fie nevoie de niciun muncitor pe șantier.

Citiți mai mult pe ȘtirileProTV.

​Read More

-Publicitate-

Ciprian Ciucu: Mă uimeşte Nicuşor Dan, m-a şi inspirat. Trebuie să ne implicăm cu toţii

Foto: Facebook/Ciprian Ciucu

Liberalul Ciprian Ciucu, primar al Sectorului 6, se declară „plăcut surprins”, dar şi „inspirat” de implicarea primarului general al Capitalei, Nicuşor Dan, în campania electorală.

 

Ciucu: Mă uimeşte Nicuşor Dan, m-a şi inspirat

„Mă uimeşte dl. Dan. Nicuşor Dan. Din nou. Omul a înţeles rapid că are două opţiuni: popcorn sau să se implice activ în aceste alegeri în care se va decide ce se va întâmpla pentru următorii patru ani. Alegeri de al căror rezultat este şi mandatul domniei sale dependent. Nu a făcut el masa, lucrează cu ce i-au pus pe masă partidele de dreapta. Asta arată că nu e defetist şi că nu se lasă la voia întâmplării. Susţine doi candidaţi din pragmatism şi unul din datorie. Are nevoie şi de Guvern, dar şi de majoritate pentru a-şi duce cu bine mandatul. M-a surprins plăcut şi m-a pus pe gânduri. Şi m-a şi inspirat. Trebuie să mă implic şi eu şi să ne implicăm cu toţii în această campanie electorală pentru că ceea ce se va întâmpla în Bucureşti şi în Sectorul 6 patru ani depinde foarte mult de aceste alegeri”, a scris Ciucu, pe Facebook.

https://www.facebook.com/ciprian.ciucu/posts/pfbid02ZrcoyjYiLZbitSeJpEgJwX5KUnr2YUK62BvH8n4KVKjq4SBfSM1zLoRVgMkF9GxTl

 

Ciprian Ciucu susține referendumul cerut de Nicușor Dan

 

El şi-a exprimat în urmă cu patru zile susţinerea pentru referendumul local convocat de Nicuşor Dan. Potrivit lui Ciucu, referendumul local „nu trebuie tratat superficial” şi trebuie să devină „catalizatorul unei reforme administrative” la nivelul Capitalei. În acest sens, el a pledat pentru o reîmpărţire a competenţelor şi atribuţiilor la nivelul autorităţilor locale, urmând ca banii să fie distribuiţi între Primării în funcţie de aceste competenţe.

„În ceea ce priveşte partea de urbanism, în general, susţin, dar trebuie să ne uităm foarte atent la încărcătura birocratică pe care o va avea PMB. Mi-ar plăcea ca cel puţin autorizaţiile pentru proiecte publice să rămână la Primăriile de sector, pentru că acestea sunt foarte importante, dar în general susţin. În ce priveşte bugetul, această discuţie urmează să aibă loc, pentru că banii trebuie să urmeze competenţele legale. Dacă PMB are competenţe şi justifică ca banii să meargă acolo, nu am niciun fel de problemă, dacă mărim şi capacitatea administrativă. Dacă PMB are termoficare, apă, canal, utilităţi mari, evident că are nevoie şi de bani pentru investiţii, dar să aibă şi capacitate administrativă. Dar şi Primăriile de sector au preluat competenţe foarte importante pe utilităţi. În primul rând, managementul deşeurilor, care atârnă foarte mult de bugetul fiecărui sector, este la sectoare; şcolile, tot ce înseamnă proiecte mari de investiţi noi – sunt la sectoare; parcurile trebuie să fie la sectoare”, a precizat edilul Sectorului 6.

-Publicitate-

Un grup de hackeri iranieni a reușit să spargă conturile lui Donald Trump și să vândă e-mailurile

HotNews.ro

Hackerii au început să vândă e-mailurile lui Trump unui agent politic democrat, care a postat o serie de materiale pe site-ul web al comitetului său de acțiune politică, American Muckrakers, și unor jurnaliști independenți, dintre care cel puțin unul le-a postat pe platforma Substack, relatează Reuters.

Cele mai recente materiale arată comunicări ale campaniei lui Trump cu consilieri externi și alți aliați, discutând o serie de subiecte legate de alegerile prezidențiale din 5 noiembrie 2024.

Activitata hackerilor, care a fost documentată de Reuters, demonstrează că Iranul este în continuare hotărât să se amestece în alegeri, în ciuda unei acuzații formulate în septembrie de Departamentul de Justiție al SUA, care îi acuză pe autorii scurgerilor de informații că lucrează pentru Teheran.

Actul de acuzare menționează că o grupare de hackeri cu legături cu guvernul iranian, cunoscută sub numele de Mint Sandstorm sau APT42, a compromis mai mulți membri ai personalului campaniei Trump între mai și iunie 2024, furându-le parolele. Într-un aviz al Departamentului pentru Securitate Internă, publicat la începutul acestei luni, agenția a avertizat că hackerii continuă să vizeze personalul de campanie.

Actul de acuzare al Departamentului de Justiție precizează că autorii scurgerilor de informații sunt trei hackeri iranieni care lucrează cu forța paramilitară iraniană Basij, ai cărei membri voluntari ajută regimul să își impună regulile stricte și să își proiecteze influența. Încercările Reuters de a contacta hackerii identificați prin nume în rechizitoriu prin e-mail și mesaj text au eșuat.

Misiunea Iranului la Organizația Națiunilor Unite a afirmat, într-o declarație de presă, că relatările privind implicarea țării în pirateria informatică împotriva alegerilor din SUA sunt „fundamental nefondate și total inadmisibile”, adăugând că „respinge categoric astfel de acuzații”. FBI, care investighează implicarea Iranului împotriva ambelor campanii prezidențiale în aceste alegeri, a refuzat să comenteze.

David Wheeler, fondatorul American Muckrakers, a declarat că documentele pe care le-a distribuit erau autentice și de interes public. Wheeler a declarat că scopul său a fost de a „expune cât de disperată este campania Trump pentru a încerca să câștige” și de a oferi publicului informații concrete. El a refuzat să discute originea materialului.

Fără a face referiri specifice, campania lui Donald Trump a declarat la începutul acestei luni că operațiunea Iranului a fost „menită să interfereze cu alegerile din 2024 și să semene haos în întregul nostru proces democratic”, adăugând că orice jurnaliști care publică documentele furate „sunt la dispoziția dușmanilor Americii”.

În 2016, Trump a adoptat o poziție diferită atunci când a încurajat Rusia să spargă e-mailurile lui Hillary Clinton și să le furnizeze presei.

​Read More

-Publicitate-

Doar 8% din banii atrași până acum de România din PNRR s-au dus în mediul rural

HotNews.ro

Până acum în România s-au cheltuit 13,6 miliarde de lei din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din care doar 1,031 miliarde de lei, adică 8%, pentru mediul rural. Este extrem de puțin, spune Anca Sinea, expert în cadrul Centrului pentru Studiul Democrației, adăugând că această diferență va duce la creșterea decalajelor dintre mediul urban și cel rural din România. La rândul ei, Corina Murafa, expert în politici energetice, arată că acesta este rezultatul faptului că fondurile din PNRR nu au fost alocate în mod defalcat pe mediul urban și rural, iar primăriile de la sat nu au capacitatea de a concura cu cele de la orașe pentru atragerea de bani europeni.

Valoarea totală a contractelor de finanțare semnate cu beneficiarii din România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență este de aproximativ 210,7 miliarde de lei, din care contribuția PNRR este de 119,7 miliarde de lei (date valabile la 30 septembrie 2024), arată informațiile furnizate pentru HotNews.ro de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

În ceea ce privește mediul rural, au fost semnate 9.104 de contracte de finanțare, vizând atragerea a aproximativ 11,7 miliarde de lei din PNRR, rezultând astfel o pondere de 9,81% din valoarea totală contractată prin acest program.

În ceea ce privește valoarea totală a sumelor utilizate din PNRR, coordonatorii de reforme și investiții au raportat, până la data de 31 iulie 2024, cheltuieli totale în valoare de 13,6 miliarde de lei, din care pentru contractele de finanțare semnate cu beneficiarii din mediul rural a fost cheltuită suma de 1,031 miliarde de lei.

Prin urmare, aproximativ 8% din cheltuielile totale din fonduri PNRR raportate de coordonatorii de reforme și/sau investiții sunt aferente mediului rural, au mai arătat reprezentanții MIPE.

„Este foarte mic acest procent. Trebuie să facem o analiză de nevoi. Cel puțin din perspectiva sărăciei energetice, cei mai mulți dintre cei vulnerabili sunt la țară”, a afirmat, pentru HotNews.ro, Anca Sinea, expert la Centrul pentru Studiul Democrației din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca și coordonator al Observatorului Român al Sărăciei Energetice.

Potrivit acesteia, programul a fost făcut pentru a targeta locurile cu populații numeroase. Spre exemplu dacă renovăm un bloc beneficiare sunt zeci de familii. Pe principiul cu o lovitură rezolvi mai multe probleme.

„Însă gap-ul de bunăstare se va adânci din nou. Ruralul este o zonă care rămâne sistematic pe dinafară. Nu s-au găsit mari soluții în ultimii ani și trebuie să tragem un semnal de alarmă în zona aceasta. Cei mai vulnerabili sunt acolo”.

Sinea a adăugat că problemele pe care le au cei din mediul rural se găsesc și în orașele mici.

„Rămâne de văzut dacă aceste fonduri se duc în urbanul mare, precum București și Cluj, sau sunt folosite pentru orașele mici.

Pe de altă parte, capacitatea administrațiilor din zona rurală de a atrage fonduri și de a cofinanța proiecte este foarte mică și s-a redus și mai mult odată cu creșterea inflației, astfel că ar trebui alocate fonduri speciale pentru zona rurală”.

Citiți și E OFICIAL: Comisia Europeană propune suspendarea parțială a plăților din PNRR, un motiv fiind modul netransparent și nebazat pe competență în care se fac numirile la șefia companiilor de stat

La rândul său, Corina Murafa expert în politici energetice și membru în Comitetul Economic Social European, spune că acesta este rezultatul faptului că fondurile din PNRR nu au fost defalcate pe mediul urban/rural.

„Era destul de clar că se vor da mai mulți bani spre zona urbană, pentru că de la bun început nu a fost gândit pe un prag de regiuni sau pe UAT-uri.

Vorbim și de capacitatea administrativă până la urmă. Primăriile din rural au o secretară, un primar și câțiva angajați plătiți prost și nici n-au avut resurse pentru consultanță. Din ce am vorbit cu primarii, pe de altă parte, ei și-au dat interesul și au aplicat pe tot ce se putea, dar nimeni nu a avut interesul să-i ajute.

Cei din mediul rural au fost mereu dezavantajați, deoarece nu au nici capacitatea de a scrie proiecte precum cei din mediul urban, dar nici posibilitatea lor de cofinanțare”, a precizat Murafa, pentru HotNews.ro.

Ea a arătat că și natura investițiilor din PNRR a fost orientată spre finanțarea obiectivelor mari, precum cele de transporturi, infrastructură, mari centrale pe energie, pentru ca gradul de absorbție în general să fie foarte mare.

MIPE: PNRR nu include o alocare distinctă de fonduri pentru zona rurală

„Referitor la finanțările disponibile pentru mediul rural, precizăm că, PNRR nu include o alocare distinctă de fonduri pentru zona rurală având ca obiectiv reforme și investiții în sectoare cheie ale economiei și societății, care includ tranziția verde, transformarea digitală, infrastructura, sănătatea, educația și reforma administrației publice, fără a segmenta fondurile în mod clar între zonele urbane și cele rurale”, au mai spus reprezentanții MIPE.

„Apelurile de proiecte lansate de coordonatorii de reforme și/sau investiții asigură aplicarea principiului transparenței, ceea ce presupune punerea la dispoziția celor interesați a tuturor informațiilor referitoare la condițiile de accesare a fondurilor europene aferente PNRR pentru atribuirea contractelor de finanțare.

Beneficiarii eligibili, printre care și beneficiari din mediul rural pot depune proiecte în cadrul apelurilor de proiecte și pot accesa fonduri PNRR, iar acest lucru depinde doar de capacitatea acestora de a implementa/realiza proiecte mature”, se mai arată în răspunsul ministerului.

În total, României i-a fost alocată, prin PNRR, suma de de 28,5 miliarde euro, adică aproximativ 142 miliarde de lei.

Unde s-au dus banii în mediul rural

Din totalul de 11,2 miliarde de lei din proiectele semnate pentru mediul rural, cea mai mare parte din bani (3,6 milioane de lei) se duc către fondului local, din care 1,9 miliarde de lei către reabilitarea moderată a clădirilor publice.

În domeniul educației au fost semnate proiecte proiecte de 3,5 miliarde de lei, respectiv:

asigurarea dotărilor pentru școli – 1,7 miliarde de lei

sprijinirea unităților de învățământ cu risc mediu și mare de abandon școlar – 1,2 miliarde de lei

dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi – 279 milioane de lei

construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe – 190 milioane de lei

înființarea de servicii pentru grupurile defavorizate – 83 milioane de lei

Pentru reforme sociale s-au încheiat contracte de 352 milioane de lei, din care 292 pentru crearea unor centre pentru persoane în vârstă și 225 pentru centre destinate copiilor expuși riscului de a fi separați de familie.

Pentru infrastructura din sănătate s-au încheiat contracte de 176 milioane de lei, pentru renovarea clădirilor – 806 milioane de lei, pentru managementul deșeurilor – 1,5 miliarde, iar pentru managementul apei – 714 milioane de lei.

Decalaje semnificative între mediul rural și cel urban din România

Disparitățile dintre mediul rural și cel urban din România sunt semnificative în multe domenii.

Spre exemplu, în educație, în 17 județe din țară mai puțin de jumătate dintre copiii din mediul rural au absolvit examenul de Bacalaureat, în 2021. În 2022, pentru mediul rural, situația este similară în 15 județe.

Totodată, la nivel național, 1 din 66 de persoane din mediul rural primește ajutor social, de 6 ori mai multe decât în mediul urban.

Discrepanțele sunt vizibile și când vorbim despre numărul de șomeri sau despre accesul la servicii medicale. În 18 județe, în mediul rural, 1 din 50 locuitori sunt șomeri, de trei ori mai mulți decât în mediul urban, iar în 16 județe din țară, în mediul rural există un singur medic la peste 2.000 locuitori, adică de peste 11 ori mai puțini decât media națională la oraș.

Acestea sunt doar câteva date din studiul „România cu un singur chip”, lansat anul trecut de Departamentul de Dezvoltare Durabilă din Guvernul României.

De evoluțiile pozitive de pe piața forței de muncă nu beneficiază în egală măsură toate regiunile și toate categoriile de populație. Rata riscului de sărăcie în zonele rurale este de aproape cinci ori mai mare decât în orașe. Disparitățile regionale mari sunt defavorabile creșterii durabile pe termen lung, spune și Comisia Europeană.

Rata abandonului școlar timpuriu la nivel național rămâne foarte ridicată comparativ cu media UE de 9,6%, situația fiind și mai gravă în zonele rurale (24,5%), unde trăiește peste 40% din populația țării, arată Comisia Europeană, în Raportul de țară publicat în septembrie 2023.

Printre provocările legate de echitate se află, de pildă, și distanțele lungi de mers pe jos între școli și grădinițe din mediul rural.

Educația precară se reflectă în rata ridicată a șomajului din mediul rural: în 2021 a fost de 8,4%, comparativ cu 2,8% în orașe.

Aproximativ 75% dintre gospodăriile care sunt în sărăcie energetică extremă provin din mediul rural, arată Observatorul Român al Sărăciei Energetice.

Totodată, 80% dintre gospodăriile de la țară folosesc lemn pentru încălzire și nu au acces la alte surse sau forme de încălzire.

Sursa foto: Dreamstime

​Read More

-Publicitate-

De ce a vândut de fapt eMag televizoare la prețul de 1.5 lei de Black Friday: „Toata lumea spunea că a fost marketing”

HotNews.ro

Lipsa de atenție la datele pe care se bazează o afacere poate avea consecințe grave, a declarat Sorin-Gabriel Rotaru, Business Intelligence Manager în cadrul Tazz, în cadrul unei dezbateri care a avut loc în cadrul evenimentului „AI Reality Tour”, organizat la Bucureşti de compania Qlik, scrie Ziarul Financiar.

Acesta a oferit și un exemplu de acum un deceniu care a stârnit multe valuri. 

„O să vă dau un exemplu. Toată lumea ştie în 2015 (n. red. – de fapt 2014), când eMAG a avut preţuri bombă, de 1,5 lei pe televizor şi toată lumea (spunea) că nu, nu, (a fost) marketing. Nu. Cineva care a venit din altă companie şi era pe sales,  avea Excel-ul pus în limba română. (…) şi  a confundat virgula cu punctul. Şi în loc de 1.500 de lei (televizorul) a fost 1,5 lei”.

Potrivit ZF, eMAG a comunicat atunci că în intervalul 20:30 şi 22:59, a apărut o eroare de încărcare a preţurilor pentru anumite produse resigilate comercializate de companie, acestea fiind disponibile la vânzare la 1-8 lei, pentru care s-au înregistrat 730 de comenzi.

Black Friday 2024 la eMag, pe 8 noiembrie

În acest an, eMag a anunțat că ține Black Friday pe 8 noiembrie. Alte companii concurente vor demara chiar mai repede promoțiile, spre exemplu, Altex lansează Black Friday pe 31 octombrie. Flanco a început vineri, 25 octombrie.

​Read More

-Publicitate-

„Grindeanu și Tudose îl vor da jos pe Ciolacu de la șefia PSD”

 Sorin Grindeanu și Mihai Tudose îi vor cere demisia lui Marcel Ciolacu de la conducerea PSD după alegerile prezidențiale, spune Deputatul Robert Sighiartău, vicepreședinte PNL. Acesta l-a și crirticat pe prim-ministrul României pentru declarațiile pe care le dă presei, catalogându-le drept afirmații „pe care le poate avea maxim un primar de comună”.

 

Grindeanu se aliază cu Tusose împotriva lui Ciolacu

 

„Am ascultat declarațiile lui Marcel Ciolacu și mi se par niște declarații pe care le poate avea maxim un primar de comună. Nu poți să ai un asemenea președinte de țară, care se răstește la presă, la oameni și care manipulează și minte, pentru că Marcel Ciolacu minte și este necredibil să spui că tu nu ai mai vorbit cu Hrebenciuc de trei ani de zile, să spui că n-au fost întâlniri. Ieri au apărut primele poze (…) cu întâlnirile lui Hrebenciuc. Hrebenciuc este șeful de campanie din umbră al lui Marcel Ciolacu”, a declarat liberalul pentru B1 TV.

„Dumneavoastră (i se adresa lui Florin Spătaru de la PSD, prezent și el în emisiune – n.r.) v-ați organizat așa și la alegerile locale, ajutând UDMR, și vă organizați mai departe tot așa pentru a ajuta AUR. Este scenariul posibil, nu este posibil, este singurul scenariu pentru care lucrează PSD în acest moment, pentru că Marcel Ciolacu știe foarte clar că în turul 2 este spulberat de contracandidatul de la Partidul Național Liberal. Deci asta este tactica lui, strategia lui”, a continuat Robert Sighiartău.

 

„Grindeanu și Tudose îl vor da jos pe Ciolacu după prezidențiale”

 

„Mai mult decât atât, el clamează doar că vrea guvernare cu PNL, dar nu mai știu cu cine o face, pentru că PNL nu mai face guvernare cu PSD, ca lucrurile să fie foarte clare, iar domnul Ciolacu deja a intrat într-o tensiune că după alegerile prezidențiale dânsul va fi schimbat și de la conducerea Partidului Social Democrat și, atenție, Sorin Grindeanu îi va cere demisia, cu Tudose”, a mai declarat Robert Sighiartău.

-Publicitate-

Duelul banilor: MLS vs Arabia Saudită, cine pune mâna pe starul lui City?

HotNews.ro

Kevin De Bruyne (33 de ani), mijlocașul lui Manchester City, ar putea ajunge în MLS, la San Diego FC, după încheierea acestui sezon, deși se zvonea că va alege Orientul Mijlociu.

Contractul starului belgian va expira la finalul sezonului actual, după aproape 10 ani petrecuți în tricoul „cetățenilor. Cariera lui ar putea continua peste ocean din sezonul următor.

Detalii pe GOLAZO.ro.

Foto: Imago

​Read More

-Publicitate-