Acasă Blog Pagina 570

VIDEO Cel puțin 15 oameni au murit în Bosnia Herțegovina, din cauza inundațiilor. Avertismentul transmis de autoritățile române

HotNews.ro

Inundațiile și alunecările de teren din Bosnia Herțegovina au ucis cel puțin 15 persoane, vineri, după ce o furtună a lovit țara în noaptea de joi spre vineri. Mai multe drumuri și căi ferate care leagă Capitala de orașele mari sunt închise, conform Euronews.

Pe lângă cele 15 persoane decedate, autoritățile au anunțat mai multe persoane care sunt dispărute. Ele sunt căutate de voluntari și de armată, care au fost chemați pentru operațiunile de salvare.

„Salvăm oamenii îngropați în case”

Drumurile care leagă Sarajevo, capitala Bosniei Herțegovina, de Mostar și Marea Adriatică au rămas blocate, conform presei locale citate de Euronews.

„Oră de oră primim vești despre noi victime… I-am trimis pe toți cei pe care am putut trimite. Prioritatea noastră principală este să salvăm oamenii care sunt în viață și îngropați în casele din zonele unde au avut loc alunecările de teren”, a spus Ministrul Apărării, Zukan Helez.

Majoritatea celor decedați (14) au fost raportați în Jablanica, oraș situat pe marginea unui râu. Autoritățile din oraș au spus că drumul de acces a fost complet inaccesibil, iar oamenii au rămas fără rețea de telefonie.

„Mulți oameni sunt în pericol din cauza apelor mari și alunecărilor de teren. Există informații despre victime și mulți răniți sau dispăruți”, a transmis Serviciul de Protecție Civilă.

Cod roșu de vreme rea

Ministerul român al Afacerilor Externe a transmis cetățenilor români care se află, tranzitează sau vor să călătorească în Bosnia Herțegovina că autoritățile locale au emis cod roșu din cauza vremii, în perioada 4-6 octombrie 2024, scrie News.ro.

Potrivit MAE, mai multe drumuri au fost închise, iar ruta M17, care se întinde de la granița de nord cu Croația până la cea de sud, a devenit pe multe porţiuni imposibil de tranzitat.

​Read More

-Publicitate-

Trei candidaturi la președinție, contestate la CCR. Judecătorii Curții se vor pronunța în 24 de ore

HotNews.ro

Trei candidaturi la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie au fost contestate la Curtea Constituțională, CCR anunțând că aceste contestații vor fi soluționate într-o ședință care va avea loc sâmbătă.

„Azi, 4 octombrie 2024, pe rolul CCR au fost inregistrate contestatii cu privire la candidaturi pentru functia de Președinte al României, respectiv Mircea Dan Geoană, Diana Iovanovici-Șoșoacă, Nicolae-Ionel Ciucă. În vederea soluționării acestora in termen legal, a fost stabilită o ședință de judecată pentru sâmbătă, 5 octombrie 2024. Ulterior ședinței, CCR va emite un comunicat de presă”, a informat Curtea.

Graba cu care judecătorii de contencios constituțional se reunesc pentru soluționarea contestațiilor este explicabilă prin faptul că s-a intrat într-un calendar electoral strâns, care prevede că, pe data de 10 octombrie, candidaturile admise rămân definitive.

Ce prevede calendarul alegerilor prezidențiale

Cel mai târziu la data de 5 octombrie, ora 24:00, se vor depune candidaturile la prezidenţiale; vor intra în cursa electorală reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, dar şi candidaţi independenţi.

În termen de 24 de ore de la înregistrarea candidaturii, cel mai târziu la data de 6 octombrie, se vor înainta către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii declaraţiile pe propria răspundere ale candidaţilor în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrători ai Securităţii sau de colaboratori ai acesteia.

În termen de 48 de ore de la înregistrarea candidaturilor, cel mai târziu la data de 9 octombrie, are loc aducerea la cunoştinţa publică a declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese ale candidaţilor.

Pe 10 octombrie, candidaturile rămân definitive. Candidaturile şi semnele electorale definitive sunt aduse la cunoştinţa publică prin afişare pe pagina de internet a Biroului Electoral Central, la sediile birourilor electorale constituite, precum şi prin intermediul mass-media, în ordinea în care au fost depuse.

În 48 de ore de la data rămânerii definitive a candidaturilor – 12 octombrie, are loc stabilirea ordinii de înscriere în buletinul de vot.

​Read More

-Publicitate-

fanatik.ro: Unitatea 8200, „arma secretă” a Israelului împotriva teroriștilor. Cum reușește armata să lovească atât de precis

HotNews.ro

Arma secretă a Israelului în război. Cum știe armata atât de precis unde se află comandanții teroriștilor pentru a-i elimina.

De-a lungul acestui an, forțele aeriene israeliene par să cunoască la minut și la metru locația exactă a țintei care trebuie eliminată. Răspunsul pentru această uimitoare precizie este unitatea 8200, o structură de informații a IDF, responsabilă cu informațiile de origine electromagnetică și de spargerea codurilor. Citește mai mult pe fanatik.ro

Articol susținut de fanatik.ro

​Read More

-Publicitate-

„Războiul” din TVR continuă. Cum răspunde jurnalista care a criticat conducerea, după ce a fost acuzată că face campanie pentru AUR

#image_title

HotNews.ro

Ramona Săseanu, o jurnalistă de la TVR Craiova care a fost și șefa interimară a TVR în 2021, a criticat dur conducerea instituției, numindu-l pe președintele Dan Turturică „un turist” care cheltuie iresponsabil bani pe deplasări inutile. Într-un răspuns pentru HotNews, semnat de Direcția de comunicare a TVR, jurnalista e acuzată că e motivată politic să facă acuzații, însă aceasta neagă orice implicare politică.

„Doresc să clarific următoarele: nu am menționat niciodată vreo formațiune politică în declarațiile mele publice. Pe întreaga durată a campaniei electorale, precum și în perioada premergătoare acesteia, nu am pășit în sediul niciunei formațiuni politice din Dolj. De asemenea, subliniez că nu am intenția de a-mi construi o platformă electorală. Nu am candidat niciodată și nici nu am în plan să fac acest lucru la alegerile din 2024”, spune Ramona Săseanu, într-un răspuns pentru HotNews, după ce a fost acuzată oficial de TVR că a fost implicată în campania electorală a partidului AUR la alegerile locale.

Jurnalista, chemată în instanță în două dosare

Ramona Săseanu. Foto: TVR

Declarațiile ei vin după ce conducerea TVR a susținut, într-un comunicat public, că Săseanu are „o agendă publică și una personală” pentru care atacă instituția. Televiziunea spune că jurnalista este „subiectul mai multor acţiuni în răspundere patrimonială înaintate de SRTv Tribunalului Bucureşti”.

TVR precizează că este vorba de „decizii luate de doamna Săseanu, în perioada exercitării conducerii interimare, ce au fost sancţionate de instanţă şi care au generat prejudicii atât unor angajaţi ai SRTv, cât şi instituţiei”. 

„Da, este adevărat că am fost chemată în instanță în două dosare, așa cum se poate verifica pe portaljust.ro. În aceste cazuri, prejudiciul total estimat este de 18.000 de lei, însă ceea ce este cu adevărat relevant pentru această situație este modul în care eu și alte trei colege am ajuns să fim considerate vinovate”, răspunde Săseanu, întrebată de HotNews. Ea susține că actuala conducere are „un mod în care angajații incomozi sunt «executați» la comandă”.

„Domnul Turturică încearcă să abată discuția de la problemele reale”

Jurnalista TVR Craiova mai spune că Dan Turturică, actualul președinte-director general al TVR, „încearcă să abată discuția de la problemele reale”, cu care instituția se confruntă și „să-și continue războiul personal pe care îl are și îl întreține cu mine de ani de zile”. 

„Sunt nevoită să mă apăr constant în diverse situații delicate în care am fost pusă, doar pentru a-mi păstra locul de muncă, pe care îl am de peste 23 de ani”, a spus aceasta.

„Vă rog să faceți diferența între instituția pe care o reprezintă domnul Turturică și persoana fizică ce mă atacă și mă jignește în mod direct, folosind diverse tertipuri pentru a devia atenția de la subiectele importante care afectează buna funcționare a instituției”, mai spune Ramona Săseanu.

De ce o acuză conducerea TVR

Într-un răspuns pentru HotNews, semnat de Direcția de comunicare a TVR, instituția a acuzat-o pe jurnalista TVR Craiova că afirmațiile făcute de aceasta, într-o scrisoare adresată Comisiei pentru Cultură de la Camera Deputaților, sunt „calomnioase și au o motivație politică”.

„Având în vedere că doamna Săseanu s-a implicat activ în acest an în campania electorală derulată de filiala Dolj a partidului Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) pentru alegerile locale, SRTv consideră că afirmațiile calomnioase pe care le lansează în spațiul public au o motivație politică, determinată de apropierea alegerilor şi de intenția de a-şi construi o platformă electorală”, a transmis TVR.

Ramona Săseanu a făcut acuzații grave la adresa conducerii TVR

Marți, 1 octombrie, Ramona Săseanu a adresat o scrisoare deschisă Comisiei pentru Cultură de la Camera Deputaților, în care expune o situație „extrem de gravă și fără precedent în care se află Televiziunea Română”.

A început prin a prezenta cifrele foarte slabe ale televiziunii, cu audiențele care rareori depășesc 0.0-0.1. „Am devenit irelevanți pentru public”, scrie fosta președintă în scrisoarea adresată deputaților. 

De asemenea, în document, fosta șefă îl acuză pe actualul președinte al postului public, Dan Turturică, că cheltuie „în mod iresponsabil sau deficitar” bugetul TVR, și că alocă zeci de mii de euro anual din bugetul instituției pe deplasări în străinătate care nu ar avea legătură cu televiziunea.

În plus, președintele TVR urma să fie audiat marți, 1 octombrie, la Comisia de Cultură de la Camera Deputaților, însă, cu doar două ore înaintea întâlnirii, el a contramandat, a confirmat Iulian Bulai, președintele Comisiei, pentru HotNews.

Dan Turturică a transmis, pentru HotNews, că o va da în judecată pe Ramona Săseanu: „O bună parte din aceste afirmații vor face parte dintr-un proces de defăimare”.

Citește și: 

Șeful TVR, acuzat de fosta conducere că alocă zeci de mii de euro anual din bugetul instituției pe deplasări care nu au legătură cu televiziunea: „Avem un turist în loc de președinte”

Șeful Comisiei de Cultură, despre problemele de la TVR: „Nu mai au bani. Pentru că folosesc 80% din buget doar pe cheltuieli de salarizare”

​Read More

-Publicitate-

Autorul tentativei de jaf la o bancă din Iași a fost prins. Polițiștii l-au depistat într-un județ vecin

HotNews.ro

Individul care i-a ameninţat cu un pistol pe angajaţii unei sucursale bancare din municipiul Iaşi a fost identificat şi reţinut de poliţişti în judeţul Suceava, potrivit unui comunicat de presă remis vineri de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Iaşi, citat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, bărbatul are 37 de ani şi este din judeţul Suceava.

„În cursul zilei de 04 octombrie, poliţiştii au depistat persoana în cauză, pe raza judeţului Suceava, fiind pus în executare un mandat de percheziţie domiciliară, bănuitul urmând să fie condus la audieri la sediul IPJ Iaşi. Cercetările au beneficiat de sprijinul Direcţiei de Investigaţii Criminale Bucureşti, Unitatea Centrală de Analiză a Informaţiilor Bucureşti, Unitatea Teritorială de Analiză a Informaţiilor Iaşi, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava, Brigada de Operaţiuni Speciale Iaşi şi Brigada de Operaţiuni Speciale Suceava. Cercetările în dosarul penal întocmit sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie calificată continuă, urmând să fie dispuse măsuri legale”, transmite IPJ Iaşi.

În seara zilei de 26 septembrie, un bărbat cu capul acoperit a intrat, joi seară, în sediul unei unităţi bancare din Iaşi, ameninţând angajaţii cu un obiect care părea a fi un pistol şi cerându-le bani. Suspectul nu a reuşit să găsească bani şi a fugit, fiind căutat de poliţişti. În urma incidentului nu au fost persoane rănite.

„În seara de 26.09.2024, in jurul orei 18.05, poliţiştii din Iaşi au fost sesizaţi prin apel 112 de către sediul central al unei unităţi bancare despre faptul că, la ora 17:20, într-o sucursală din municipiul Iaşi ar fi intrat o persoană necunoscută, deghizată, având asupra sa un obiect ce părea pistol, cu care a ameninţat angajaţii care se aflau în sediu şi le-a cerut bani”, a transmis IPJ Iaşi, citat de News.ro.

Persoana nu a sustras nicio sumă de bani, iar la scurt timp a plecat din sediul băncii. În urma incidentului, nu a fost rănită nicio persoană.

Potrivit unor surse judiciare, este vorba despre o sucursală bancară din cartierul Alexandru cel Bun din Iaşi, în care la acel moment se aflau trei angajaţi care au fost ameninţaţi.

Sursele citate afirmă că angajaţii nu au apăsat butonul de panică şi nici nu au sunat la 112, anunţând doar sediul central de la Bucureşti al băncii, care a sesizat autoritatăţile după aproape o oră de la producerea incidentului.

​Read More

-Publicitate-

[P] PSD pregătește reducerea taxării pe muncă. Bani mai mulți pentru angajați cu venituri medii și mici

HotNews.ro

PSD pregătește reducerea semnificativă a poverii fiscale pe salarii, pentru veniturile de până la 5.700 de lei. Măsura, care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie, ar putea aduce venituri de până la 2.400 de lei în plus anual. Mai mult, studenții care vor fi angajați vor fi scutiți de plata CASS de 10%, bani care se vor regăsi în venitul net.

În programul de guvernare al PSD sunt prevăzute mai multe măsuri fiscale prin care se reduce cu până la 5% povara fiscală pe salarii.

”E o abordare regresivă care constă în deduceri, nu doar pe impozitul pe venit, ci și pe contribuția pe asigurări asigurări sociale de sănătate. Există trei categorii de salariați care întră și acum în zona de deduceri: tinerii, persoanele care au în întreținere copii și persoanele care au peste 50 de ani. Venim cu o nouă deducere și pe contribuția la CASS tot pentru cele trei categorii”, a declarat fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, la Antena 3 CNN.

Deduceri în funcție de venituri și de numărul copiilor

Această reducere a taxelor pe muncă propusă de PSD se va aplica pentru toți salariații cu venitul de până în 5.700 de lei. O persoană care are un salariu de 5.000 de lei și nu are niciun copil în întreținere va avea parte de o deducere de 107 lei lunar, adică 1.284 de lei pe an, potrivit exemplelor prezentate de Adrian Câciu.

Un alt exemplu, prezentat de profit.ro, este pentru cei care sunt plătiți cu salariul minim și au 4 sau mai mulți copii în întreținere. Pentru aceștia impozitul pe venit este zero, dar vor plăti CAS și CASS (redus), iar povara fiscală scade de la 32,6% în prezent la 27,6%, adică un plus 184 lei net pe luna, 2.208 lei net anual.

Venituri lunare și cu 200 de lei mai mari

Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, a dat și câteva exemple. O persoană care este plătită cu salariu minim și are un copil în întreținere va beneficia de cele mai mari deduceri care vor putea ajunge la 2.400 de lei pe an, adică un venit mai mare cu 200 de lei lunar.

Calculele vor fi făcute pe baza unei grile, în funcție de nivelul salariului, dar și de numărul copiilor aflați în întreținere.

”E o grila de deduceri. E un algoritm se aplica rapid de orice contabil, nu e o procedură greoaie”, a mai spus Câciu, la Antena 3 CNN.

Studenții angajați, fără plata CASS

O altă măsură propusă de PSD se referă la studenții și masteranzii care sunt și angajați și care vor fi scutiți de plata CASS. Astfel, aceștia vor beneficia de un venit mai mare cu 10%.

Întrebat dacă românii cu salarii mari vor avea parte de taxe și impozite mai mari, așa cum s-a vehiculat în spațiul public, Adrian Câciu a negat.

”Nu se ia în calcul această abordare, mi se pare paradoxal ca sindicatele să își dorească salarii mai mici. PSD nu prea așa ceva”, a conchis Adrian Câciu, la Antena 3 CNN.

Articol susținut de PSD

​Read More

-Publicitate-

O ucraineancă a făcut o avere uriașă cu certificate false de invaliditate pentru bărbați care voiau să se sustragă mobilizării

HotNews.ro

Autorităţile ucrainene au anunţat vineri confiscarea unor sume de bani în diferite monede reprezentând echivalentul a circa 5 milioane de euro de la o responsabilă însărcinată cu evaluarea medicală a celor supuşi procesului de mobilizare şi care ar fi încasat aceşti bani de la bărbaţi ce s-au sustras mobilizării în armata ucraineană, relatează agenţiile AFP şi EFE, preluate de Agerpres.

Biroul naţional de investigaţii (DBR) ucrainean a descoperit „aproape şase milioane de dolari” în diferite devize, plus bijuterii şi alte obiecte de valoare, în urma unor percheziţii la domiciliul şi biroul şefei comisiei medicale din regiunea central-vestică Hmelniţki, însărcinată cu evaluarea aptitudinii militare a bărbaţilor convocaţi în armată.

În timpul percheziţiei, ea a încercat să se debaraseze de o parte din bani aruncând pe fereastră saci cu bancnote. Au fost de asemenea găsite în biroul său documente false de invaliditate şi liste cu bărbaţi cu diagnostice fictive.

O avere impresionantă

Această responsabilă, identificată de presă sub numele de Tetiana Krupa, a fost arestată, împreună cu fiul său complice şi riscă până la 12 ani de închisoare şi confiscarea întregii averi. Pe lângă sumele în bani cash descoperite, această familie mai are peste două milioane de euro în conturi bancare, plus proprietăţi imobiliare în Ucraina, Austria, Spania şi Turcia.

La rândul său, Serviciul de Securitate ucrainean (SBU) a anunţat tot vineri destructurarea unui grup infracţional constituit din 13 persoane care au ajutat în oraşul nord-estic Harkov peste 400 de bărbaţi să se sustragă mobilizării cu ajutorul unor documente de invaliditate false, obţinute în schimbul unor sume cuprinse între 2.000 şi 5.000 de dolari.

După mai mult de doi ani şi jumătate de război cu Rusia, armata ucraineană are nevoie de noi soldaţi în rândul trupelor sale diminuate şi epuizate. Prin urmare, Ucraina a adoptat măsuri stricte de mobilizare care au condus la numeroase tentative de fugă din ţară şi la acţiuni de recrutare forţată în care ofiţerii recrutori recurg inclusiv la metode brutale.

Proiect de reducere a vârstei de mobilizare

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a demis anul trecut pe toţi comandanţii comisariatelor militare din ţară pentru a elimina un vast sistem corupt prin care bărbaţii încorporabili se sustrag mobilizării prin oferirea de mită şi le-a cerut bărbaţilor ucraineni care au plecat în străinătate, în pofida legii marţiale care le interzice plecarea din ţară, să revină în Ucraina pentru a lupta pe front sau măcar pentru a lucra şi plăti impozite.

De asemenea, Zelenski a promulgat în aprilie o nouă lege privind mobilizarea, care înlesneşte procedurile pentru încorporare şi înăspreşte pedepsele împotriva celor care încearcă să se sustragă acesteia, şi a redus vârsta de mobilizare de la 27 la 25 de ani.

În parlamentul de la Kiev este în prezent discutată posibilitatea reducerii vârstei de recrutare de la 25 la 20 de ani. „Nu avem suficienţi oameni, nu avem suficient de mulţi oameni tineri”, a declarat deputatul Román Kostenko, membru al partidului liberal Holos (Vocea), referindu-se la situaţia efectivelor armatei.

„Poziţia mea este clară: să nu coborâm până la vârsta de 18 ani, dar de la 20 de ani ar trebui să recrutăm, să echipăm şi să luptăm împreună pentru ţara noastră”, a adăugat acelaşi deputat, precizând că propunerea nu a fost încă discutată în Comisia de Securitate Naţională şi Apărare.

​Read More

-Publicitate-

Prețurile în facturi rămân plafonate! – Răspunsul Ministerului Energiei la solicitarea Comisiei Europene de a elimina plafoanele la electricitate și gaze

HotNews.ro

România a luat act de solicitările Comisiei Europene în ceea ce privește legislația privind prețurile la energie electrică și gaze, a răspuns Ministerul Energiei, după ce Comisia Europeană a demarat o procedură de infringement. Schema de compensare și plafonare va rămâne în vigoare în forma actuală, așa cum prevede legea, cel puțin până la 1 aprilie 2025, a mai precizat Comisia Europeană.

Reamintim că măsurile României legate de plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze sunt incompatibile cu directivele europene, se arată într-un document publicat pe site-ul Comisiei Europene. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a anunțat deschiderea unei proceduri de infringement împotriva României.

România trebuie să răspundă și să elimine plafoanele în următoarele două luni, în condițiile în care Guvernul a stabilit ca acestea să se aplice până în primăvara anului viitor.

De ce este România singura țară cu plafonări

România este singura țară care a păstrat plafonarea prețurilor, atât la producători, cât și la consumatorii casnici și industriali, chiar dacă s-a finalizat de peste un an criza energetică.

Un argument esențial este că măsurile luate de România au avut ca scop protejarea populației și asigurarea securității energetice într-un context dificil, generat de criza energetică europeană, susține Ministerul Energiei.

Măsurile au fost aplicate pentru a preveni creșterea extremă a prețurilor la energie pentru consumatori, în special pentru gospodării și instituții publice esențiale, și pentru a menține stabilitatea pieței energetice interne.

Cu toate acestea, România a avut cele mai mari prețuri pe piața spot la energia electrică. De asemenea, la consumatori nu sunt cele mai mici prețuri.

Ministerul Energiei afirmă că România a adoptat aceste măsuri ca un „răspuns temporar pentru a gestiona impactul creșterii volatilității prețurilor la energie pe piețele internaționale și pentru a asigura accesul la energie la prețuri accesibile pentru cetățeni și companii”.

”România colaborează cu Comisia Europeană pentru a găsi soluții și trebuie subliniat faptul că măsurile naționale adoptate până acum au avut ca principal scop protejarea cetățenilor și a securității energetice naționale într-un context de criză. (…) În această iarnă, prețurile în facturi rămân plafonate”, a declarat Sebastian Burduja, Ministrul Energiei.

„România va ridica în cadrul reuniunii Consiliului Energie din 15 octombrie problemele structurale de infrastructură care contribuie direct la creșterea prețurilor la energie în Europa de Sud-Est. Congestiile transfrontaliere și capacitatea limitată de interconectare împiedică piețele din regiune să beneficieze de stabilitatea prețurilor observată în alte părți ale Uniunii Europene”, a mai spus Burduja.

Potrivit Ministerului Energiei, măsurile adoptate au fost gândite ca o reacție de urgență într-un context excepțional. România a acționat conform unor mecanisme permise de legislația europeană în cazuri de criză, cum ar fi Regulamentul UE privind intervențiile de urgență pe piața energiei electrice (Regulamentul 2022/1854), care permite statelor membre să intervină pentru a proteja cetățenii în fața prețurilor ridicate (într-adevar unele dispoziții din regulament au expirat deja anul trecut), mai arată Ministerul Energiei.

Potrivit acestuia, pe măsură ce situația energetică se stabilizează, România va evalua și ajusta măsurile astfel încât să respecte mai bine normele UE, dar fără a compromite protecția populației și stabilitatea pieței interne.

România se bazează pe faptul că o procedură de infringement durează mult

Procedura de infringement demarată de Comisia Europeană este într-o etapă incipientă, în care România a primit o scrisoare de punere în întârziere. Aceasta nu reprezintă o condamnare sau sancțiune, ci un apel la clarificare și ajustare a legislației naționale pentru a fi conformă cu normele Uniunii Europene, explică Ministerul Energiei.

Termene și următoarele etape: România are două luni pentru a răspunde și a furniza informații suplimentare sau pentru a propune soluții care să corecteze problemele identificate. Dacă răspunsul nu este considerat satisfăcător, Comisia poate emite un aviz motivat, urmat eventual de sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Procedura poate dura luni sau chiar ani, oferind astfel timp pentru a discuta și implementa soluții, a mai precizat Ministerul Energiei.

Ce reclamă Comisia Europeană

România a introdus măsuri naționale care impun anumitor producători de energie electrică să contribuie cu toate veniturile peste un anumit prag de preț la un fond de tranziție energetică și obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producția lor la prețuri fixe anumitor clienți.

Plafonările la producători sunt incompatibile cu Directiva (UE) 2019/944 și Regulamentul (UE) 2019/943 privind piața internă a energiei electrice, precum și cu Directiva 2009/73/CE privind regulile comune pentru piața internă a gazelor naturale.

Măsurile în cauză limitează libertatea producătorilor de energie electrică și gaze de a-și determina prețurile angro în România.

Aceste măsuri restrâng principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor, precum și comerțul transfrontalier liber pe piețele angro de energie electrică și gaze.

Măsurile au efect echivalent cu o restricție cantitativă la export.

Scrisoarea suplimentară de punere în întârziere de astăzi urmează deschiderii procedurii de încălcare a dreptului comunitar în aprilie 2023.

În urma modificărilor aduse legislației din România care nu au abordat preocupările Comisiei și care au ridicat probleme noi, Comisia a decis să trimită o scrisoare de punere în întârziere suplimentară.

România are acum două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Cum câștigă statul de pe urma plafonărilor

În acest moment, un producător este obligat să vândă energia cu 400 lei (80 euro)/ MWh, iar gazele cu 120 lei (24 euro)/MWh. Acestea sunt prețurile cu care producătorii pot vinde fără a fi supraimpozitați. Ce este peste aceste niveluri se supraimpozitează cu 100%.

HotNews.ro a scris în mai multe rânduri că de pe urma prețurilor mari din energie profită unele companii, precum cele de pe piața de echilibrare, dar și statul. Cu cât este tranzacționată energia mai scump, așa cum se întâmplă pe piața spot, cu atât câștigă statul mai mult la Fondul de Tranziție Energetică.

În baza OUG 119/2022, producătorii sunt obligați să plătească o contribuție la acest fond, în procent de 100% din diferența dintre preţul lunar de vânzare şi un plafon de 400 de lei/MWh (80 euro/MWh).

Această contribuție este aplicabilă și pentru traderii, furnizorii care desfăşoară activitatea de trading şi agregatorii care tranzacționează cantități de energie electrică şi/sau gaze naturale pe piața angro. Formula de calcul a contribuției este stabilită în așa fel încât aceștia să înregistreze o cotă de profit de maximum 10% din activitatea de trading.

Din acest fond provin banii pentru compensarea facturilor. Până în prezent, statul a compensat facturi către furnizori de peste 5 miliarde de euro.

Cum ignoră Guvernul României solicitările Comisiei

În documentul Comisiei se arată că a fost deschisă o procedură de încălcare a dreptului comunitar în aprilie 2023. Cu toate acestea, Guvernul a continuat să mențină plafoanele până la sfîrșitul lui martie 2025. A vrut chiar să le prelungească până în martie 2026, însă s-a opus ferm Comisia Europeană.

În ultima perioadă, în prag de campanie electorală, ministrul energiei Sebastian Burduja a redeschis discuția despre posibilitatea prelungirii acestor plafonări, dacă nu pentru toți consumatorii, măcar pentru cei cu venituri reduse.

Mai mult, ministrul energiei a trimis, în urmă cu două zile, o scrisoare Comisiei Europene, ca la următoarea reuniune a miniștrilor Energiei din 15 octombrie de la Luxemburg să fie acceptate măsuri care să reducă prețul energiei în regiunea balcanică.

Ministrul susține că exporturile de energie electrică în Ucraina și Moldova creează presiune pe prețurile din România. Însă, HotNews.ro a demonstrat că aceste exporturi sunt nesemnficative.

HotNews.ro scria, la începutul anului, că România nu a notificat Comisia Europeană asupra schemei de plafonare / compensare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale, prevăzută de OUG 27/2022, chiar dacă aceasta vizează și consumatorii industriali, pentru care s-ar putea considera ajutor de stat.

Surse din sectorul energetic au spus pentru HotNews.ro că acest lucru ar putea deveni o problemă, deoarece, dacă s-ar sesiza Comisia Europeană, s-ar putea ajunge la sancțiuni mari, inclusiv la obligarea statului de a recupera sumele alocate pentru subvenționarea prețurilor la consumatorii industriali, adică peste 12 miliarde lei.

​Read More

-Publicitate-

Cât a cheltuit Iohannis pe deplasări în cele două mandate

Președintele Klaus Iohannis a cheltuit pentru deplasări într-un singur an din cel de-al doilea mandat la Cotroceni mai mult decât în întreg primul mandat. O analiză a călătoriilor oficiale ale președintelui României arată cum, după pandemia de Covid-19, cheltuielile pentru deplasări au explodat. 

 

Cât au costat deplasările lui Ioahnnis în străinătate

 

Costurile pe deplasările externe ale președintelui Klaus Iohannis, în doi ani de mandat, au fost de peste 25 de milioane euro, potrivit Profit.ro.

Potrivit sursei citate, cheltuielile totale ale președinției au crescut de aproape patru ori în cele două mandate.

Cheltuielile lui Iohannis pentru deplasasări din primul mandat prezidențial

 

  • 2015 – 8,5 milioane de lei
  • 2016 – 6 milioane de lei
  • 2017 – 6 milioane de lei
  • 2018 – 6 milioane de lei
  • 2019 – 10 milioane de lei

 

În total, Administrația Prezidențială a cheltuit aproximativ 36,5 milioane de lei în primul mandat al lui Klaus Iohannis, sumă care avea să fie depășită într-un singur an din noul mandat.

După ce Președinția a cheltuit doar 3 milioane de lei pentru deplasări în 2020, la începutul pandemiei, începând cu 2022 sumele au devenit tot mai mari.

 

Cheltuielile pentru deplasasări 2022-2024

 

 

  • 2022 – 17 milioane de lei lei
  • 2023 – 41,1 milioane de lei
  • 2024 – 20 milioane de lei (până în prezent)

Potrivit publicației citate, cele mai controversate vizite ale președintelui au avut loc în 2023, când a fost recordul de cheltuieli. El a avut două turnee – unul de nouă zile în America de Sud (din care publice au fost doar patru, restul fiind ocupate de „activități private”) și unul de zece zile în Africa, cu tot cu safari.

 

CITITI SI – Avionul de lux cu care a plecat Iohannis în SUA/Cât costă

-Publicitate-

Ucraina e tot mai deschisă față de ideea cedării unor teritorii Rusiei. Ultima înfrângere de pe front complică și mai mult lucrurile

#image_title

HotNews.ro

După înfrângerile suferite în ultimele 12 luni pe front în fața armatei ruse, conducerea politică a Ucrainei este tot mai deschisă față de ideea pe care președintele Volodimir Zelenski a respins-o anterior în mod repetat: aceea de a ceda teritorii ucrainene în schimbul păcii, scrie Financial Times.

Citând mai multe surse diplomatice sub condiția anonimatului, FT scrie că a existat o „schimbare tangibilă a tonului” a conducerii de la Kiev încă de dinainte de căderea Vuhledarului, în această săptămână.

Președintele Volodimir Zelenski a descris joi drept decizia corectă retragerea trupelor ucrainene din Vuhledar, un oraș strategic din Donbas care a rezistat forțelor ruse încă de la începutul războiului.

„Nu putem opri Rusia fără arme adecvate. Apoi, atunci când distrug pozițiile trupelor noastre, trebuie să le protejăm viețile, pentru că viețile sunt mai importante decât orice clădire”, a declarat președintele ucrainean în timpul unei conferințe de presă pe care a susținut-o alături de Mark Rutte, care a făcut o vizită la Kiev imediat după ce a preluat funcția de secretar general al NATO.

Rutte a subliniat că prioritatea numărul unu a mandatului său va fi continuarea sprijinului pentru Ucraina și că aceasta nu trebuie să fie lăsată să piardă în fața Rusiei.

Jurnaliștii de la FT scriu însă că, în culise, discuțiile se poartă pe un alt ton și că mai mulți diplomați europeni au remarcat acest lucru încă de săptămâna trecută, când au participat la New York la Adunarea Generală a ONU.

Oficialii ucraineni și occidentali sunt tot mai îngrijorați de cum decurge războiul

Diplomații spun că oficialii ucraineni sunt mai deschiși acum față de posibilitatea unui armistițiu cu Moscova, chiar dacă pe teritoriul Ucrainei rămân în continuare trupe rusești. Această posibilitate a fost respinsă în mod repetat de președintele Zelenski, iar retragerea trupelor Moscovei de pe teritoriul Ucrainei a stat la baza planului de pace pe care l-a prezentat încă din decembrie 2022.

Un alt lucru remarcat de sursele FT în timpul discuțiilor de la New York a fost că oficialii occidentali vorbesc acum mult mai franc despre necesitatea de a ajunge cât mai rapid la un compromis cu Rusia pentru a obține încetarea focului.

Diplomații europeni afirmă că inclusiv Andrii Sîbiga, noul ministru de externe al Ucrainei, a folosit întâlnirile pe care le-a avut în spatele ușilor închise cu omologii săi occidentali pentru a discuta posibile soluții de compromis. Sîbiga, aflat în prima sa vizită externă după ce Zelenski l-a numit în funcție la începutul lunii septembrie, a avut un ton „mai pragmatic” decât predecesorul său, Dmîtro Kuleba, spun sursele citate.

Discuții trilaterale SUA-Ucraina-Marea Britanie, cu noul ministru ucrainean al externelor Andrii Sîbiga (dreapta, centru), FOTO: ABACA / Abaca Press / Profimedia

Renunțarea la teritorii ucrainene, un „tabu” până recent

„Vorbim mai mult și mai deschis acum despre cum se va încheia asta (n.r. războiul) și despre ceea ce ar trebui să cedeze Ucraina pentru a obține un acord de pace permanent”, a declarat pentru FT unul dintre diplomații prezenți la New York.

„Iar asta este o schimbare majoră față de doar 6 luni în urmă, când acest tip de discuții era tabu”, a subliniat el.

Rugat să comenteze aceste informații, ministerul ucrainean de externe le-a respins ferm: „Niciun fel de compromis teritorial nu a fost propus, discutat sau măcar sugerat în timpul oricărei întâlniri”.

Însă un înalt oficial ucrainean a declarat pentru FT că inclusiv așa-zisul „plan pentru victorie” prezentat de Zelenski la Washington liderilor aliați vizează ca Rusia să fie obligată să vină la masa negocierilor.

„Este o tentativă de a schimba traiectoria războiului și de a aduce Rusia la masă. Zelenski chiar crede în el”, a declarat sursa respectivă.

Vizita lui Zelenski în SUA a fost una dulce-amară

Pe de o parte, președintele ucrainean a obținut din partea Casei Albe un nou pachet de asistență militară în valoare de 8 miliarde de dolari, care include și noi tipuri de armament.

Pe de cealaltă, el a plecat din SUA fără niciun progres în privința a două subiecte cheie: primirea aprobării americane de a folosi rachetele cu rază lungă pentru lovituri adânc în interiorul Rusiei și dorința Ucrainei de a fi primită în NATO ca garant de securitate.

Sursele diplomatice afirmă că administrația Biden a respins din nou solicitările lui Zelenski în acest sens din cauza îngrijorărilor că astfel de mutări ar duce la escaladarea războiului. Marea îngrijorare este în continuare că SUA sau alte state aliate din NATO ar putea fi atrase într-un conflict deschis cu Rusia.

În plus, planul său pentru victorie, care include solicitări pentru cantități masive de armament occidental, a fost primit mai degrabă rece de administrația de la Washington.

În ceea ce privește solicitarea ca Ucraina să fie primită în NATO, unul dintre consilierii care a contribuit la redactarea planului lui Zelenski a declarat pentru FT că președintele n-a avut de ales decât să insiste pe acest subiect întrucât orice altceva ar fi perceput ca o retragere pe tema crucială a garanțiilor occidentale de securitate pentru Ucraina.

Volodimir Zelenski în vizită la o fabrică de armament din SUA, FOTO: Office of the Ukrainian Presidency / AP / Profimedia

Majoritatea ucrainenilor vor acum pace, dar nu cu orice preț

Un sondaj de opinie publicat la începutul lunii august de către Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev a arătat că, pentru prima oară de la începutul invaziei rusești în februarie 2022, majoritatea ucrainenilor cred că ţara lor ar trebui să înceapă negocieri cu Rusia pentru a se pune capăt războiului.

Astfel, 57% dintre respondenți s-au declarat favorabili discuțiilor de pace, în timp ce un procent de 38% s-au pronunțat împotriva începerii tratativelor cu Moscova.

Dar 66% dintre cei intervievaţi au declarat că Ucraina trebuie să-şi recupereze toate teritoriile, inclusiv Crimeea, peninsulă în Marea Neagră anexată de Rusia în 2014, precum şi regiunile estice Doneţk şi Luhansk, anexate de Moscova în septembrie 2022 împreună cu regiunile Herson şi Zaporojie din sudul Ucrainei.

Dar și procentul ucrainenilor dispuși la concesii teritoriale a crescut semnificativ comparativ cu lunile în care războiul decurgea de partea Kievului.

Volodimir Zelenski și-a reiterat recent poziția potrivit căreia cedarea de teritorii nu este o opţiune. Dar el a vorbit în premieră despre posibilitatea organizării unui referendum pe acest subiect, după ce a fost întrebat despre asta.

„Un referendum? Asta ar trebui să-şi dorească poporul ucrainean, să fiu sincer: aceasta nu este cea mai bună opţiune, pentru că avem de-a face cu Putin şi va fi o victorie pentru el dacă va ocupa o parte din teritoriile noastre”, a declarat Zelenski în interviul acordat presei franceze.

Soldat ucrainean la Vuhledar Foto: Wolfgang Schwan / AFP / Profimedia

Căderea orașului Vuhledar complică și mai mult lucrurile

Canalele rusești de Telegram au publicat miercuri înregistrări video cu militari fluturând steagul tricolor rusesc peste clădirile distruse ale orașului care avea o populație de peste 14.000 de locuitori înainte de război.

Ziarul Moskovski Komsomoleț a scris că Vuhledar a căzut în cele din urmă după ce ultimele forțe ucrainene din Brigada 72 Mecanizată, o unitate renumită pentru capacitatea sa de reziliență, au abandonat orașul, marți târziu.

Vuhledar – în traducere, „darul cărbunelui” – este un oraș minier din regiunea Donețk. A fost construit de Uniunea Sovietică la mijlocul anilor 1960 în jurul unei mine. În prezent, acolo există două mine cu rezerve semnificative de cărbune. Rușii numesc orașul Ugledar.

Atât armata rusă, cât și cea ucraineană, priveau controlul asupra orașului ca fiind important. Asta datorită poziției sale, pe un teren înalt, și pentru că se află la intersecția fronturilor de luptă din est și din sud, ceea ce îi conferă o importanță sporită în ceea ce privește aprovizionarea forțelor implicate în lupte.

În timp ce forțele ucrainene dețineau controlul deplin asupra Vuhledar, acestea puteau utiliza orașul ca platformă pentru a bombarda liniile de aprovizionare militare ruse din zonă.

Orașul se află în apropierea unei linii de cale ferată care leagă Crimeea de regiunea industrializată Donbas din Ucraina, care cuprinde Donețk și provincia estică Luhansk, controlată în cea mai mare parte de Moscova.

Cucerirea orașului, pe care Rusia îl prezintă ca fiind unul dintre ultimele bastioane ucrainene din sudul Donețkului, deschide calea forțelor ruse pentru a avansa în alte locuri.

Urmărește ultimele evoluții din a 954-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.

​Read More

-Publicitate-