Alegerile prezidențiale 2024. Cristian Terheş şi Sebastian Constantin Popescu, candidaţi la alegerile de săptămâna trecută, solicită Curţii Constituţionale (CCR) anularea rezultatelor din primul tur al alegerilor.
Alegerile prezidențiale. Terheș și Popescu cer anularea alegerilor
Potrivit site-ului CCR, Cristian Terheş şi Sebastian Constantin Popescu au depus fiecare câte o solicitare având ca obiect „anulare alegeri prezidenţiale în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024”.
Cererile au fost înregistrate miercuri şi au fost trimise spre repartizare, transmite Agerpres.
În prezent europarlamentar, Cristian Terheş a candidat din partea Partidului Naţional Conservator Român şi a obţinut 95.782 voturi în primul tur al alegerilor prezidenţiale, reprezentând 1,04%.
De asemenea, Sebastian Constantin Popescu a candidat din partea Partidului Noua Românie şi a fost votat de 14.683 de oameni, reprezentând 0,16% din totalul voturilor.
După soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor, CCR validează rezultatul din primul tur. Pe 29 noiembrie începe campania electorală pentru al doilea tur de scrutin, care are loc pe 8 decembrie.
Curtea Constituţională a României urmează să discute joi, la ora 11,00, solicitările lui Cristian Terheş şi Sebastian Constantin Popescu, candidaţi la alegerile prezidenţiale, de anulare a rezultatelor din primul tur, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.
Primul tur al alaegrilor prezidențiale, câștigat de Călin Georgescu
Călin Georgescu, câștigătorul primului tur la alegerile prezidențiale de anul acesta, a putut candida pentru că procurorii au închis dosarul în care era acuzat de promovarea persoanelor vinovate de infracțiuni de genocid și de crime de război, potrivit surselor „Adevărul”.
În 2022, procurorii au deschis un dosar în care Georgescu a fost vizat după ce a declarat că Zelea Codreanu, şi Ion Antonescu, ultimul considerat responsabil de Holocaustul din România, despre care spunea că „au făcut fapte bune şi altele mai puţin bune”.
Potrivit surselor Adevarul, dosarul a fost închis la scurt timp, pe 2 iunie 2022.
„Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi„, este articolul de lege (OUG 31 din 13 martie 2002) care stă la baza dosarului deschis de Parchetul General.
Comentează pe FACEBOOK
