Cursul de schimb leu-euro este prognozat să rămână stabil în 2025, datorită intervențiilor constante ale Băncii Naționale a României (BNR). Potrivit analiștilor iBanFirst, specializați în servicii financiare pentru companii, BNR va continua să gestioneze surplusul de lichiditate din sistemul bancar, adaptându-se condițiilor economice. Această strategie a demonstrat până acum o eficiență ridicată în limitarea fluctuațiilor cursului de schimb.
În schimb, presiunile inflaționiste din România, unde rata inflației este estimată la 4,5%, contrastează cu stabilitatea inflației din SUA. Acest decalaj ar putea determina o depreciere a leului față de dolar, cursul dolar-leu fiind estimat să atingă pragul de 5,00, de la 4,73.
Anul trecut, moneda națională s-a apreciat față de euro, iar această tendință de echilibru a fost menținută și în 2024. La finalul anului, cursul de schimb a scăzut ușor, cu 0,01%, stabilindu-se la 4,9741 lei/euro, ceea ce reflectă stabilitatea obținută cu sprijinul intervențiilor BNR.
Deprecierea leului în raport cu dolarul american
Leul a pierdut teren față de dolar pe fondul unor fluxuri masive de capital către piețele financiare din SUA. Din noiembrie 2024, intrările de capital pe aceste piețe au crescut semnificativ, ajungând la 140 de miliarde de dolari, în timp ce Europa, inclusiv România, a înregistrat ieșiri de capital de aproximativ 14 miliarde de dolari.
Randamentele mai mari și riscurile mai scăzute din SUA au făcut ca investitorii să prefere piața americană, contribuind la aprecierea dolarului.
Deși România este prognozată să înregistreze o creștere economică de 2,5% în 2025, randamentele mai scăzute din economie comparativ cu cele din SUA limitează atractivitatea pentru investitori. Randamentele acțiunilor americane au depășit 26%, în timp ce România continuă să fie afectată de o inflație persistentă, ceea ce influențează negativ valoarea leului.
Prognoze pentru euro-dolar și riscuri financiare globale
Pentru cursul euro-dolar, se anticipează un minim de 1,0350 la începutul anului 2025, cu o stabilizare între 1,05 și 1,10 în lunile următoare. Dolarul este de așteptat să-și mențină poziția de forță și anul viitor, pe fondul performanțelor economice ale SUA.
Pe plan global, randamentele obligațiunilor americane au crescut cu 40 de puncte de bază după reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală în septembrie 2024. Această tendință, care contrastează cu scăderile obișnuite, este determinată mai degrabă de așteptările pieței privind o reducere lentă a dobânzilor, având în vedere reziliența economiei americane.
Pentru România, aceste creșteri de randamente generează riscuri suplimentare, în special pe fondul unei poziții fiscale vulnerabile. Deficitul bugetar al țării este estimat să ajungă la 7,0% din PIB în 2025, fiind influențat de majorarea pensiilor cu 12,1%, începând cu 1 ianuarie 2025.
Originea denumirii monedei naționale: Leul
Denumirea „leu” își are originea în moneda olandeză Leeuwendaalder, cunoscută și sub numele de taler-leu. Această monedă din argint, cântărind aproximativ 28 de grame, era ușor de recunoscut datorită reprezentării unui leu pe revers.
Cristian Popa, reprezentant al BNR, subliniază într-o postare pe LinkedIn că legătura dintre leul românesc și această monedă olandeză datează din secolul al XVI-lea, când diverse monede circulau pe teritoriul Țărilor Române.
„Deși denumirea nu are legătură cu fauna locală, influența talerului olandez în istoria monetară românească este de necontestat. Leeuwendaalder, adică taler-leu, a fost o monedă des utilizată înainte de înființarea sistemului monetar românesc în 1867”, explică Cristian Popa.
Prin intervențiile sale constante, BNR continuă să joace un rol cheie în menținerea echilibrului monedei naționale, însă provocările economice globale și cele fiscale interne impun măsuri rapide pentru evitarea unor riscuri financiare pe termen lung.
Comentează pe FACEBOOK
