Un cutremur moderat, cu magnitudinea de 5,7 pe scara Richter, s-a produs în noaptea de marți spre miercuri, 18 noiembrie 2026, în zona seismică Vrancea, trezind din somn sute de mii de oameni din centrul, estul și sudul României. Potrivit datelor revizuite publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), mișcarea tectonică a avut loc la ora locală 02:48:55, la o adâncime intermediară de 120,8 kilometri. Unda seismică a fost resimțită puternic timp de 5 până la 10 secunde în București, dar și în orașe precum Brașov, Iași, Ploiești, Buzău, Focșani, Galați și Constanța, fiind raportată inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova și al Bulgariei.

Epicentrul seismului a fost localizat la limita dintre județele Vrancea și Buzău, la aproximativ 46 de kilometri vest de Focșani, 57 de kilometri nord-vest de Buzău, 66 de kilometri est de Brașov și 151 de kilometri nord de București. În Capitală, locuitorii de la etajele superioare ale blocurilor au povestit că au simțit mai întâi o trepidație scurtă, urmată de o balansare evidentă a clădirilor și de zgomote produse de obiectele din locuințe. Mulți români au primit cu câteva secunde înainte de sosirea undei de șoc notificări prin sistemul de avertizare timpurie Android, însă autoritățile au precizat ulterior că aceste alerte sunt gestionate automat de Google și nu fac parte din sistemul național RO-ALERT, care nu emite mesaje înaintea producerii unui cutremur.

Cutremur de 5,7 în Vrancea. Directorul INFP: „Nu au fost replici și nu există motive de îngrijorare”
În orele imediat următoare producerii seismului, principala întrebare a populației a vizat riscul apariției unor replici. Constantin Ionescu, directorul general al INFP, a intervenit pentru a oferi explicații tehnice și pentru a calma spiritele, precizând că activitatea seismică din regiune se încadrează în parametrii obișnuiți.
„Cutremurul de 5,7 s-a simțit între 5 și 10 secunde, în funcție de distanța față de epicentru și de tipul de sol sau de construcție. Până în acest moment nu am înregistrat replici. În zona Vrancea, cutremurele de adâncime intermediară cu magnitudini cuprinse între 5 și 6 produc foarte rar replici care să fie simțite de populație. Acestea sunt fenomene normale pentru această regiune seismică, unde astfel de eliberări de energie au loc periodic, o dată la aproximativ doi ani”, a declarat Constantin Ionescu, potrivit EuroNews.
Șeful INFP a subliniat, totodată, capacitatea de monitorizare a rețelei naționale, menționând că specialiștii urmăresc în timp real orice modificare apărută în scoarța terestră. „Avem peste 200 de puncte automate de măsurare instalate pe întreg teritoriul țării, care înregistrează permanent mișcările solului și transmit datele instantaneu către centrul nostru de analiză. Rețeaua funcționează la capacitate maximă și nu indică o evoluție atipică”, a adăugat directorul institutului.
Reacția autorităților și bilanțul primelor verificări
Imediat după producerea cutremurului, echipajele Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) au efectuat misiuni de recunoaștere în teren, în special în București și în județele din apropierea zonei epicentrale, pentru a verifica eventualele pagube la nivelul infrastructurii critice, al podurilor, spitalelor și clădirilor cu risc seismic.
Conform bilanțului comunicat de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) în cursul dimineții, nu au fost înregistrate pagube materiale majore sau prăbușiri de clădiri. Totuși, serviciile de urgență au intervenit pentru acordarea primului ajutor în cazul a două persoane rănite ușor, care s-au lovit în timp ce încercau să iasă grăbite din locuințe în momentul seismului, precum și pentru mai multe atacuri de panică semnalate prin numărul unic 112.
Reprezentanții DSU au profitat de acest episod pentru a le reaminti cetățenilor regulile esențiale de comportament în caz de cutremur, subliniind că părăsirea locuinței pe scări în timpul mișcării seismice reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale accidentărilor. Autoritățile recomandă păstrarea calmului, adăpostirea sub o grindă de rezistență, lângă un perete structural sau sub o piesă solidă de mobilier și evitarea lifturilor. Deși seismologii consideră improbabilă apariția unor replici puternice, specialiștii rămân în alertă și monitorizează continuu activitatea din Vrancea.













