Am avut cea mai seacă și mizerabilă campanie electorală de la Revoluție încoace. Cel puțin la București a fost horror. Zero idei, zero proiecte, zero confruntări. O să spuneți că totuși candidații le-au avut. Așa, și..?! Le-a urmărit cineva, le-au detaliat pentru cineva?! Nici măcar în aparițiile tv nu prea s-a vorbit despre ele. Totul a fost despre ruperi de oase, cuțite înfipte în spate și deversat de găleți cu mizerie în cârca unora. Electoral, desigur…
Marii candidați, cu partide grase în spate și cu logistică plătită babam din banii contribuabililor s-au dovedit a fi niște iepuri fricoși. Firea a fugit mâncând pământul de Nicușor Dan, ăstalalt l-a fentat la mustață pe Băsescu și tot așa. La mine, la Sectorul 1, a fost chiar manual de ascuns sub pământ. Tudorache a mers doar la televiziunile unde era „bine”, iar Clotilde Armand a dovedit că nu degeaba i se spune candidat de laborator. La celelalte sectoare, la fel! N-am văzut vreun PSD-ist să dea piept cu unul de dreapta, nici picat cu ceară.
Toate astea arată un singur lucru. Lipsa de respect pentru omul de rând, față de votantul care nu este afiliat politic sau măcar declarat simpatizant al vreunui partid. Cei cu opțiuni au avut posibilitatea să-și vadă idolii la televiziunile de casă. Si să audă ceea ce vroia: că ai lui sunt geniali, iar ceilalți niște ticăloși. Dar pentru marea masă a românilor, aceia care erau curioși să înțeleagă de ce A e mai bun ca B, nu s-a regizat nimic. Pentru că partidele au făcut ceea ce fac de 30 de ani! Ne ignoră cu talent..
Despre turnatul lăturilor în cap aș mai vrea să vorbesc. Acesta a fost simbolul acestor locale. Dezvăluiri de ultimă săptămână, investigații scoase din joben și anchete publicate pe nerăsuflate, despre istorii demult îngropate în trecutul candidațiilor. Dar care, taman acum a fost să fie scoase la iveală.. Presa are un rol imens aici. În sens negativ, desigur. Toți au făcut jocurile cuiva. O bună parte din acele lucruri erau la fel de „actuale” și după campanie. Dar, probabil acum se și încasa gras pentru publicare. Asta, ca să vedeți că nu am o problemă să arăt și mizeria din ograda breslei noastre.
Cred că electoratul a devenit însă mult mai matur și mai înțelept. Pe cale de consecință și mult mai imun la regii de acest fel. Oamenii au început să știe ce vor și de ce vor și nu se mai lasă înfluențați de fentele mediatice. Am aici cel mai bun exemplu și îl spun pentru că nu va mai influența câtuși de puțin rezultatele de duminică. Primarului Băluță de la sectorul 4 i s-au turnat în cap găleți de lături. Paradoxal, o parte dintre ele au fost aruncate de către o presă serioasă și cunoscută ca nefăcând jocuri (mă refer la Libertatea și la Rise Project, ca să nu avem vorbe). L-au scos pe primar un soi de scaraoțchi și al Capone la un loc, șef de clan interlop și criminal de administrație publică. Așa, și?! Băluță își va spulbera electoral contracandidații! Va lua cel mai mare scor electoral al tuturor candidaților de la București și va închide meciul fluierând. Știți de ce?! Nu pentru că ar fi dat sute de mii către presă, cum au făcut colegi săi din PSD. Nu pentru că ar cumpăra voturi la bucată, riscând pușcăria. Și nu pentru că ar putea mânări vreo secundă softul electortal cu ajutorul serviciilor! Doar pentru că 4 ani a fost serios, s-a ținut de treabă și le-a făcut celor din Sectorul 4 un „oraș” cum și-au dorit. Deci pentru că le-a arătat că omul sfințește locul!
Primăria este fix despre oameni! Despre acei români care gândesc și cu sufletul pentru comunitatea din care provin, nu doar cu portofelul, cum fac mulți politicieni. Dacă nu te leagă nimic de un oraș, de o comună, nu ai nicio șansă să produci ceva buni în 4 ani. Dacă mai ești și pus de partid, pe modelul caragialesc Agamiță Dandanache, atunci chiar e prăpăd. Cu venetici și analfabeți trimiși de partide, comunitățile noastre nu vor putea niciodată progresa. Dar de acest lucru suntem și noi vinovați. Toți spunem că ne-am scârbit de clasa politică și că merită aruncați la coș. Mulți ne arătăm revolta pe Facebook, în comunitate sau în cercul de prieteni. Dar când e să facem ceva, fie stăm acasă în ziua votului, fie votăm mereu răul cel mic. Oare ce ar fi dacă am merge toți la vot și am lăsa și deoparte porcăria asta cu „răul cel mic”. Oare nu ne-am schimba cu adevărat destinul în bine??
Comentează pe FACEBOOK
