Uniunea Europeană a pompat și bagă în continuare miliarde de euro în ceea ce putem denumi generic Delta Dunării. Vorbim de fapt de 2 județe, Constanța și Tulcea, pe raza unuia dintre ele intrând și rezervația Biosferei Delta Dunării, patrimoniu UNESCO. Pe hârtie, lucrurile stau grozav. Am derulat proiecte de 1 miliard în intervalul 2014-2020, iar din 2021 cică ar mai trebui să atragem 1,3 miliarde. Pe orice logică normală, doar citind sumele cu pricina, te-ai aștepta ca tot ce se găsește în arealul cu pricina să se învâtră după soare. Un profan s-ar putea uita pe sumele respective și să-și imagineze că locurile cu pricina sunt nu doar un rai al turismului, ci și unele cu o infrastructură, servicii și administrație impecabile.
În realitate, orice împătimit al Deltei știe exact că bătaia de joc e la ordinea zilei acolo. De la drumurile care sunt departe de ceea ce și-ar dori un turist, la investițiile în zonă, canalele veșnic colmatate și greu navigabile, imobile în paragină și orașe ce arată mai degrabă părăsite, la investiții exotice și inutile, toate acestea sunt dovada vie că socoteala din hârtii n-are nicio treabă cu realitatea de la fața locului. Și totuși, așa cum am spus, mulți bani europeni au fost pompați în acea zonă, în cadrul unui proiect mamut intitulat pompos Investiții Teritoriale Integrate.
În cele ce urmează vom încerca să intrăm cât mai puțin în chestiuni tehnice, dar să luăm urma banilor și, cel mai important, să vedem cine i-a direcționat și în ce mod. Spunem doar că Unitățile Administrativ Teritoriale din cele 2 județe menționate au decis să se organizeze sub forma unei asociații cu personalitate juridică, în care sunt 40 de membri: 2 consilii județene (Tulcea și Constanța), 5 orașe și 33 de comune. Până aici, totul bine. S-a decis ca asociația cu pricina, pe nume Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării, să fie cea care va aviza toate proiectele prin care se vor solicita bani europeni și nu numai. Miza majoră erau însă miliardele de la UE, de care am vorbit. În continuare face sens povestea. Practiv toate entitățile eligibile pentru a trage bani, reprezentate în asociația cu pricina, aveau să își avizeze democratic și transparent proiectele fezabile pentru zona Deltei.
O idee bună, „construită” rău
O dată înființată asociația și stabilit bordul de conducere, s-a procedat la organizarea unui concurs pentru angajarea unui coordonator de proiect. Adică un soi de director executiv care urma să aibă rolul cel mai important în această ecuație. Așa cum am spus, ADI ITI Delta Dunării devenise din acel moment structura ce urma să dea avizele pentru orice proiect ce ar fi fost aprobat pentru a merge la finanțarea europeană. Dacă orașul Babadag, să spunem, avea un proiect european și dorea să se dedulcească la fondurile europene pentru a-l implementa, avea nevoie înainte de toate de avizul ADI ITI. La fel cei de la Măcin, să spunem sau din municipiul Tulcea. N-am ales întâmplător aceste exemple și veți vedea imediat de ce..
La cel mai recent concurs organizat de asociație, în noiembrie anul trecut, s-a prezentat un singur candidat, pe numele său Sorin Mircea Zaharcu. Alergând singur în acea cursă, a și ieșit câștigător. Printre condițiile de participare la concurs a fost una extrem de bine gândită: „persoana ce candidează trebuie să nu se afle într-o situație de conflict de interese și/sau incompatibilitate conform prevederilor legale”. Ca să dăm un exemplu și mai clar, aceasta trebuia să nu fie acționar la societăți care să deruleze contracte cu membri ADI ITI Delta Dunării.
Aici intervine investigația jurnalist.ro, care într-o țară normală ar trebui să se lase măcar cu un dosar la Agenția Națională de Integritate.
Familia Zaharcu avea o firmă de consultanță, taman pe ceea ce a ajuns acum să avizeze soțul. Sorin Zaharcu era angajat al companiei SC Teche Construct Solution SRL, iar cel ce deținea compania era Elena Zaharcu. Partea interesantă este că inclusiv la momentul în care soțul a susținut concursul de ocupare a postului de la ADI ITI, firma Teche avea contracte cu o parte din primăriile orașelor ce urmează să depună proiecte spre avizare la ADI ITI. În tabelul de mai jos găsiți doar câteva exemple:
La primăria Babadag, al cărui exemplu îl dădeam mai sus, Teche Construct Solution a mai prins un contract de 375.500 lei, plus TVA. Obiectul acestuia: servicii de consultanță în domeniul managementului de proiect și servicii de consultanță în domeniul achizițiilor. Vă imaginați cam de câtă bunăvoință poate avea parte primarul din Babadag, atunci când proiectele sale pe fonduri europene ajung la avizare la soțul doamnei căreia i-a dat pe firmă aproape 80.000 de euro…
Așa cum ne-a recunoscut și soțul doamnei cu firma de consultanță, niciun proiect al celor ce au venit la avizare de când este el coordonator la ADI ITI Delta Dunării nu a fost respins. Cu alte cuvinte, tot ce au dorit primarii din cele 38 de localități să treacă, sau președinți celor 2 Consilii Județene, a trecut. Cu siguranță, faptul că mulți au contribuit la bunăstarea familiei Zaharcu nu a contat, așa-i?!
Despre ce investiții au fost și vor fi făcute cu banii UE în județele ITi, îi lăsăm pe cei din zonă și pe cei ce su vizitat măcar o dată Delta în ultima vreme să se pronunțe.
„Recidivist” în jocul la 2 capete
Un episod controversat în care a mai fost implicat Sorin Zaharcu a avut loc în 2011. În acea perioadă, acesta lucra în municipiul Tulcea, fiind directorul Aquaserv, compania de stat care furniza apa orașului. Cu un an înainte, în 2010, o firmă spaniolă pe nume Ocide Construction a câștigat un contract gras cu municipalitatea pentru reabilitarea și extinderea rețelelor de distribuție de apă potabilă și canalizare. Valoarea inițială: 35 milioane de lei, la care s-a adăugat TVA.
În 2010, chiar directorul Zaharcu făcea conferințe de presă și explica jurnaliștilor ce afacere excelentă a făcut Aquaservul și ce serioși sunt partenerii spanioli. Un an mai târziu, același director își dădea demisia de la compania de stat, acolo unde încasa un salariu de circa 2300 de lei și pleca pe altul de multe mii de euro, unde credeți?! Exact la firma spaniolă căreia îi încredințase contractul cu firma de stat pe care o conducea! Așa cum am spus, povestea s-a lăsat atunci cu scandal, inclusiv primarul orațului Tulcea ieșind și recunoscând că este nu doar o problemă de moralitate, ci și una de conflict de interese. Cu nonșalanță, fostul director a explicat că plecarea sa nu are niciun fel de legătură cu acel contract de peste 10 milioane de euro, ci cu faptul că spaniolii au apreciat calitățile sale manageriale și profesionalismul de care a dat dovadă. Pe cale de consecință, a venit și salariul de multe mii de euro dat de ei…
Discuția cu domnul Sorin Zaharcu a fost extrem de suculentă. Acesta ne-a spus din capul locului că el nu mai vrea să elibereze acele avize, despre care crede că nu au rolul de a fluidiza activitatea de obținere a fondurilor europene. Dacă ar fi după dânsul, susține el, ar scoate și mâine această procedură. Doar că este una instituită prin hotărâre de Guvern, deci nu ține de dânsul.
Despre faptul că firma soției încasează bani tocmai de la cei pe care dânsul îi verifică și le dă avize pentru a obține milioanele de euro din banii europeni, acesta susține că nu poate fi vorba de o incompatibilitate.”Înainte de a mă înscrie la concurs, am discutat cu avocați, experți de integritate și alții care m-au asigurat că nu mă aflu într-un conflict de interese. Oricum, de când am câștigat eu concursul, nu cred că firma soției a mai făcut contracte noi cu UAT-urile. Doar le-a finalizat pe cele vechi. Procedurile prin care firma ei a câștigat au fost unele transparente”, susține coordonatorul ADI ITI.
Există o instituție care se pare că n-a aflat deloc de situația lui Sorin Zaharcu, deși taman pe obiectul ei de activitate ar pica acest caz. Este forma de Agenția Națională de Integritate, cea care făcea pe vremuri dosare pe bandă rulantă, dar care a intrat cu totul în adormire în ultimii 2 ani. Jurnalist.ro a trimis o solicitare și acesteia, cu privire la modul în care familia Zaharcu operează în tandemul descris mai sus. Așteptăm cu interes punctul de vedere al celor de la ANI.
Comentează pe FACEBOOK