De ce e nevoie de Legea pensiilor

De ce e nevoie de Legea pensiilor

Ani de zile, pensionarii au reclamat foarte multe inechități în sistemul de pensii și, din păcate, deși mulți și-au căutat dreptatea în instanțe, din cauza legii, au pierdut. Culmea, pe fond toată lumea înțelegea că nu e corect ca o femeie, care a muncit în aceleași condiții și a contribuit același număr de ani ca un bărbat, să aibă o pensie mai mare cu 200 de lei decât acesta. La fel, există situații în care persoane de același gen au contribuit același număr de ani, au avut salarii identice, dar fiindcă au ieșit la pensie în ani diferiți, pe legislații diferite, au diferențe semnificative la cuantumul pe care îl încasează. Alți pensionari reclamă și acum că, deși au contribuit pentru al 13-lea salariu sau au lucrat peste program și au câștigat mai mult decât în condiții normale, iar statul i-a taxat, nu li se recunosc aceste sume la calculul pensiilor. În alte cazuri, oamenii nu mai pot aduce documente justificative la dosar pentru că arhivele unde erau depozitate acestea au fost distruse. Lucrurile astea și multe altele au fost rezolvate prin noua lege a pensiilor. Cei mai buni specialiști din toată țara, profesori în dreptul muncii, juriști care au apărat statul român în instanțe în spețe privitoare la pensii au lucrat mai bine de un an pentru a găsi o formulă cât mai apropiată de perfecțiune și a face simulări pe zeci de mii de pensii aflate în plată.

Gradul de acceptabilitate a acestei legi, așa cum a rezultat din dezbaterea publică, a fost de peste 90%. Nu există multe legi în România care să atingă acest deziderat. Din păcate, ea nu se pune în aplicare… Și nu mă refer aici doar la creșterea punctului de pensie de la 1.265 lei, la 1.775 lei adică la majorarea de 40% de la 1 septembrie. Pentru ca inechitățile să poată fi corectate, de la 1 ianuarie 2020 ar fi trebuit să înceapă recalcularea TUTUROR celor 5 milioane de dosare de pensie, ceea ce știm cu toții că nu s-a petrecut. Ministrul Muncii s-a limitat să constate că sunt dezechilibre, să le clameze la tv, dar fără să facă ceea ce are în prerogative, adică să aplice noua lege.
Cei tineri vor spune că nu e important să se opereze modificări în legislație acum și se bazează pe pensia pe care ar urma să o primească de la Pilonul II. Îi invit să facă un calcul simplu: au contribuit 10 ani cu suma X, pe care o află direct de la fondul de pensii administrate privat de care aparțin, să o împartă la 10 ani, apoi la 12 luni, cât are anul. O să aibă un șoc, așa cum am avut și eu când am cerut toate datele de la ASF. Un calcul făcut acum doi ani, pe o contribuție medie (cam 7.000 de lei se strânseseră în 10 ani în contul unei persoane cu salariu mediu), ducea la o pensie lunară, timp de 10 ani, de 10 euro! Doar 10 euro! Poate cineva să-și închipuie că va supraviețui cu o astfel de pensie sau că ea este suficientă pentru a completa pensia de stat? Nu vreau să mă gândesc la faptul că aceste fonduri pot investi prost banii noștri (tocmai ce a fost un scandal pe această temă) sau că pot da faliment. Unii vor spune că suma contribuită se poate ridica toată, odată cu ieșirea la pensie. Legea permite. Numai că o persoană care a contribuit la valoarea unui salariu mediu va constata că își poate achiziționa doar o mașină de spălat mai performantă și cam atât…
Prin noua lege a pensiilor publice ne-am asigurat că orice persoană, inclusiv tinerii care mai au mulți ani până la retragerea din activitate, va avea o pensie decentă. De exemplu, un medic va beneficia de 1.000 de euro, lunar, la vârsta pensionării. Acest lucru rezultă după un calcul făcut la media salariilor de până în 2017, nu după retribuția de azi. Un profesor universitar va avea o pensie de 1.700 de euro, un contabil 900 de euro etc.. Am prezentat toate aceste simulări luni la rând pentru a-i convinge pe toți că nu mai este nevoie de pensii speciale, atunci când statul îți poate oferi un trai decent la bătrânețe. Dar pentru asta, repet, trebuie recalculată fiecare pensie în parte și aplicată noua lege.
În final mă veți întreba: de unde bani? Era întrebarea la care trebuia să răspund semestrial, de câte ori anunțam o majorare de pensii în mandatul meu, când am reușit să creștem toate pensiile publice cu 60% (mai puțin pensiile speciale, pe care le-am plafonat în 2017, prin OUG 59), nu doar prin creșterea punctului de pensie, ci și prin eliminarea impozitului la pensiile până în 2.000 de lei, scăderea de la 16% la 10% la pensiile peste 2.000 de lei și eliminarea contribuției pe sănătate din toate pensiile. Mai întâi, ar trebui să precizez că, în 2016, deficitul la fondul de pensii, adică suma pe care trebuia să o pună statul în completare, ca să acopere gaura din bugetul de pensii, era de 16 miliarde lei. Printr-o mai bună colectare am reușit să reducem deficitul la 2 miliarde de lei. Asta în condițiile în care am operat majorări de 60% și am eliminat sau scăzut impozitul din pensii!
În septembrie, statul român ar trebui să pună în plus suma de 10 miliarde de lei. Deci nici măcar cât o făcea în 2016… Asta ca să nu mai spun că e loc de o colectare și mai bună… Am oferit soluții în Parlament. Nu am cerut să se ia bani de la investiții sau de la sănătate sau de la mediul de afaceri sau să se introducă noi taxe. Le-am spus, de exemplu, că pot lua banii de la capitolul „Bunuri și servicii” de la ministere. În 2019, suma alocată pentru bunuri și servicii reprezenta 44 de miliarde de lei pentru 26 de ministere, iar în 2020 este de 51 miliarde lei, la 15 ministere. Sunt atât de importante mașinile, mobilierul sau alte asemenea achiziții ca să se pună în pericol aplicarea unei legi care privește nu doar generațiile de pensionari de acum, ci pe noi toți!?

Comentează pe FACEBOOK