Potrivit unei declarații transmise de Reuters, Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat că imensul deficit și datoria Italiei, împreună cu întârzierile în cheltuirea fondurilor europene post-Covid, ar putea eroda încrederea investitorilor.
În contextul economiei mondiale, instituțiile financiare internaționale au solicitat Guvernului din Roma să ajungă la un excedent primar de aproximativ 3% din PIB pentru a asigura o scădere treptată a datoriei ca procent din Produsul Intern Brut.
Guvernul italian are în plan să reducă deficitul sub pragul UE de 3% din PIB până în anul 2026, ca parte a unui efort mai larg de reducere a datoriei publice. În prezent, aceasta este a doua cea mai mare din zona euro ca procentaj din PIB şi se estimează că va creşte la 140% până în 2026.
În acest an, Executivul estimează că deficitul primar va fi de 0,4% din PIB, comparativ cu 3,4% din PIB în 2023.
Pot exista factori interni care pot slăbi creșterea economică, cum ar fi incapacitatea de a finaliza cheltuielile post-pandemie și implementarea cu succes a reformelor. În plus, deficitele fiscale în continuare ridicate pot eroda încrederea investitorilor, ceea ce poate duce la o slăbire și mai mare a finanțelor publice – aceasta este avertizarea dată de FMI.
Potrivit instituției financiare internaționale, Guvernul italian ar trebui să ia în considerare creșterea vârstei de pensionare pentru a reduce costurile ridicate cu pensiile. Acest lucru ar putea duce la o eficientizare a sistemului și ar permite o mai bună gestionare a fondurilor.
Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional, Italia, a treia economie a zonei euro, va înregistra o creştere economică de 0,7% atât în 2024 cât și în 2025. Cu toate acestea, FMI consideră că o ajustare fiscală mai rapidă decât cea planificată este necesară pentru a reduce nivelul datoriei și riscurile de finanțare.
Conform instituţiei financiare internaţionale, sistemul bancar din Italia este stabilit, dar există riscul apariţiei unor probleme de stabilitate în viitor. Odată cu relaxarea politicilor monetare şi atenuarea efectelor măsurilor excepţionale, situaţia poate deveni mai precară.
Conform Fondului Monetar Internaţional, este important ca băncile să utilizeze profiturile actuale pentru a-şi consolida rezilienţa în faţa potenţialelor şocuri viitoare. De asemenea, se recomandă o diversificare adecvată a finanţării.
Guvernul Italiei a anunţat recent o revizuire în scădere a estimărilor privind creşterea economiei pentru anii 2024 şi 2025. Acest lucru se datorează incertitudinilor din perspectiva internaţională. De asemenea, s-a avertizat că nivelul datoriei publice va creşte, chiar şi cu eforturile de reducere a deficitului bugetar.
Documentul economic și financiar (DEF), publicat de Trezorerie, stabilește obiectivele pentru finanțele publice și economie și indică că a treia cea mai mare economie din zona euro va crește cu doar 1% în acest an, în loc de nivelul previzionat anterior de 1.2% în septembrie. Majoritatea organismelor independente estimează o creștere de aproximativ 0.7%. Pentru anul viitor, se preconizează că PIB-ul Italiei va crește cu 1.2%, față de nivelul anterior previzionat de 1.4% în septembrie.
Revizuirea s-a bazat pe cadrul internațional și geopolitic complicat, precum conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, conform declarațiilor ministrului Economiei, Giancarlo Giorgetti.
În ceea ce priveşte finanţele publice, Guvernul Italiei a confirmat obiectivul de a reduce deficitul bugetar la 4,3% din PIB până în 2024. Dacă acest obiectiv este atins, va fi o scădere semnificativă faţă de procentajul de 7,2% din PIB înregistrat în 2023, când ţinta oficială a fost depăşită din cauza costurilor ridicate ale subvenţiilor acordate pentru renovarea locuinţelor. Potrivit lui Giorgetti, aceste subvenţii din fonduri publice au totalizat aproximativ 219 miliarde de euro în ultimii patru ani.
Potrivit estimărilor Trezoreriei, deficitul din PIB al României va fi de 3,7% pentru anul 2025, față de obiectivul anterior de 3,6%. În plus, se așteaptă un deficit mai mare, respectiv de 3% din PIB în anul 2026 comparativ cu prognoza anterioară care indica un nivel de 2,9% din PIB.
Potrivit ultimelor previziuni, datoria publică a Italiei, a doua cea mai mare din zona euro ca procent din PIB, va continua să crească în următorii trei ani. Aceasta se estimează la 137,8% din PIB pentru acest an, depăşind nivelul de 137,3% raportat în 2023. Datoria va creşte la 138,9% din PIB în 2025 şi ajungând la 139,8% din PIB în 2026. Aceste cifre sunt o sursă de îngrijorare pentru autorităţile UE şi pieţele financiare.
Pentru a menține nivelul datoriilor sub control, autoritățile vor continua planul de a obține aproximativ 20 de miliarde de euro din vânzarea unor active în perioada 2024 – 2026, potrivit lui Giorgetti.
În timpul unei recente audieri în Parlament, ministrul Economiei a recunoscut că există posibilitatea ca țara să intre în procedura de deficit excesiv anunțată de Uniunea Europeană.
„Este inevitabil ca Executivul comunitar să recomande Consiliului să inițieze procedura de deficit excesiv pentru țara noastră și alte state, inclusiv Franța,” a explicat Giorgetti.
În conformitate cu procedurile de încălcare a dreptului comunitar, Italia va fi obligată să reducă deficitul său structural cu minimum 0,5% din PIB în fiecare an.
Comentează pe FACEBOOK
