Acasă Blog Pagina 1211

Scandal între o USR-istă și un PNL-ist: Mă duc la pușcărie

Scandal mare între o consilieră USR Mogoșoaia și un coleg de la PNL. Incidentul a avut loc  într-o ședință de comisie din Consiliul Local, pe tema scandalului imobiliar ”Sectorul 0” din Mogoșoaia.

Consiliera USR Felicia Ienculescu Popovici a filmat cu telefonul mobil amenințarea consilierului liberal Ene Valentin.

”Dacă vreodată mai aud în viața mea că mai puneți să mai sune reporteri pe nevastă-mea sau pe fii-mea vă las în căruț cu rotile, credeți-mă. Chiar dacă mă duc la pușcărie 5 ani, 6 ani, 7 ani, vă las în căruț cu rotile”, a declarat consilierul.

Un alt consilier se aude cum țipă la consilieră că înregistrează video amenințările și îi reproșează că ”este bună doar să pună pe Facebook”. În tot acest timp, consiliera încearcă să ignore amenințările și își continuă treaba referitoare la ședința comisiei care urma.

Felicia Ienculescu Popovici spune că unul dintre consilieri i-ar fi smuls telefonul din mână. Consiliera USR a făcut plângere penală la Poliție.

 

-Publicitate-

Cine e Marcel Boloș, noul ministru al Cercetării

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul de numire a lui Marcel Boloş în funcția de ministru al Cercetării, Inovaţiei şi Digitalizării.

Conform CV-ului postat pe site-ul Facultății de Știinte Economice din Oradea, Ioan Marcel Boloș a obținut în 1997 diploma de licență atat ca economist cu specializarea in finante-asigurari, la Universitatea din Oradea, cat si pe cea de inginer cu specializarea in electromecanica. Conform aceluiasi CV, in cei patru ani pana in 1997 el a lucrat si ca inspector la Primaria din Oradea.

Ioan Marcel Bolos are un doctorat in contabilitate, obtinut in 2005 la Universitatea de Vest Timisoara. Intr-un alt CV, postat in 2017 pe site-ul ASE Bucuresti, Marcel Bolos scrie ca are si o diploma de doctor in Management obtinuta la Universitatea Babes Bolyai din Cluj Napoca (1999-2007).

Marcel Bolos a urcat treapta cu treapta in invatamantul superior, iar din 2015 este profesor universitar doctor la catedra de Finante Contabilitate de la Facultatea de Stiinte Economice a Universitatii din Oradea.

Marcel Boloș a fost ministrul Fondurilor Europene în Guvernul Orban, din noiembrie 2019 până în decembrie 2020. Anterior, Marcel Boloș a fost directorul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, funcție pe care a ocupat-o din 2017. Anterior a fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și în cel al Transporturilor, dar și director responsabil de fonduri europene.
Înainte de a deveni directorul ADR Nord-Vest a ocupat, timp de aproape doi ani, funcția de secretar de stat în Ministerul Transporturilor, în timpul guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș. De asemenea, în perioada 2013-2015 a fost director general și coordonatorul Autorității de Management Programul Operaţional Sectorial „Transport” și al Direcției Generale Management și Strategii.
De asemenea, a fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului în anii 2012 și 2013.
A ocupat și funcția de director executiv în Direcţia de Management Proiecte cu Finanţare Internaţională a Primăriei Oradea în perioada 2008-2012. De altfel, acesta a mai lucrat pentru Primăria Municipiului Oradea pe diferite funcții între anii 1993 și 2000.
În perioada 2005-2008 Boloș a fost directorul economic în cadrul Administraţiei Patrimoniului Imobiliar al Consiliului Local Oradea.
-Publicitate-

Codul Rutier, modificat: Carnagiul trebuie oprit

Guvernul a modificat joi codul rutier printr-o ordonanță de urgență în care se definește comportamentul agresiv în trafic și cresc amenzile și alte tipuri de sancțiuni. 

„Carnagiul de pe șosele României trebuie oprit. Acest lucru se obține prin intervenții ferme la nivelul legislației”, a declarat joi Lucian Bode, ministrul de Interne, la finalul ședinței de Guvern.

„În 2021 s-a înregistrat o scădere a numărului accidentelor grave cu aproape 22% și a persoanelor grav rănite cu aproape 31% comparativ cu 2020, în timp ce numărul persoanelor decedate în accidente rutiere a crescut cu 8%. mai exact am ajuns la 1778 de morți în accidente rutiere în anul 2021.”, a mai spus Lucian Bode.

Astfel, potrivit notei de fundamentare, proiectul cuprinde mai multe dispoziţii, între care:

* se defineşte comportamentul agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice, precum şi sancţiunea corelativă adoptării acestui comportament cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni (580 lei – 725 lei) şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile, iar în cazul în care s-a produs un accident de circulaţie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale se stabileşte amendă prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni (870 lei – 1.160 lei) şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile;

* se trece într-o clasă superioară de contravenţii fapta de a circula nejustificat cu un autovehicul pe banda de urgenţă a autostrăzii (de la 580 lei – 725 lei la 1.305 lei – 2.900 lei); totodată, sancţiunea contravenţională complementară privind punctele de penalizare (3 puncte de penalizare) se înlocuieşte cu suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru 90 de zile;

* se introduce sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 120 de zile pentru executarea pe autostradă a manevrei de întoarcere sau de mers înapoi, de a circula sau de a traversa de pe un sens de circulaţie pe celălalt prin zonele interzise, respectiv prin zona mediană sau racordurile dintre cele două părţi carosabile, de a circula în sens contrar direcţiei de mers pe calea unidirecţională;

* se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 90 de zile la 120 de zile pentru nerespectarea regulilor la trecerea la nivel cu calea ferată;

* se trece într-o clasă superioară de contravenţii fapta privind nerespectarea regulilor referitoare la efectuarea manevrei de depăşire (de la 580 lei – 725 lei la 870 lei – 1.160 lei); totodată, se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 30 de zile la 60 de zile;

* se trece într-o clasă superioară de contravenţii abaterea de la regulile privind depăşirea, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale (de la 870 lei -1.160 lei la 1.305 lei – 2.900 lei); totodată, se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 60 de zile la 90 de zile;

* se trece într-o clasă superioară de contravenţii nerespectarea regulilor privind acordarea de prioritate (de la 580 lei – 725 lei la 870 lei – 1.160 lei); totodată, se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 30 de zile la 60 de zile;
* se trece într-o clasă superioară de contravenţii fapta de a nerespecta regulile privind acordarea de prioritate, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale (de la 870 lei – 1.160 lei la 1.305 lei – 2.900 lei); totodată, se majorează sancţiunea contravenţională complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 60 de zile la 90 de zile;
* se reglementează un nou prag de viteză, respectiv depăşirea cu peste 70 km/h a limitei legale de viteză, pentru care se va aplica o perioadă majorată de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, respectiv 120 de zile;
* în cazul în care prin încălcarea regulilor de circulaţie privind circulaţia pe sens opus, conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice ori conducerea pe autostradă s-a produs un accident de circulaţie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale, perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce să majorează cu 30 de zile;
* se reglementează interdicţia de a conduce un vehicul pe drumurile publice din România, urmare a condamnării penale pentru săvârşirea unor infracţiuni la regimul rutier pe teritoriul României, pentru titularul de permis de conducere emis de o autoritate străină.
-Publicitate-

Molnupiravir, prima pastilă anti-COVID, ajunge în România

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat joi că luni, 31 ianuarie 2022, vor sosi în România 50.000 de cutii de Molnupiravir, medicamentul inovativ pentru tratarea Covid-19 produs de Merck.

Alexandru Rafila a explicat și de ce nu s-au înțeles autoritățile cu compania Pfizer, pentru a aduce și cealaltă pastilă anti-COVID – Paxlovid.

„Luni va sosi în România o cantitate de 50.000 de cutii de medicament inovativ antiviral, Molnupiravir. Am reușit să facem acest lucru. Din păcate, cu cei de la Pfizer nu am reușit pentru că au impus condiții comerciale și un contract tipic pentru Statele Unite ale Americii care este foarte greu de adoptat în România. Și am să vă dau un exemplu: un fond național care să despăgubească eventualele victime ale administrării acestui tratament. Nu avem cum să facem asta și este foarte greu de instrumentalizat”, a spus ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Molnupiravir, produs de Merck, și Paxlovid, produs de Pfizer, sunt primele medicamente antivirale din lume dezvoltate special pentru a trata infecția cu virusul SARS-CoV2. Ambele medicamente au fost aprobate recent de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) pentru utilizarea în caz de urgență în Uniunea Europeană.

-Publicitate-

Suedia nu recomandă vaccinarea anti-Covid a copiilor

Suedia face din nou notă discordantă și nu recomandă vaccinarea anti-Covid a copiilor cu vârste între 5 și 11 ani, după ce în 2020 a sfidat sfaturile OMS și a refuzat să imite restul lumii în ce privește închiderea societății pentru a limita răspândirea virusului.

„Cu informațiile pe care le avem astăzi, cu un risc scăzut de apariție a formelor grave de boală la copii, nu vedem niciun beneficiu clar de a-i vaccina”, a declarat oficialul Agenției de Sănătate, Britta Bjorkholm, într-o conferință de presă, potrivit presei străine citate de Hotnews.

Ea a adăugat că decizia ar putea fi revizuită dacă rezultatele cercetărilor s-ar schimba sau dacă o nouă variantă ar schimba pandemia. 

-Publicitate-

Fiul baronului PSD de Vaslui, numit secretar de stat

Tudor Buzatu, fiul preşedintelui CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, a fost numit de Ciucă secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

Decizia de numire în funcţie a lui Tudor Buzatu a fost semnată miercuri de premierul Nicolae Ciucă, şi publicată miercuri seara în Monitorul Oficial.

Nu este prima dată când Tudor Buzatu, fiul social-democratului Dumitru Buzatu şi al senatoarei Gabriela Creţu, este numit secretar de stat. În 2018, acesta era pus secretar de stat în aparatul de lucru al Anei Birchall, vicepremier responsabil de parteneriatele strategice, potrivit News.ro.

Secretariatul general al Guvernului a revenit social-democrtaţilor, în urma negocierilor pentru formarea coaliţiei PNL-PSD, postul urmând a fi preluat, la rotativă, de liberali, împreună cu portofoliile Finanţelor şi Transporturilor. 

-Publicitate-

Numărul angajaţilor la stat creşte lunar

Numărul angajaţilor la stat creşte de la lună la lună, ca urmare a reorganizării şi înfiinţării unor instituţii. Potrivit informaţiilor furnizate oficial de Ministerul Finanţelor Publice, dacă în luna septembrie numărul angajaţilor la stat era de 1.233.386 de persoane, în octombrie numărul lor a crescut cu aproximativ 20.000, până la 1.253.365, iar în noiembrie a ajuns la 1.258.810 persoane (încă aproximativ 5.500), arată adevărul. Asta deși liberalii au promis că vor scăpa de o parte din bugetari, mai exact de aceia care “plimbă hârtii”.

Sursa citată scrie că cele mai multe angajări au fost făcute în instituţii finanţate din venituri proprii, obţinute prin contracte cu ministere sau instituţii de stat (1.500 de persoane în unităţi sanitare sau instituţii de învăţământ superioare), în administraţia publică locală (1.443 de angajaţi în plus), la instituţii finanţate integral din bugetele asigurărilor de stat (1.005 în plus), la Ministerul Apărării Naţionale (1.036 persoane în plus), Ministerul Educaţiei (580 de persoane în plus) şi Secretariatul General al Guvernului (70 de angajaţi în plus).

Pe viitor sunt aşteptate noi valuri de bugetari. De exemplu, ministrul de Interne, Lucian Bode, a declarat că instituţia pe care o conduce are nevoie de mii de angajaţi.

De asemenea, surse guvernamentale au precizat pentru „Adevărul” că o nouă structură, Autoritatea Vamală Română, va avea în plus cu 400 de persoane peste numărul de angajaţi preluaţi de la Direcţia Generală a Vămilor.

Și ministerul condus de Gabriela Firea va face angajări, ajungând la circa 320 de persoane.

-Publicitate-

Un milion de lei pentru a scăpa de ciorile din Cișmigiu

Primăria București vrea să dea un milion de lei pentru un studiu care să arate cum ar putea fi relocate ciorile din Parcul Cișmigiu. Nu este glumă. În calendarul investițiilor prioritare scrie negru pe alb că Municipalitatea alocă suma către Administrația Lacuri Parcuri și Grădini pentru o simplă hârtie. Adică un studiu de fezabilitate intitulat: „Ciorile din Grădina Cișmigiu, vecini cu aripi”, arată Digi24.

Bucureștenii sunt nemulțumiți de ideea edilului.

„Primarul a alocat un milion de lei pentru anul 2022, ca să studieze vecinii de peste drum. Cu alte cuvinte, pentru niște hârtii care să analizeze pe două hectare de ce survolează ciorile parcul Cișmigiu. Este cât se poate de real, se poate documenta în bugetul ALPAB pe anul 2022. Eu m-aș fi bucurat să aloce sume mai mari pentru vecinii fără aripi. Adică… copiii și persoanele care vin să tranziteze sau să se bucure de un parc bucureștean.”, a declarat Adrian Vigheciu, consilier general PMB.

„Când se pot folosi în alte scopuri. Înainte erau niște pocnitori. Niște d-astea… Și, la un moment dat, n-au mai venit din cauza acestor pocnitori. Cu astea le goneau. Și tot așa, periodic, se întâmpla. Și nu mai veneau. Banii ăia trebuia să-i bage, de exemplu, în parc. E cel mai vechi parc din București. Și care arată deplorabil”

Domne, mai bine s-ar uita la pomii ăștia uscați. Care… S-au întâmplat o grămadă de chestii și poate să cadă în cap la… Ciorile… Ciorile sunt… E aparatură cu care poate să le îndepărteze.”, spun bucureștenii nemulțumiți.
-Publicitate-

Factura uriașă la gaz închide un centru de vaccinare

Primarul din Motru (Gorj), Cosmin Morega, ia în calcul închiderea centrului de vaccinare din oraș după ce a primit o factura uriașă la gaze. Primarul spune că până acum facttura era de circa 7.000 de lei, iar pe lunile noiembrie și decembrie a venit 35.000 de lei de plată.

Potrivit lui Cosmin Morega, plățile lunare la utilități pentru centru au ajuns la aproximativ 50.000 de lei, deși acolo abia se mai vaccinează cel mult 10 persoane pe zi, scrie gorjonline.ro.

„(…) iau în calcul închiderea centrului de vaccinare, având în vedere că mi-a venit o factură la gaze de 35.000 de lei, în condițiile în care nu depășeam 5.000 – 7.000 de lei pe lună. Acum, avem pe noiembrie și decembrie 35.000 de lei la gaze.

Mă aștept ca și factura la energia electrică să vină dublă sau triplă față de cea obișnuită și, atunci, îmi pun întrebarea dacă mai are rost să mai funcționeze acest centru de vaccinare, având în vedere și cheltuielile cu personalul și alte materiale necesare. Cheltuiala cu energia, apa și gazul se ridică la 50.000 de lei, în condițiile în care se vaccinează 8-10 persoane pe zi cu prima doză”, a spus primarul de la Motru.

Centrul de vaccinare din Motru funcționează în clădirea fostei școli catolice.
-Publicitate-

Contre între Câciu și Cîțu: Este exclus!

Ministrul Fianțelor, Adrian Câciu, i-a răspuns președintelui PNL, Florin Cîțu, care s-a arătat îngrijorat din cauza evoluției negative a pandemiei. Câciu spune că este exclus ca România să fie nevoită să apeleze la FMI.

„Este exclus! Nu știu de ce domnul președinte Cîțu este așa de îngrijorat. Dobânzile în acest moment în România sut stabile. Într-adevăr sunt la un nivel ridicat pentru că au crescut între ianuarie 2021-noiembrie 2021, de la 2,5% la 5,4%. Vorbesc despre dobânzile la titlurile de stat românești. În momentul acesta dobânzile s-au stabilizat, sunt chiar mai mici decât în noiembrie.

Inflația cu care ne confruntăm și lăsată poate de cei care au fost înaintea noastră și astăzi sunt îngrijorați este cea mai mare inflație din ultimii 17 ani. Dacă nu vrem să ne uităm în spate, evident ne îngrijorăm de viitor. Guvernul este foarte responsabil și acționăm foarte prudent. Toate riscurile privind dobânzile au fost prezentate și în coaliție și în Parlament”,a spus ministrul Finanțelor.

Acesta a mai precizat că recesiunea apare atunci când dobânzile se situează peste inflație, ceea ce nu e cazul în prezent.

„Nu există acest risc, nu există nici riscul de recesiune. Se întâmplă atunci când dobânzile sunt mult peste inflație, ceea ce a fost cazul în 2010. În prezent, inflația este peste dobânzi.

Cursul valutar de astăzi este mai mic decât cursul valutar din noiembrie. Este o situație grea prin care trece România. Am venit ă stabilizăm țara. Încrederea investitorilor există”, a declarat ministrul Finanțelor.

-Publicitate-