Acasă Blog Pagina 125

Ministrul Țoiu, despre situația fiicei lui Victor Ponta: „A existat personal consular care a dus o conversație separată”

foto - Facebook/Victor Ponta

Ministrul de Externe Oana Țoiu a declarat miercuri, 11 iunie, în Parlament că situația în care fiica lui Victor Ponta a fost refuzată la un zbor de repatriere ține de o conversație „paralelă față de canalele oficiale”. Ea a numit situația „o eroare regretabilă” și atribuie neînțelegerea personalului de la consulatul din Dubai, condus de Viorel Riceard Badea. 

 

Ministrul de Externe explică situație fiicei lui Victor Ponta

 

Despre cazul fiicei lui Victor Ponta, Oana Țoiu a declarat că în acest moment, Ministerul Afacerilor Externe, ca și ministerele afacerilor externe ale celorlalte țări, au de gestionat cea mai importantă criză pe care au avut-o în ultimele decenii, dacă ne gândim la numărul de țări, gradul de risc, numărul mic de personal în spațiile respective și efortul consular. 

„Atât Ministerul Afacerilor Externe din România, cât și Ministerele Afacerilor Externe din celelalte țări, care gestionăm celulele de criză, în acest moment avem ca prioritate siguranța cetățenilor și întoarcerea acasă a cât mai multor dintre ei, prin mecanisme comerciale facilitate și zboruri de evacuare pentru cazurile vulnerabile. În ceea ce privește cazul intens mediatizat al minorei respective, reamintesc faptul că în bazele de date centrale ale MAE pe canalele oficiale pe care ministerul le-a anunțat, nu aveam și nu avem în gestiune cazul niciunui minor neînsoțit. Însă evident că orice minor care cere ajutorul are dreptul la acel ajutor, de aceea în cazul minorului neînsoțit pe care îl menționați dumneavoastră, înțelegerea noastră, din informările care au venit din consulat, pentru că noi nu avem în echipa centrală acces direct la fiecare caz individual, a fost propusă o alternativă de întoarcere în România pe baza unor zboruri directe”, a spus ministrul de Externe. 

Oana Țoiu spune că nu exista „nicio categorie de minori neînsoțiți”

 

„În ceea ce privește întrebarea care a fost prezentă în spațiul public, la care am răspuns și noi în conferințele de presă, privind prezența minorei neînsoțite în consulat, vă reamintim că în celula de criză centrală fiecare consulat a raportat categoriile pe care le va include în fiecare plan de evacuare. Nu aveam nicio categorie de minori neînsoțiți, nici în formularele noastre oficiale, nici în mail-urile oficiale, niciuna dintre cererile părinților niciunui minor neînsoțit, ceea ce înseamnă că în planificarea anterioară în grupurile care au fost incluse în zborul respectiv nu exista această categorie”, a mai spus Oana Țoiu, potrivit Ziare.com

Despre întrebările din spațiul public, Țoiu a arătat că sunt întrebări legitime.

„Evident că fiecare minor are dreptul la sprijin, are dreptul la suport consular. În ceea ce privește această eroare regretabilă, în care a existat o comunicare paralelă față de canalele oficiale, în care a existat personal consular care a dus o conversație separată de înregistrările formale și asta a dus la venirea unui minor în spațiul consular în afara programărilor care au fost raportate către centrală privind categoriile de grupuri vulnerabile, evident că aici lucrurile pot să fie mult îmbunătățite. Evident că după ce se termină această criză, o să avem un plan foarte clar de evaluare, de discuție a ce putem îmbunătăți. ”, a mai spus Țoiu.

MAE va face o evaluare a activității consulare

 

Țoiu a mai declarat că „este perfect legitim ca orice părinte să încerce să facă tot ce poate pentru propriul copil; este însă datoria unei instituții să acorde informații relevante la timp, tuturor cetățenilor vulnerabili care s-au înscris pe canalele formale, în același timp sau înainte să facă asta în funcție de cine a apelat la firul scurt”.

„În ceea ce privește cine din consulat a avut aceste conversații, aici va exista o evaluare dedicată. În acest moment, indiferent de care persoana din consulat a avut aceste conversații, este o responsabilitate care este și colectivă, nu doar individual. Așa cum v-am spus, în momentul în care consulul m-a întrebat în acest caz aparte ce are de făcut, i-am reamintit consulului că grupul era finalizat ca și categorii vulnerabile, cu o zi înainte, la capacitatea totală a locurilor alocate României și că dacă ia o decizie privind modificarea grupului respectiv sau propunerea altui plan de întoarcere acasă pentru că aveam și zboruri în plan în cazul acestei minore neînsoțite sau în cazul oricărui beneficiar pe care îl are în grijă, trebuie să garanteze că s-a asigurat că informația respectivă ajunge la toți cei din grupurile vulnerabile care s-au înscris pe platformele informație”, a arătat Oana Țoiu.

 

 

-Publicitate-

SRI menține nivelul de alertă teroristă

foto - SRI

Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat miercuri că, în urma analizei evoluțiilor dinamice din contextul actual de securitate la nivel internațional, în acest moment nu se impune ridicarea nivelului de alertă teroristă în România.

‘În prezent, acesta este albastru-precaut și se menține atât timp cât datele deținute la nivel național, cât și rezultate din parteneriatele externe ale Serviciului nu indică o probabilitate ridicată de comitere a unui act terorist pe teritoriul României. SRI, prin Brigada Antiteroristă, acționează preventiv, prin metode specifice, pentru îndeplinirea atribuțiilor legale de prevenire și combatere a terorismului, în calitate de autoritate națională în domeniu’, a precizat SRI într-un comunicat de presă.

Potrivit SRI, cooperarea constantă cu partenerii din cadrul SNPCT și cu cei internaționali asigură o coordonare completă a măsurilor dispuse pentru identificarea și contracararea oricăror amenințări pe profil antiterorist.

Amintim că CSAT a decis, miercuri, aprobarea dislocării de echipamente şi forţe americane în România, fiind vorba despre echipamente defensive. Acestea au rolul de a spori securitatea României şi sunt echipamente defensive, a precizat preşedintele Nicușor Dan.

Anterior, Traian Băsescu explicase că în baza acordului din 2005, Armata SUA va primi acces la Baza Kogălniceanu.

-Publicitate-

CSAT a aprobat dislocarea de echipament şi forţe americane în România

#image_title

UPDATE – Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat, miercuri, că în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării s-a decis aprobarea dislocării de echipamente şi forţe americane în România, fiind vorba despre echipamente defensive. Acestea au rolul de a spori securitatea României şi sunt echipamente defensive, a precizat preşedintele.

”Punctul al treilea al discuţiei de azi în CSAT a fost dislocarea temporară a unor echipamente şi forţe militare americane în România. E vorba de avioane de realimentare, cum deja s-a discutat în spaţiul public, a unor echipamente de monitorizare şi a unor echipamente de comunicaţii satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu”, a afirmat preşedintele Nicuşor Dan.

Şeful statului a explicat că este vorba despre echipament defensiv.

”Subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici, se spune că ele sunt echipamente non-cinetice. În măsura în care Parlamentul aprobă în şedinţa care urmează să aibă loc azi, ele vor fi dislocate în baza acordului de parteneriat între România şi Statele Unite şi este o colaborare a României cu Statele Unite similară în aceste zile cu o colaborare pe care alte ţări NATO o fac”, a precizat Nicuşor Dan.

Potrivit acestuia, ”pentru ca aceste echipamente şi aceste forţe militare să ajungă în România, este nevoie de votul Parlamentului”.

”Deci, în urma şedinţei CSAT am trimis o scrisoare Parlamentului şi o să avem o dezbatere în Parlament după-amiază”, a arătat el.

Preşedintele a mai afirmat că ”e vorba de nişte echipamente care sporesc securitatea României”.

”Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Ţara lor este o ţară sigură, ba chiar mai sigură”, a spus şeful statului.

STIREA INITIALA

 

Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de președintele Nicușor Dan, a început miercuri, la Palatul Cotroceni, pe agendă aflându-se situația din Orientul Mijlociu și implicațiile pentru România.

La ședință participă premierul Ilie Bolojan, ministrul Apărării, vicepremierul Radu Miruță, ministrul Afacerilor Interne, vicepremierul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, ministrul Economiei, Irineu Darău, ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare.

Pe ordinea de zi mai sunt incluse analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare și evaluarea impactului evenimentelor din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România, transmite Administrația Prezidențială.

Băsescu, sfat pentru Nicușor Dan, după ce SUA au cerut să folosească baza de la Kogălniceanu

 

Amintim că ședința CSAT a fost convocată de președintele Nicușor Dan pentru a discuta solicitarea Statelor Unite de a disloca avioane de luptă și militari suplimentari la baza militară de la Mihail Kogălniceanu, din județul Constanța, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu dintre SUA-Israel și Iran.

În acest context, Traian Băsescu i-a transmis sfatul său actualului președinte.

(…) Azi se pare că SUA ar avea nevoie de baza de la Kogălniceanu. Foarte bine, avem un “ACORD DE ACCES” semnat la Bucureşti la 6 Decembrie 2005 şi intrat în vigoare la 21 Iunie 2006. În baza acestui acord Armata SUA va primi acces la Kogălniceanu. Şi asta nu pentru că Trump are nevoie ci pentru că aliatul nostru, America, are nevoie.

„Având în vedere dinamica evenimentelor din Orientul Mijlociu, preşedintele Dan, România, trebuie să acţioneze rapid, fără tergiversări, amânări şi ezitări.
Afaceristul Trump însă, va trebui să afle că accesul pe Kogălniceanu pentru operaţiuni în Orientul Mijlociu, costă.”, mai spune fostul șef al statului.
-Publicitate-

Cine sunt românii din topul Forbes? Doi dintre ei sunt profesori în SUA

euro
bancnote-euro

România are, la fel ca anul trecut, șase reprezentanți în topul celor mai bogați oameni din lume, întocmit de Forbes, relevă datele consultate de Economedia. Ion Țiriac nu mai de mult cel mai bogat român. 

 

Cei mai bogați oameni ai lumii, potrivit Forbes

 

Elon Musk, acţionarul majoritar de la producătorul auto Tesla, compania spaţială SpaceX, reţeaua socială X şi firma de inteligenţă artificială xAI, este în fruntea listei celor mai bogaţi oameni din lume, cu o avere estimată la 342 de miliarde de dolari.

Următorii doi clasați în topul Forbes sunt co-fondatorii Google, Larry Page (257 de miliarde de dolari) şi Sergey Brin (237 de miliarde de dolari).

 

Cine sunt cei mai bogați români

 

Cei mai bine clasați români în topul Forbes al miliardarilor lumii sunt doi informaticieni: Ion Stoica și Matei Zaharia, cofondatori ai startup-ului Databricks, a cărui valoare a fost estimată la 134 de miliarde de dolari.

Potrivit datelor analizate de Economedia, Stoica și Zaharia ocupă locul 852 la nivel mondial, în urcare semnificativă față de poziția 1462 ocupată anul trecut. Averea fiecăruia este estimată în prezent la aproximativ 5 miliarde de dolari, dublu față de ediția precedentă.

Compania Databricks, cu sediul în San Fransisco, este fondată în 2013 și seste pecializată în date și inteligență artificială. Compania a atras finanțarea într-o rundă de tip Series L, condusă de Insight Partners, Fidelity Management & Research Company și J.P. Morgan Asset Management. Printre investitorii participanți se numără și nume mari precum Andreessen Horowitz, BlackRock și Blackstone.

Compania are peste 20.000 de clienți la nivel global, printre care se numără grupuri mari precum Shell, Adobe și NBA.

Al treilea român din clasament (pe locul 1755) este Ion Țiriac, cu o avere estimată la 2,4 miliarde de dolari, în creștere de la 2,1 miliarde în 2025. Fostul sportiv profesionist de tenis conduce Grupul Țiriac, cu interese în domeniul imobiliar, auto, servicii financiare și multe altele.

Următorii români din topul Forbes sunt frații Pavăl. Dragoș Pavăl și fratele său, Adrian, sunt proprietarii Dedeman, un important retailer românesc de materiale de construcții și produse pentru amenajarea casei. Dragoș Pavăl se situează pe locul 1913 în clasament, cu o avere estimată la 2,2 miliarde de dolari (în creștere de la 2 miliarde în ediția precedentă), iar Adrian Pavăl apare pe locul 2600, cu o avere de 1,5 miliarde (în creștere de la 1,3 miliarde).

Aceștia sunt pe cale să bifeze o tranzacție majoră: proprietarii Dedeman au intrat recent în negocieri exclusive pentru a cumpăra rețeaua de supermarketuri Carrefour din România.

-Publicitate-

Noi reguli pe aeroporturile din București, începând de azi.Ce se schimbă pentru bagajul de mână

TAROM bilete de avion
bilete-de-avion-ieftine

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) anunţă că de miercuri, au intrat în vigoare noi reguli ce trebuie respectate pe aeroporturile din Capitală. Mai exact, măsura se aplică pasagerilor care pleacă de pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – „Aurel Vlaicu”, nu şi celor aflaţi în tranzit.

 

Noi reguli pe aeroporturile din București

 

”Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti face un pas important în creşterea calităţii serviciilor oferite pasagerilor care au originea zborului pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – „Aurel Vlaicu”. Începând de miercuri, 11 martie, ora 00.00, au intrat în vigoare noile reguli privind transportul lichidelor, aerosolilor şi gelurilor (LAGs) în bagajele de cabină”, conform CNAB, scrie Digi24.

Consecinţa aplicării acestei măsuri va fi aceea că pasagerii care pleacă de pe Aeroportul ”Henri Coandă” şi Aeroportul Băneasa pot să transporte în bagajul de mână lichide, aerosoli şi geluri aflate în recipiente individuale de până la 2 litri, faţă de limita anterioară de 100 ml per recipient. 
”Măsura este posibilă ca urmare a investiţiilor realizate de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti în tehnologii moderne, de ultimă generaţie, dedicate controlului de securitate al bagajelor de cabină, aliniind astfel aeroporturile administrate de CNAB la cele mai bune practici internaţionale în domeniu. Prin această investiţie, compania îşi consolidează obiectivul de a îmbunătăţi constant experienţa pasagerilor, asigurând în acelaşi timp menţinerea celor mai înalte standarde de securitate”, a precizat Bogdan Mîndrescu, Directorul General al CNAB.
Relaxarea restricţiilor privind acceptarea la transportul aerian a LAGs vizează exclusiv pasagerii care au originea zborului pe AIHCB sau AIBB-AV, nefiind aplicabilă pasagerilor aflaţi în tranzit sau transfer.
-Publicitate-

Băsescu, sfat pentru Nicușor Dan, după ce SUA au cerut să folosească baza de la Kogălniceanu: Trump trebuie să afle că asta costă

Fostul președinte Traian Băsescu a afirmat miercuri că Statele Unite ale Americii vor primi acces din partea României pentru folosirea Bazei Aeriene 57 de la Mihail Kogălniceanu, în contextul operațiunilor militare majore împotriva Iranului.

 

Băsescu: În baza acordului din 2005, Armata SUA va primi acces la Baza Kogălniceanu

 

Fostul preşedinte Traian Băsescu afirmă, miercuri, în contextul în care Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a reunit pentru ”analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilităţi militare”, că se pare că SUA ar avea nevoie de baza de la Mihail Kogălniceanu, vor primi acest acces, în conformitate cu acordul semnat în 2005 şi intrat în vigoare în 2006 şi nu pentru că Donals Trump are nevoie, ci pentru că aliatul nostru, America, are nevoie.

„Trump îşi caută aliaţi.

Băgat singur în capcana cu petrol a războiului cu Iranul, Donald Trump a constatat că ar putea avea nevoie de România după ce în 2025 şi-a retras demonstrative, spre bucuria prietenului său Vladimir Putin, cea mai mare parte a militarilor de la Kogălniceanu iar la Munchen, prin trompeta Vance a umilit pur şi simplu Romania.
Azi se pare că SUA ar avea nevoie de baza de la Kogălniceanu. Foarte bine, avem un “ACORD DE ACCES” semnat la Bucureşti la 6 Decembrie 2005 şi intrat în vigoare la 21 Iunie 2006. În baza acestui acord Armata SUA va primi acces la Kogălniceanu. Şi asta nu pentru că Trump are nevoie ci pentru că aliatul nostru, America, are nevoie.”, transmite Trian Băsescu, pe facebook.

Fostul președinte, mesaj important pentru Nicușor Dan: „Trebuie să acționeze rapid”

 

 

„Având în vedere dinamica evenimentelor din Orientul Mijlociu, preşedintele Dan, România, trebuie să acţioneze rapid, fără tergiversări, amânări şi ezitări.
Afaceristul Trump însă, va trebui să afle că accesul pe Kogălniceanu pentru operaţiuni în Orientul Mijlociu, costă.”, mai spune fostul șef al statului.
-Publicitate-

Infrastructură 5: Reparații în zonele Drumul Floare de Colț, strada Chimirului și intersecția străzilor Lăngești și Poenița

foto - Facebook/Infrastructura 5

Echipele Infrastructură 5 au realizat lucrări de reparații locale ale carosabilului pe mai multe străzi din Sectorul 5. Potrivit reprezentanților companiei, intervențiile au avut loc în zonele Drumul Floare de Colț, strada Chimirului și intersecția străzilor Lăngești și Poenița. Lucrările fac parte din programul de întreținere a infrastructurii rutiere din sector, iar echipele vor continua să lucreze pentru îmbunătățirea condițiilor infrastructurii din sector.

„Lucrăm cu drag și spor, iar acest lucru se vede !

Acoperim tot mai multe zone ale sectorului și ne bucurăm de o infrastructură rutieră calitativă. Am realizat reparații locale în zonele Drumul Floare de Colț, strada Chimirului și strada Lăngești x Poenița.
Continuăm să fim prezenți acolo unde este nevoie și să acționăm prompt pentru îmbunătățirea condițiilor infrastructurii din sectorul nostru.”, transmite Infrastructură 5, pe facebook.
-Publicitate-

Dacia anunță lansarea a patru modele electrice şi un nou crossover Striker, până în 2030 / Ce se întâmplă cu Sandero

foto - Dacia

Dacia a prezentat noua strategie de dezvoltare până în 2030, care include lansarea a patru modele complet electrice, modernizarea gamei actuale și intrarea mai puternică în segmentul SUV-urilor compacte. Compania a mai anunţat că modelul Striker, un crossover cu motorizări multi‑energie, va fi integral dezvăluit în luna iunie.

 

Dacia şi-a anunţat planul până în 2030

 

”Odată cu prezentarea noului plan strategic al Renault Group, futuREady, Dacia anunţă azi o foaie de parcurs ambiţioasă şi clar definită până în anul 2030”, anunţă, marţi, compania, într-un comunicat de presă.

Potrivit documentului citat, strategia se bazează pe cinci piloni fundamentali:

Un angajament ferm pentru mobilitatea electrică

”Dacia îşi asumă o tranziţie accelerată către mobilitatea electrică, cu patru modele 100% electrice care vor fi lansate până în 2030. Primul pas în această direcţie va fi făcut chiar anul acesta, odată cu lansarea unui nou model electric din segmentul A, construit pe platforma RGEV small a Renault Group şi produs în Europa. Dezvoltat în mai puţin de 16 luni, acest model reflectă perfect ADN‑ul Dacia, având un preţ de pornire sub 18.000 de Euro”, anunţă compania, potrivit news.ro.

O electrificare accelerată a întregii game

Electrificarea va avansa rapid în întreg portofoliul mărcii.

”Astăzi, un vehicul Dacia din patru este electrificat. Mâine, datorită noilor modele hibride şi soluţiilor inteligente de electrificare, două treimi din vânzările Dacia vor fi electrificate. Dacia are toate atuurile şi expertiza necesară pentru a-şi atinge acest obiectiv”, precizează firma.

O ofensivă ambiţioasă în segmentul C

Dacia îşi consolidează prezenţa în segmentul C.

”Startul a fost deja promiţător cu Bigster. Pe baza acestei dinamici, Dacia îşi propune să crească ponderea vehiculelor din segmentul C de la o cincime în prezent, la o treime în anii următori. Pentru a avansa pe această direcţie, Dacia dezvăluie Striker, un crossover electrificat, surprinzător şi dinamic. Împreună cu Bigster, Striker formează un duo complementar: două modele cu personalităţi distincte, unite de acelaşi ADN — esenţial, robust şi axat pe valoarea reală oferită clientului”, se mai arată în comunicatul de presă.

Un nou capitol pentru Sandero

Potrivit companiei, Dacia Sandero va continua să evolueze: ”Viitoarea generaţie Sandero va oferi o gamă completă de motorizări multi‑energie, adaptată nevoilor clienţilor şi perfect aliniată strategiei de electrificare a mărcii. În acelaşi timp, Sandero va rămâne referinţa segmentului său în ceea ce priveşte raportul preţ–prestaţii. Aceasta este promisiunea Dacia — ferm susţinută în continuare”.

Consolidarea elementelor care fac Dacia unică

”Dacia va continua să valorifice elementele care îi definesc unicitatea: expertiza recunoscută în soluţii 4×4 accesibile şi leadershipul său pe piaţa GPL. Prin această foaie de parcurs pe termen mediu, Dacia îşi consolidează poziţionarea distinctă şi îşi reafirmă ambiţia de a oferi o mobilitate pragmatică, accesibilă şi orientată către viitor”, se mai arată în comunicatul de presă.

STRIKER: viziunea Dacia În segmentul C

Potrivit companiei, Striker afişează un design robust şi puternic.

”Liniile sale dinamice, silueta aerodinamică şi partea frontală verticală sunt puse în valoare de noua semnătură luminoasă Dacia.  O atenţie deosebită a fost acordată detaliilor de design, inclusiv ornamentelor specifice ale portierelor faţă şi benzii negre lucioase care uneşte blocurile optice spate, evidenţiată de o textură tehnică ce accentuează caracterul modern şi robust al vehiculului”, arată compania în prezentarea modelului.

Cu o lungime de 4,62 metri, Striker completează Bigster în oferta Dacia pentru segmentul C.

Prezentat în avanpremieră odată cu planul futuREady în cadrul Strategy Day, Striker va fi dezvăluit în întregime în luna iunie.

Gama va cuprinde o versiune hibridă, o versiune hibridă 4×4 şi o versiune GPL, la un preţ de pornire sub 25.000 de Euro.

Numele ”Striker” provine dintr-o expresie universală care semnifică ”a lovi” sau ”a atinge ţinta”.

-Publicitate-

Premiile Oscar 2026: Lista completă a nominalizărilor / Marea gală va avea loc duminică, 15 martie

Nominalizările pentru cea de-a 98-a ediție a Premiile Oscar au fost anunțate la Los Angeles, iar actorii și cineaștii aflați în cursă se pregătesc pentru marea gală care va avea loc duminică, 15 martie, la Dolby Theatre, potrivit Adevarul.

 

Premiile Oscar 2026: Lista nominalizărilor

 

Cel mai bun film

  • „Bugonia”
  • „F1”
  • „Frankenstein”
  • „Hamnet”
  • „Marty Supreme”
  • „One Battle After Another”
  • „The Secret Agent”
  • „Sentimental Value”
  • „Sinners”
  • „Train Dreams”

Cel mai bun actor

  • Timothée Chalamet – „Marty Supreme”
  • Leonardo DiCaprio – „One Battle After Another”
  • Ethan Hawke – „Blue Moon”
  • Michael B. Jordan – „Sinners”
  • Wagner Moura – „The Secret Agent”

Cea mai bună actriță

  • Jessie Buckley – „Hamnet”
  • Rose Byrne – „If I Had Legs I’d Kick You”
  • Kate Hudson – „Song Sung Blue”
  • Renate Reinsve – „Sentimental Value”
  • Emma Stone – „Bugonia”

Cel mai bun actor în rol secundar

  • Benicio del Toro – „One Battle After Another”
  • Jacob Elordi – „Frankenstein”
  • Delroy Lindo – „Sinners”
  • Sean Penn – „One Battle After Another”
  • Stellan Skarsgård – „Sentimental Value”

Cea mai bună actriță în rol secundar

  • Elle Fanning – „Sentimental Value”
  • Inga Ibsdotter Lilleaas – „Sentimental Value”
  • Amy Madigan – „Weapons”
  • Wunmi Mosaku – „Sinners”
  • Teyana Taylor – „One Battle After Another”

Cel mai bun regizor

  • Chloé Zhao – „Hamnet”
  • Josh Safdie – „Marty Supreme”
  • Paul Thomas Anderson – „One Battle After Another”
  • Joachim Trier – „Sentimental Value”
  • Ryan Coogler – „Sinners”

Cel mai bun scenariu original

  • „Blue Moon” – Robert Kaplow
  • „It Was Just an Accident” – Jafar Panahi
  • „Marty Supreme” – Ronald Bronstein & Josh Safdie
  • „Sentimental Value” – Joachim Trier & Eskil Vogt
  • „Sinners” – Ryan Coogler

Cel mai bun scenariu adaptat

  • „Bugonia” – Will Tracy
  • „Frankenstein” – Guillermo del Toro
  • „Hamnet” – Maggie O’Farrell & Chloé Zhao
  • „One Battle After Another” – Paul Thomas Anderson
  • „Train Dreams” – Clint Bentley & Greg Kwedar

Cea mai bună coloană sonoră originală

  • „Bugonia” – Jerskin Fendrix
  • „Frankenstein” – Alexandre Desplat
  • „Hamnet” – Max Richter
  • „One Battle After Another” – Jonny Greenwood
  • „Sinners” – Ludwig Göransson

Cel mai bun cântec original

  • „Dear Me” – Diane Warren: Relentless
  • „Golden” – KPop Demon Hunters
  • „I Lied to You” – „Sinners”
  • „Sweet Dreams of Joy” – „Viva Verdi!”
  • „Train Dreams” – „Train Dreams”

Cel mai bun scurtmetraj live action

  • „Butcher’s Stain”
  • „Jane Austen’s Period Drama”
  • „A Friend of Dorothy”
  • „The Singers”
  • „Two People Exchanging Saliva”

Cel mai bun scurtmetraj animat

  • „Butterfly”
  • „Forevergreen”
  • „The Girl Who Cried Pearls”
  • „Retirement Plan”
  • „The Three Sisters”

Cel mai bun documentar

  • „The Alabama Solution”
  • „Come See Me in the Good Light”
  • „Cutting Through Rocks”
  • „Mr. Nobody Against Putin”
  • „The Perfect Neighbor”

Cel mai bun scurtmetraj documentar

  • „All the Empty Rooms”
  • „Armed Only with a Camera: The Life and Death of Brent Renaud”
  • „Children No More: ‘Were and Are Gone’”
  • „The Devil is Busy”
  • „Perfectly a Strangeness”

Cel mai bun film internațional

  • Brazilia – „The Secret Agent”
  • Franța – „It Was Just an Accident”
  • Norvegia – „Sentimental Value”
  • Spania – „Sirât”
  • Tunisia – „The Voice of Hind Rajab”

Cel mai bun film animat

  • „Arco”
  • „Elio”
  • „KPop Demon Hunters”
  • „Little Amélie or the Character of Rain”
  • „Zootopia 2”

Cel mai bun design de producție

  • „Frankenstein”
  • „Hamnet”
  • „Marty Supreme”
  • „One Battle After Another”
  • „Sinners”

Cel mai bun montaj

  • „F1” – Stephen Mirrione
  • „Marty Supreme” – Ronald Bronstein & Josh Safdie
  • „One Battle After Another” – Andy Jurgensen
  • „Sentimental Value” – Olivier Bugge Coutté
  • „Sinners” – Michael P. Shawver

Cel mai bun sunet

  • „F1”
  • „Frankenstein”
  • „One Battle After Another”
  • „Sinners”
  • „Sirât”

Cele mai bune efecte vizuale

  • „Avatar: Fire and Ash”
  • „F1”
  • „Jurassic World Rebirth”
  • „The Lost Bus”
  • „Sinners”

Cea mai bună imagine (cinematografie)

  • „Frankenstein”
  • „Marty Supreme”
  • „One Battle After Another”
  • „Sinners”
  • „Train Dreams”

Cele mai bune costume

  • „Avatar: Fire and Ash” – Deborah L. Scott
  • „Frankenstein” – Kate Hawley
  • „Hamnet” – Malgosia Turzanska
  • „Marty Supreme” – Miyako Bellizzi
  • „Sinners” – Ruth E. Carter

Cel mai bun machiaj și coafură

  • „Frankenstein”
  • „Kokuho”
  • „Sinners”
  • „The Smashing Machine”
  • „The Ugly Stepsister”

Cel mai bun casting

  • „Hamnet” – Nina Gold
  • „Marty Supreme” – Jennifer Venditti
  • „One Battle After Another” – Cassandra Kulukundis
  • „The Secret Agent” – Gabriel Domingues
  • „Sinners” – Francine Maisler
-Publicitate-

Proiectul de buget pe 2026, publicat. La cât este estimat deficitul bugetar

bugetul student
buget-lunar

Proiectul de buget pe 2026 a fost publicat. Deficitul bugetar pentru 2026 este estimat la 6,2% din PIB, fiind proiectat sã scadã la 5,1% din PIB în 2027, veniturile totale cresc la 36 % din PIB faţă de anul trecut, iar cheltuielile cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, conform proiectului bugetului de stat pe 2026 făcut public marţi de Ministerul Finanţelor. 

De asemenea, bugetul pentru investiţii creşte cu aproape 25,6 miliarde lei faţă de anul trecut, ceea ce ridicã ponderea acestora la peste 8% din PIB, faţã de 7,2% în anul precedent.

Ministerul Finanţelor anunţă că, pentru 2026 proiectul de buget propune o formulã mai echitabilã şi mai predictibilã de finanţare a Capitalei, propunând crearea unui fond la dispoziţia Consiliului General al Municipiului Bucureşti, destinat finanţãrii serviciilor publice generale de la nivelul Municipiului Bucureşti, pentru asigurarea cofinanţãrii proiectelor de infrastructurã şi pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală,

Veniturile totale ale bugetului cresc de la 34,7% la 36,0% din PIB, ”reflectând atât mãsurile de consolidare fiscalã, cât şi o îmbunãtãţire a colectãrii”, precizează ministerul. Din acest total, 31,1% din PIB reprezintã venituri curente – venituri fiscale, contribuţii şi alte venituri ale statului. Astfel, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, în timp ce veniturile curente se ridicã la 636,3 miliarde lei. Construcţia bugetarã are la bazã venituri stabilizate şi eficientizarea activitãţii administraţiei fiscale.

Conform Ministerului Finanţelor, bugetul este construit astfel încât resursele suplimentare sã fie orientate prioritar cãtre investiţii şi absorbţia fondurilor europene, în paralel cu continuarea consolidãrii fiscal-bugetare.

”Deşi, pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, bugetul proiecteazã în condiţiile reducerii deficitului absorbţia unor cheltuieli cu investiţiile care se ridicã peste nivelul anului 2025, cu un nivel record de peste 160 miliarde de lei, cu precãdere cele din fonduri europene”, subliniază instituţia.

Sprijin pentru sectoare sociale şi programe prioritare

Bugetul include alocãri importante pentru programe sociale şi educaţionale, precum:

●        1,7 miliarde pentru sprijinirea vârstnicilor prin acordarea de sprijin financiar (pachetul de solidaritate);
●        1,53 miliarde lei pentru programul „Masã sãnãtoasã” în şcoli;
●        15,48 miliarde lei pentru finanţarea serviciilor sociale pentru copii şi persoane cu dizabilitãţi, inclusiv pentru finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav şi a indemnizaţiilor lunare;
●        sprijin pentru infrastructura de drumuri judeţene şi comunale;
●        programe pentru protecţia mediului şi dezvoltarea comunitãţilor locale.

Totodatã, sunt prevãzute fonduri pentru compensarea costurilor la energie, în cazul în care mecanismele existente nu acoperã cererile de decontare. În acest sens, 1,75 miliarde lei sunt alocate Ministerului Muncii, iar 2 miliarde de lei Ministerului Energiei.

Sprijin pentru mediul de afaceri şi investiţii private

”Bugetul este orientat ferm cãtre mediul de afaceri şi relansare economicã, atât prin sumele din investiţii care ajung în economie, cât şi prin stimularea investiţiilor productive, deductibilitãţi pentru profitul reinvestit şi mecanisme moderne de finanţare prin capital de stat şi credite fiscale dedicate industriei, exploatãrii resurselor, inovãrii şi reîntoarcerii capitalului uman din afara ţãrii în România. Bugetul pe 2026 susţine creşterea economicã pe termen lung, într-un context european şi internaţional marcat de incertitudini, printr-un mix de investiţii publice ridicate, consolidare fiscalã gradualã şi mãsuri de sprijin pentru mediul de afaceri. 

Este un buget realist, construit fãrã presiune fiscalã suplimentarã în 2026, pe baza veniturilor stabilizate în urma corecţiilor din a doua jumãtate din 2025, inclusiv eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) şi ajustãrile privind regimul microîntreprinderilor, care asigurã predictibilitate şi o bazã solidã de venituri”, precizează reprezentanţii Ministerului Finanţelor.

Proiectul de buget include, în mod distinct, creditele de angajament necesare pentru lansarea schemelor de ajutor de stat prevãzute în cadrul pachetului de relansare economicã, precum şi pentru stimularea investiţiilor private prin mãsurile fiscale adoptate recent de Guvern în cadrul aceluiaşi pachet.

Resurse semnificative pentru comunitãţile locale

Bugetul pe 2026 alocã cel mai ridicat nivel de pânã acum al resurselor pentru dezvoltarea comunitãţilor şi autoritãţilor publice locale – 86,4 de miliarde de lei faţã de 79 de miliarde de lei în 2025 (+7,4 miliarde lei), aproximativ 2/3 din fondurile europene fiind direcţionate cãtre proiecte locale şi regionale, asigurând astfel cofinanţãrile necesare şi continuitatea investiţiilor în teritoriu, susţine Ministerul Finanţelor, potrivit News.ro

Din TVA sunt alocate 27,7 miliarde lei pentru finanţarea bugetelor locale, dintre care:
●        4,5 miliarde lei pentru bugetele locale ale judeţelor;
●        17,6 miliarde lei pentru bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor Municipiului Bucureşti;
●        880 milioane lei pentru drumuri judeţene şi comunale;
●        3,8 miliarde lei pentru echilibrarea bugetelor locale;
●        915,6 milioane lei pentru finanţarea învãţãmântului privat şi confesional acreditat fãrã taxe.

Distribuirea impozitului pe venit cãtre autoritãţile locale se realizeazã pe baza unor cote stabilite prin lege: 15% pentru judeţe, 63% pentru municipii, oraşe şi comune, 14% pentru fondul naţional de echilibrare, 6% la dispoziţia consiliilor judeţene, iar 2% pentru instituţii culturale precum teatrele, operele şi filarmonicile.

Mecanismele de echilibrare se bazeazã pe cote clare, praguri per locuitor şi reţineri diferenţiate, asigurând un management financiar bazat pe date şi modele obiective.

”Proiectul de buget pentru 2026 corecteazã modul de finanţare al Municipiului Bucureşti. În ultimii ani, resursele Capitalei din impozitul pe venit au scãzut din cauza modificãrilor legislative ale bazei de impozitare şi a contribuţiei la mecanismul naţional de echilibrare a bugetelor locale. Pentru 2026 proiectul de buget propune o formulã mai echitabilã şi mai predictibilã de finanţare a Capitalei. Astfel, se propune crearea unui fond la dispoziţia Consiliului General al Municipiului Bucureşti, destinat finanţãrii serviciilor publice generale de la nivelul Municipiului Bucureşti, pentru asigurarea cofinanþãrii proiectelor de infrastructurã ºi pentru susþinerea programelor de dezvoltare localã. Prin aceastã abordare se urmãreşte crearea unui cadru bugetar mai stabil şi mai predictibil, care sã permitã planificarea multianualã a investiţiilor şi îmbunãtãţirea calitãţii serviciilor publice pentru locuitorii Capitalei”, conform Ministerului Finanţelor.

Veniturile bugetare proiectate 

Veniturile totale ale Bugetului General Consolidat sunt proiectate la 736,5 miliarde lei, reprezentând 36,0% din PIB, veniturile curente reprezentând 636,3 miliarde lei (31,1% din PIB).

”Diferenţa dintre veniturile totale ale Bugetului General Consolidat şi veniturile curente, de aproximativ 100 miliarde lei, reflectã contribuţia semnificativã a fondurilor europene şi a altor venituri de capital în anul 2026. Acest nivel ridicat al resurselor provenite din finanţãri europene evidenţiazã rolul esenţial al acestora în susţinerea investiţiilor publice şi în stimularea creşterii economice în cadrul proiectului de buget. Veniturile fiscale sunt estimate sã creascã de la 16,9% din PIB în anul 2025 la aproximativ 17,5% din PIB în anul 2026, respectiv de la 323 miliarde lei la 357,6 miliarde lei. În acelaşi timp, contribuţiile de asigurãri sociale înregistreazã o creştere de la 10,9% din PIB la 11,1% din PIB, de la 208,0 miliarde lei la 226,4 miliarde lei. Aceastã evoluţie reflectã efectele mãsurilor adoptate de Guvern în cursul anului trecut pentru implementarea angajamentelor asumate prin reforma fiscalã prevãzutã în PNRR, precum şi pentru a rãspunde evaluãrilor Comisiei Europene privind necesitatea ajustãrii fiscal-bugetare”, explică Ministerul Finanţelor.

Potrivit sursei citate, structura veniturilor bugetare evidenţiazã, totodatã, stabilizarea bazei de impozitare, eliminarea unor distorsiuni fiscale şi îmbunãtãţirea colectãrii prin mãsurile de modernizare implementate la nivelul ANAF, inclusiv digitalizarea administraţiei fiscale şi utilizarea instrumentelor de management bazate pe date. În acelaşi timp, proiectul de buget integreazã în mod coerent fluxurile financiare provenite din fonduri europene şi PNRR, asigurând flexibilitatea necesarã în funcţie de ritmul rambursãrilor şi al implementãrii proiectelor.

Cheltuieli şi disciplinã fiscal-bugetarã

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, de la 808,7 miliarde la 864,3 miliarde lei, creşterea fiind determinatã în principal de investiţii, fonduri europene şi costurile finanţãrii datoriei publice generatã de deficitele bugetare aferente ultimilor ani, nu de creşterea cheltuielilor de funcţionare ale statului.

Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate sã creascã în anul 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei.
”Evoluţia reflectã atât costurile finanţãrii deficitului bugetar acumulat în anii anteriori, cât şi menţinerea unui nivel încã ridicat al ratelor de dobândã pe pieţele financiare. În aceste condiţii, cheltuielile cu dobânzile ajung la o pondere de aproximativ 3,0% din PIB, în contextul în care bugetul pentru anul 2026 este construit pe o ţintã de deficit bugetar de 6,2% din PIB”, precizează ministerul.
Bugetul pentru anul 2026 este construit în concordanţã cu angajamentele asumate de România în cadrul Planului Fiscal-Bugetar Structural pe Termen Mediu, care prevede, în principal, reducerea gradualã a cheltuielilor de funcţionare ale statului şi consolidarea disciplinei fiscal-bugetare.
În acest sens, cheltuielile de personal se reduc ca pondere în PIB de la 8,8% la 8,2%, pe fondul mãsurilor adoptate de Guvern în sectorul administraţiei publice, orientate spre eficientizarea aparatului public şi temperarea ritmului de creştere al cheltuielilor curente.
În acelaşi timp, cheltuielile de asistenţã socialã se menţin, în termeni nominali, la aproximativ 250 de miliarde de lei. Ca pondere în PIB, acestea scad de la 13,1% în anul 2025 la 12,2% în proiectul de buget pentru 2026, evoluţie determinatã în principal de creşterea estimatã a economiei.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii se menţin la un nivel de aproximativ 5,2% din PIB, în condiţiile unui nivel încã ridicat al inflaţiei. Stabilizarea acestor cheltuieli reflectã efortul
Guvernului de a limita creşterea cheltuielilor curente şi de a utiliza mai eficient resursele publice.
Pentru menţinerea disciplinei fiscal-bugetare, bugetul stabileşte şi o serie de plafoane importante pentru principalele categorii de cheltuieli, inclusiv pentru cheltuielile de personal, cheltuielile de asistenţã socialã şi datoria publicã, aceasta din urmã fiind plafonatã la 62,5% din PIB la sfârşitul anului 2026.
Totodatã, proiectul de buget introduce mecanisme suplimentare de monitorizare şi transparenţã, inclusiv termene clare pentru raportarea execuţiei bugetare şi aplicarea unor standarde de cost menite sã asigure o utilizare mai eficientã şi mai responsabilã a resurselor publice.

Investiţii publice de peste 32 miliarde euro

Volumul total al investiţiilor ajunge la aproximativ 163,8 miliarde lei, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult decât în 2025, ceea ce ridicã ponderea acestora la peste 8% din PIB, faţã de 7,2% în anul precedent.

Cea mai mare parte a acestor investiţii este susţinutã din fonduri europene, care depãşesc 110 miliarde lei, adicã aproximativ douã treimi din total. Bugetul alocat fondurilor europene creşte cu peste 40% faţã de anul trecut (78 miliarde lei), prin integrarea finanţãrilor din politica de coeziune, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţã şi instrumentul SAFE pentru consolidarea capacitãţilor de apãrare. Din aceastã sumã, aproximativ 6 miliarde lei reprezintã avansuri pentru proiectele finanţate prin SAFE, prin care România poate beneficia pânã în 2030 de aproximativ 16,2 miliarde euro. Fondurile vor susţine atât programe de înzestrare militarã, cât şi dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare dualã, inclusiv proiecte strategice de infrastructurã de transport în zona de est a României, precum Paşcani–Suceava–Siret şi Târgu Neamţ–Iaşi–Ungheni.

PNRR rãmâne o componentã esenţialã a bugetului pentru 2026. România mai are de atras peste 10 miliarde euro de la Comisia Europeanã, iar multe dintre proiecte se aflã deja în stadii avansate de implementare. Pânã în august 2026 trebuie finalizate investiţii majore, precum Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructurã spitaliceascã şi investiţii în energie, eficienţã energeticã şi mobilitate urbanã.

”Pentru a maximiza impactul fondurilor europene şi a limita presiunea asupra datoriei publice, bugetul pentru 2026 acordã o pondere mai mare finanţãrilor din granturi faţã de cele din împrumuturi. Aceastã reconfigurare a fost posibilã în urma modificãrii PNRR aprobate în toamna anului trecut, care a permis adaptarea planului la actualul context fiscal-bugetar, marcat de procedura de deficit excesiv şi de traiectoria de ajustare agreatã cu Comisia Europeanã. În acest proces, Ministerul Finanţelor a sprijinit transferul unor proiecte importante din componenta de împrumut în cea de grant, inclusiv Autostrada Moldovei şi programele din Valul Renovãrii, investiţii cu impact major pentru economie şi pentru modernizarea comunitãţilor locale”, explică Ministerul Finanţelor.

Structura fondurilor dedicate investiţiilor:
●        Fonduri externe nerambursabile post-aderare: 51,3 mld. lei (+42% faţã de anul 2025)
●        PNRR – granturi: 41,4 mld. lei (+43% faţã de anul 2025)
●        PNRR – împrumuturi: 12,0 mld. lei (se menţin la acelaşi nivel)
●        SAFE – împrumuturi: peste 6 miliarde lei avansuri (autostrada Moldovei + echipamente şi tehnicã militarã)
●        Programe cu finanţare rambursabilã: 2,4 mld. lei (+40 % faţã de anul 2025)
●        Programe naţionale de finanţare (inclusiv apãrare): 50 miliarde lei (se menţin aproximativ la acelaşi nivel)

”Legea bugetului pe 2026 introduce un cadru detaliat şi modern de flexibilitate bugetarã, care permite redistribuiri rapide între proiecte UE, PNRR şi Fondul pentru modernizare; protejeazã fondurile europene nerambursabile; permite adaptarea la întârzieri sau accelerãri în fluxurile de finanţare; impune termene stricte pentru raportare şi monitorizare în timp real a execuţiei bugetare şi coreleazã cheltuielile de indicatori de performanţã, standarde de cost şi norme metodologice. Bugetul permite astfel realocãri între programe şi proiecte, astfel încât implementarea investiţiilor sã poatã fi adaptatã rapid în funcţie de ritmul de absorbţie a fondurilor”, anunţă Ministerul, precizând că, prin actuala arhitecturã vor fi posibile ajustãri rapide în funcţie de fluxurile de finanţare, asigurând astfel continuitatea proiectelor strategice şi accelerarea investiţiilor publice.

-Publicitate-