Acasă Blog Pagina 241

BOR cumpără proprietăți imobiliare în străinătate din bani publici

Biserica Ortodoxă Română (BOR) cumpără proprietăți imobiliare în străinătate, iar apoi Guvernul României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, le plătește cu bani publici, scrie site-ul de investigații Dela0.ro.

 

BOR cumpără din bani publici proprietăți în străinătate

 

Între 2021 și 2025, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) a acordat finanțări nerambursabile în valoare de aproximativ 300 de milioane de lei, dintre care peste 80% au mers către proiecte ale BOR, arată jurnaliștii.

Banii au fost folosiți, în principal, pentru achiziții de clădiri și terenuri în Italia, Franța, Marea Britanie, Irlanda, Belgia, Spania, Portugalia și Germania.

Totodată, în primele șase luni ale anului 2025, DRP a epuizat întregul buget de 110 milioane de lei destinat finanțărilor nerambursabile. Din nou, cea mai mare parte din acest buget a mers către BOR, inclusiv pentru cumpărarea de sedii administrative sau catedrale.

De exemplu, în aprilie 2025, peste 8,3 milioane de lei (aprox. 1,6 milioane de euro) au fost alocați pentru ca Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Marii Britanii și Irlandei de Nord să-și cumpere sediu.

Alte 6 milioane de lei (circa 1,2 milioane de euro) au fost alocați din bani publici pentru a finanța achiziții imobiliare private ale BOR în Villaler (Spania), Böblingen (Germania) sau Monza (Italia).

Un alt exemplu: în iunie 2025, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a alocat 10 milioane de lei, echivalentul a peste 2 milioane de euro, pentru achiziționarea unei clădiri destinate noii Episcopii Ortodoxe Române a Irlandei. Imobilul urmează să găzduiască sediul Catedralei Ortodoxe din Dublin.

În ultimii doi ani și jumătate, cel puțin 30 de clădiri și terenuri din străinătate au fost propuse spre achiziționare de BOR, care în ultimii doi ani și jumătate a depus la DRP solicitări de finanțare pentru achiziții imobiliare de minim 75 de milioane de lei (15 milioane de euro).

Strategie neaprobată, buget în creștere

 

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) a beneficiat, între 2021 și 2024, de o creștere semnificativă a bugetului: de la 4,5 milioane la 169 de milioane de lei, mai scrie sursa citată.

În paralel, în 2023, DRP a finalizat o Strategie Națională pentru Românii de Pretutindeni (2023-2026), bazată pe un studiu realizat în zece țări.

Cercetarea indica nevoile prioritare ale diasporei: extinderea rețelei consulare, acces la cursuri de limba română, sprijin juridic și social.

Religia era menționată ca prioritate doar în cazul comunității din Marea Britanie.

Cu toate acestea, strategia și planul de prioritizare nu au fost niciodată adoptate oficial, iar DRP a continuat să aloce până la 90% din fondurile nerambursabile către proiecte ale cultelor.

Fostul director al DRP, Gheorghe Florin Cârciu, a explicat pentru sursa citată că „BOR are capacitatea logistică și financiară necesară pentru a derula proiecte de amploare, în comparație cu alte organizații din diaspora”.

La rândul său, actuala directoare, Cristina Lavinia Arnăutu, a susținut că BOR joacă un rol important în organizarea de cursuri de limba română și activități comunitare.

Cu toate acestea, în 2025, doar 700.000 de lei au fost alocați proiectelor dedicate predării limbii române în cadrul parohiilor, potrivit datelor citate de Dela0.ro.

Citeste continuarea AICI

-Publicitate-

Infrastructură 5: Reparații locale în zona Cotroceni (FOTO)

#image_title

Infrastructură 5, companie din cadrul Primăriei Sectorului 5, anunță că în zilele următoare vor fi efectuate reparații locale în zona Cotroceni.

https://www.facebook.com/infrastructurasector5/posts/pfbid0Brez4Qz56Czw2tUtJK71TVbGRi5NYGDZXY5CKHBDwFTpZJtkUKkviVXJMFcf6nvml

Infrastructură 5 intervine în zona Cotroceni

 

„Echipele noastre sunt din nou pe teren, de data aceasta în zona Cotroceni, unde desfășurăm lucrări de reparații locale la nivelul carosabilului.

Intervenim acolo unde este nevoie, ca să le oferim locuitorilor sectorului nostru un trafic rutier mai sigur și un sector mai modern.”, transmite compania pe Facebook.
-Publicitate-

Nicușor Dan, critici la adresa CSM: Ce e cu această debandadă?

foto: Facebook/Nicusor Dan

Președintele Nicușor Dan a declarat, miercuri, că din analiza a 74 de cereri de pensionare a magistraților care i-au fost trimise, rezultă o întrebare către CSM: ‘ce este cu această debandadă?’, menționând că majoritatea cererilor nu indică o dată precisă de pensionare.

https://www.facebook.com/AdministratiaPrezidentialaRO/videos/1082544063837835

Nicușor Dan: După analiza a 74 de cereri de pensionare ale magistraților, o întrebare către CSM: ce e această debandadă?

 

”Patru mesaje legate de justiţie şi pensionarea magistraţilor. Este total aberant ca în legea actuală, pensia pe care o ia magistratul care alege să iasă din sistem să fie cât salariul, asta încurajează oamenii să iasă din sistem”, a spus preşedintele.

El a spus că, prin acest fenomen, am pierdut foarte mulţi specialişti.

 

”Mai mult decât banii pe care i-am pierdut, am pierdut calitatea actului de justiţie, pentru că nimic nu poate să compenseze experienţa pe care oamenii aceştia o au şi calitatea actului de justiţie se transpune în multe, inclusiv în indicatori economici, pentru că înseamnă predictibilitate în societate. Tocmai de aceea vreau să mulţumesc şi să-mi arăt respectul faţă de magistraţii care aleg să rămână în sistem, în ciuda faptului că sunt încurajaţi să iasă. De ce cineva ar alege pentru aceiaşi bani să rămână în sistem şi să nu iasă la pensie pentru aceiaşi bani? Pentru că sunt oameni care au o vocaţie profesională şi pentru că sunt oameni care simt responsabilitatea de a contribui la a pune societatea asta în ordine şi, deci, încă o dată vreau să le mulţumesc şi le transmit respectul meu acestor oameni”, a subliniat el, potrivit news.ro.

 

Nicuşor Dan a spus că a avut mai multe cereri de pensionare de analizat, 76 mai precis.

 

”În intervalul acesta, doi dintre magistraţi şi-au retras cererile şi au decis să rămână în profesie, în două dintre cereri magistraţii spun că nu s-ar pensiona dacă ar fi siguri că dacă nu ar fi tot acest tăvălug de informaţii privind situaţia lor la pensie. Intenţionez să vb la telefon să îi conving să rămână. Analiza este finalizată pe cele 74 dosare rămase, vor fi publicate vineri după-amiază în Monitorul Oficial, magistraţii care doresc să rămână şi s-au răzgândit, pot să îmi scrie până vineri la amiază. În ceea ce priveşte noua lege cu privire la legea magistraţilor, este agreat de toată lumea că va fi o normă tranzitorie că persoanele care au avut nişte condiţii de pensionare şi le au şi în prezent le vor păstra, nu se afectează drepturile persoanelor care au aceste drepturi”, a declarat preşedintele. 

”Din analiza acestor 74 de cereri de pensionare, rezultă o întrebare către CSM: Ce este cu această debandadă? 70% din cererile de pensionare nu indică o dată precisă de pensionare”, a arătat şeful statului. 

”Studiind aceste dosare, am observat o prevedere care, în opinia mea, e incorectă şi voi solicita Guvernului să o includă în pachetul doi de măsuri . Este vorba de reîncadrarea magistraţilor deja pensionaţi. Articolul de lege spune că un magistrat care s-a pensionat in trei ani de la acel moment se poate angaja in sistemul de justiţie dar în acel moment primeşte indemnizatia de judecător şi 15 % din pensia lui şi asta nu e corect. Voi solicita ca această posibilitate să fie scoasă din legea privind pensiile magistraţilor şi propunerea mea e să dăm un termen de cinci ani, nu de trei ani, cum este acum, în care judecătorul pensionar să poată să revină doar cu indemnizaţia lui la aceeaşi instanţă de unde a plecat”, a mai spus preşedintele.

”Vreau să avem o discuţie cu toţi factorii interesaţi. În zilele următoare, vor avea loc discuţii cu toţi cei implicaţi – reprezentanţi ai magistraţilor, prim-ministrului, ministrului Justiţiei etc, pentru ca o dată pentru totdeauna să închidem acest subiect si să existe predictibilitate în această privinţă”, a mai spus Nicuşor Dan. 

-Publicitate-

FURIA POPORULUI CREȘTE. BOLOJAN ȘI NICUȘOR SE FERESC DE SINISTRAȚI. NU VOR SĂ VADĂ SĂRĂCIA

#image_title

România geme sub ape, dar Bolojan și Nicușor își feresc privirea. Nu de teamă că se udă, ci de frică să nu vadă sărăcia pe care tot ei au generat-o. Le e frică să ajungă în Broșteni, în Neagra, în Farcașa, acolo unde oameni disperați scot nămolul cu găleata din case, plângând după cei pierduți. Trei români au murit, peste 2.500 sunt afectați, sute de case au fost înghițite de ape, iar conducătorii țării stau pitiți, de parcă tragedia asta nu e treaba lor.

De ce nu vin? Pentru că nu vor să vadă realitatea. Pentru că n-au curajul să dea ochii cu românii amărâți, cu bătrânii desculți, cu copiii rămași fără nimic. Ei trăiesc într-o lume de rapoarte și conferințe de presă, în care totul e „sub control” și „gestionat eficient”. Dar în realitate, țara e prăbușită, iar poporul e lăsat să se descurce singur.

Această tragedie nu e un fenomen natural imprevizibil. Este consecința directă a tăierilor ilegale de păduri, a distrugerii zonelor de protecție, a unui sistem de apărare învechit și neîntreținut. Este rezultatul politizării Apelor Române, unde incompetenții de partid au fost puși șefi peste diguri, baraje și alerte hidrologice. Iar când viitura a venit, n-au fost nici baraje, nici alerte, nici ajutor.

Cei doi fugari ai guvernării, Bolojan și Nicușor, nu vor să vadă sărăcia pentru că ea le-ar arăta adevărul: că au distrus această țară cu propriile mâini. Și în loc să repare, preferă să fugă. Dar furia poporului crește, iar într-o zi, apele nu vor mai fi cele care îi vor mătura. Ci românii.

-Publicitate-

Tăiem pensiile speciale… la Paștele Cailor! Bolojan repetă promisiunile deșarte ale lui Rareș Bogdan

#image_title

De șase ani, politicienii PNL și partenerii lor de traseu politic rostogolesc aceeași minciună: „vom elimina pensiile speciale!”. Rareș Bogdan promitea în 2019 că „în 30 de zile dispar toate”. Au trecut nu 30 de zile, ci 2.000 – și pensiile speciale nu doar că n-au dispărut, ci au crescut! Iar acum, premierul Ilie Bolojan vine cu aceeași păcăleală reîncălzită: ”reformăm pensiile speciale, începem cu magistrații”. Evident, doar din august. Evident, doar după ce se adoptă „pachetul doi”.

Românii plătesc din greu pentru aceste scamatorii politice. Peste un miliard de euro anual se scurge din bugetul public pentru a întreține un sistem privilegiat, în care pensia poate fi mai mare decât salariul din activitate. Într-o țară în care milioane de oameni trăiesc cu pensii sub 2.000 de lei, elitele sistemului continuă să încaseze lunar sume uriașe, fără nicio rușine.

Adevărul e simplu: niciun guvern controlat de PSD, PNL sau USR nu va tăia cu adevărat pensiile speciale. Au avut toate pârghiile să o facă – guvern, majoritate parlamentară, sprijin popular. Dar n-au avut voință. Au ales să mimeze reforma, să o amâne, să o fragmenteze, să o trimită în justiție, doar ca să nu o aplice.

Ilie Bolojan continuă aceeași piesă de teatru. Numai că românii nu mai sunt în sală. S-au săturat de promisiuni și cer dreptate. Reală, nu mimată!

-Publicitate-

Jaful imobiliar pus la cale de proeuropeni: locuințele devin lux de la 1 august

#image_title

Guvernul Bolojan continuă seria loviturilor aplicate clasei de mijloc. De la 1 august, TVA-ul pentru locuințele noi cu preț sub 600.000 lei și suprafață de până la 120 mp va crește de la 9% la 21%. În traducere simplă: o familie tânără va plăti cu 12.000 de euro mai mult pentru un apartament de 100.000 euro. Pentru mulți, visul de a avea o locuință devine inaccesibil.

Această măsură nu este doar o mărire de TVA. Este un atentat fiscal mascat, menit să extragă bani din buzunarul celor care încă mai speră la o viață decentă în România. Iar cei care au semnat contracte fără clauze clare privind modificările de TVA riscă să suporte diferențele din propriul buzunar. Statul, în loc să-i apere, îi împinge spre litigii și datorii suplimentare.

Dar efectele nu se opresc aici. Chiriile vor exploda, iar dezvoltatorii imobiliari intră în criză – cu falimente și insolvențe anunțate. În loc să creeze stabilitate, Guvernul provoacă haos într-un domeniu vital. În loc să sprijine tinerii, îi condamnă la chirii tot mai scumpe sau la emigrare.

În spatele discursurilor „proeuropene” stă realitatea cinică a unui stat care își taxează propriii cetățeni până la sufocare. România devine o țară în care nici locuința nu mai e un drept, ci un lux rezervat celor care pot rezista fiscalității scăpate de sub control.

-Publicitate-

În Argentina au tăiat 50.000 de bugetari și au trecut pe plus. Bolojan încă își bate joc de noi

#image_title

Argentina, o țară cu inflație istorică și haos fiscal, a reușit în mai puțin de doi ani să facă ceea ce România doar mimează: să treacă de la un deficit de peste 5% la un excedent bugetar. Și nu prin majorări de taxe sau discursuri sforăitoare, ci prin tăieri reale de cheltuieli și curaj politic. Primul pas? Concedierea a 50.000 de bugetari inutili și desființarea unor agenții care doar cheltuiau fără rost bani publici.

La noi, Ilie Bolojan și camarila sa vorbesc de „reforme” în timp ce cresc taxele, taie bursele elevilor, impozitează pensiile și împing țara în colaps fiscal. Reforma aparatului bugetar? Doar pe hârtie. Nimeni nu îndrăznește să umble la clientela politică. Ba mai mult, în România numărul de bugetari a crescut în ultimii ani, în timp ce productivitatea statului a scăzut dramatic.

Românii muncesc din greu, plătesc taxe din ce în ce mai mari și își văd banii înghițiți de un sistem public ineficient, corupt și supradimensionat. Dacă Argentina a putut, de ce România nu poate? Răspunsul e simplu: pentru că la noi reformele nu sunt gândite pentru cetățeni, ci pentru a conserva privilegiile politicienilor.

În timp ce alții taie din cheltuieli, Bolojan încă își bate joc de noi.

-Publicitate-

Tupeu de procurori. Nu a văzut niciunul lovitura de stat, dar vor pensii speciale și pensionare la 50 de ani

#image_title

Într-o Românie în care drepturile cetățenilor sunt încălcate pe bandă rulantă, procurorii – cei care ar trebui să vegheze la respectarea legii și la apărarea democrației – aleg să tacă atunci când e mai mare nevoie de ei. Nu s-a găsit nici măcar unul care să vadă în anularea alegerilor din decembrie 2024 o lovitură de stat. Niciun dosar penal, nicio anchetă, nicio reacție. Tăcere absolută. A fost nevoie să fie răsturnată democrația, ca să înțelegem că, în realitate, procurorii noștri nu sunt gardienii statului de drept, ci ai propriilor privilegii.

În schimb, atunci când se pune problema tăierii pensiilor speciale, sare tot sistemul în aer. Brusc, procurorii devin foarte sensibili la „discriminare”, „abuzuri” și „lipsa de respect”. Vor pensii de 20.000 lei, pensionare la 50 de ani și imunitate absolută. Nu suportă ideea de a fi egali cu restul românilor. Ei sunt „elita”, „pilonii justiției”, „apărătorii legii” – chiar dacă în decembrie 2024 au fost absenți total, exact când poporul avea cea mai mare nevoie de ei.

Este un tupeu revoltător. Procurorii nu pot pretinde respect și privilegii dacă, în cele mai grave momente pentru statul român, aleg să se ascundă. Alegerile au fost anulate fără precedent, dreptul de vot a fost călcat în picioare, iar nimeni din Parchetul General, din DNA sau din orice alt parchet din țară nu a mișcat un deget. Unde era independența? Unde era curajul? Unde erau „apărătorii ordinii de drept”?

Această complicitate prin tăcere a fost la fel de periculoasă ca abuzul în sine. Când instituțiile de forță ale statului se prefac că nu văd, ele devin părtașe. Nu există neutralitate când democrația e atacată. Lipsa de reacție e o formă de aprobare. Iar în 2024, procurorii au aprobat prin tăcere cea mai gravă deraiere constituțională din istoria recentă a României.

Și acum, aceiași oameni vin să ceară „respect” și „stabilitate legislativă”, adică să nu li se ia privilegiile. Vor pensii de lux, la vârste la care alți români abia își plătesc ratele. Vor să plece acasă bogați, după 25 de ani de muncă, de multe ori în birouri, nu pe frontul adevărat al dreptății. În timp ce cetățeanul de rând, cu o pensie mizerabilă de 1.200 de lei, trebuie să muncească până la 65 de ani.

E o bătaie de joc. Justiția nu poate fi credibilă dacă este coruptă moral de propriile privilegii. Nu poate fi respectată dacă tace la abuzuri majore, dar urlă când i se cere echitate. Nu poate fi independentă dacă depinde de bani speciali și regimuri preferențiale. Nu poți apăra legea când nu te supui legii comune.

România are nevoie de o justiție dreaptă, curajoasă, ancorată în interesul public, nu în propriile beneficii. Până atunci, procurorii care au tăcut în fața anulării alegerilor, dar urlă pentru pensii speciale, vor rămâne simbolul unui sistem care s-a transformat din gardian al democrației în paznic al propriului confort.

-Publicitate-

STB introduce două linii speciale de autobuz. Tramvaiul 41 suspendat în București în august 2025

STB tramvaiul 41
mersul-tramvaiului-41

Societatea de Transport București (STB) a anunțat suspendarea circulației tramvaiului 41 începând cu data de 1 august 2025, pe durata desfășurării unor lucrări de infrastructură în zona intersecției Bulevardul Ghencea – strada Constantin Titel Petrescu.

Pentru a asigura continuitatea serviciilor de transport public pe acest traseu esențial, vor fi introduse două linii speciale de autobuz, care vor înlocui temporar tramvaiele.

Liniile de autobuz 641 și 643 înlocuiesc tramvaiul 41. Trasee detaliate

Potrivit comunicatului oficial transmis de STB, vor fi înființate două linii navetă de autobuz, cu rolul de a prelua fluxul de călători de pe ruta tramvaiului 41:

  • Linia 641 va funcționa între terminalele Ghencea și Piața Presei, urmând traseul:
    Piața Presei – Bd. Mărăști – Bd. Mareșal Alexandru Averescu – Str. Turda – Pasaj Grant – Calea Crângași – Șos. Virtuții – Pasajul Lujerului – Str. Brașov – Bd. Ghencea – terminal Ghencea.
    Pe tronsonul Piața Montreal – Bd. Ion Mihalache, autobuzele vor circula pe ampriza liniei de tramvai, oprind la peroanele existente.

  • Linia 643 va asigura transportul între Dedeman Ghencea și Podul Grant, după următorul traseu:
    Str. Brașov – Pasajul Lujerului – Șos. Virtuții – Calea Crângași – stația Podul Grant și retur.

Intervalul de succedare între autobuze va fi de 3 până la 5 minute, pentru a menține o frecvență ridicată și timpi de așteptare minimi.

Lucrările la infrastructura tramvaiului 41 durează aproximativ o lună

STB estimează că lucrările din intersecția Ghencea – Titel Petrescu vor dura în jur de patru săptămâni, ceea ce înseamnă că tramvaiul 41 ar urma să revină pe traseu la începutul lunii septembrie.

inlocuitorul-tramvaiului-41

„Monitorizăm în permanență funcționarea liniilor navetă și vom ajusta numărul autobuzelor în funcție de volumul de călători”, a transmis STB într-o postare publicată pe Facebook.

Modificări în terminalul Ghencea pentru autobuzele din rețeaua STB

În perioada funcționării liniei 641, autobuzele liniei 426 vor opri și vor staționa la peronul 4 din terminalul Ghencea, alături de liniile 421 și 424, informează Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (TPBI).

Măsură temporară pentru un transport public adaptat lucrărilor de infrastructură

Suspendarea temporară a liniei 41, una dintre cele mai circulate rute de tramvai din București, vine în contextul unor lucrări necesare de modernizare a infrastructurii, iar soluția STB cu linii navetă rapide are ca scop minimizarea disconfortului pentru călători și menținerea fluidității transportului public pe axa est-vest a Capitalei.

Recomandări pentru călători: cum să evitați aglomerația

Pentru a evita disconfortul în orele de vârf, STB recomandă călătorilor:

  • să planifice traseele din timp folosind aplicațiile oficiale STB și InfoTB,

  • să opteze, dacă este posibil, pentru intervale orare mai lejere,

  • să consulte anunțurile din stații și să urmărească postările oficiale pe rețelele sociale pentru actualizări în timp real.

O lună de adaptare pentru un transport mai sigur

Deși suspendarea tramvaiului 41 creează un disconfort temporar, autoritățile dau asigurări că măsura este necesară pentru modernizarea infrastructurii și va conduce la un sistem de transport mai sigur, mai eficient și mai durabil în viitor.

Până la reluarea circulației tramvaielor, bucureștenii vor trebui să se adapteze noilor condiții, cu sprijinul liniilor de autobuz navetă 641 și 643 și cu promisiunea unei monitorizări continue din partea STB.

-Publicitate-

Se scumpesc biletele de tren începând cu 1 august. Care vor fi noile prețuri

Biletele de tren se scumpesc din luna august, creșterea fiind argumentată de autorități prin majorarea TVA. Ultima modificare a tarifelor de transport feroviar de călători a fost operată pe 15 decembrie 2024, prin ajustare cu indicele de inflație 4,6%.

 

Se scumpesc biletele de tren

 

„Măsurile referitoare la majorarea cotei TVA de la 19% la 21% prevăzute la art. II pct. 42 din Legea nr. 141/ 2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare au ca efect o serie de majorări de tarife atât pentru produse, cât şi pentru serviciile care sunt necesare desfăşurării activităţii de transport feroviar de călători, ce vor genera creşteri semnificative ale cheltuielilor de exploatare. Modificarea tarifelor este necesară pentru a nu diminua volumul de activitate actual, având în vedere necesitatea menţinerii serviciului de transport feroviar derulat la nivel naţional şi importanţa asigurării transportului de persoane din toate categoriile sociale, fără a fi afectată nevoia de transport şi gradul de mobilitate a acestora”, se arată în referatul de aprobare a unui proiect de Ordin publicat de MTI, potrivit Agerpres. 

Astfel, tariful unic pentru o călătorie pe distanţa Bucureşti Nord-Aeroportul Internaţional Henri Coandă va rămâne 6 lei, tariful unic pentru un abonament pe cinci zile pe aceeași distanță va fi 43,5 lei, pentru un abonament de 14 zile – 90,5 lei, iar pentru un abonament lunar – 128,5 lei.

Potrivit publicației citate, pentru o călătorie cu trenurile Intercity, în funcţie de distanţa parcursă, tarifele pleacă de la 18 lei (clasa I) sau 12,5 lei (clasa a II-a), pe o distanță de până la 10 kilometri.

Pentru distanţe între 161 şi 180 km, preţurile propuse sunt de 106,5 lei (clasa I) şi 71,5 lei (clasa a II-a), între 351 km şi 400 km – 187,5 lei (clasa I) şi 121 lei (clasa a II-a) iar între 901 şi 1000 km – 309 lei (clasa I) şi 212,5 (clasa a II-a).

Tarifele pentru o călătorie cu trenurile Interregio pornesc de la 14,50 lei (clasa I) şi 11 lei (clasa a II-a) pentru distanţe între 1 şi 10 km, şi ajung la 92,50 lei (clasa I) şi 62,50 lei (clasa a II-a), pentru distanţe între 161 şi 180 km, 163 lei (clasa I) şi 105 lei (clasa a II-a) între 351 km şi 400 km şi între 268,5 lei (clasa I) şi 185 lei (clasa a II-a) pentru distanţe între 901 şi 1000 km.

Pentru o călătorie cu trenurile din categoria Regio, exemple de tarife sunt: 6 lei (clasa I) şi 5 lei (clasa a II-a) pentru distanţe de 1 – 10 km, 52,5 lei (clasa I) şi 33,5 lei (clasa a II-a) pentru distanţe între 161 şi 180 km şi 101,5 lei (clasa I) şi 64 lei (clasa a II-a) între 351 km şi 400 km.

Un abonament de 3 ore pentru zona metropolitană Bucureşti va costa tot 12,5 lei, pentru 24 de ore – 22,5 de lei (22 de lei anterior), pentru 72 de ore – 64 de lei (de la 63 de lei).

Abonamentul de 7 zile va ajunge la 133 lei (faţă de 131 de lei).Tariful pentru rezervare loc va rămâne la 6 lei la trenurile InterCity, indiferent de clasă, şi tot 6 lei va fi şi pentru trenurile Interregio, unde până acum 6 lei era tariful maxim pentru peste 500 km.În ceea ce priveşte vagoanele de dormit, suplimentul pentru cabina single va costa 239,5 lei (de la 235,50 lei), indiferent de distanţă.

Suplimentul pentru pat într-o cabină cu două locuri va fi tarifat cu 127,5 lei (de la 125,5 lei), iar în cabina cu trei locuri va fi de 106,5 lei (de la 104,5 lei).

De asemenea, la vagoanele cuşetă, tariful pentru un pat într-o cabină cu patru locuri va creşte la 83 lei (de la 81,5 lei), iar într-o cabină cu şase locuri va ajunge la 61,5 lei (faţă de 60,5 lei). 

-Publicitate-