Acasă Blog Pagina 433

Cine se mai alătură lui J.D. Vance, Elon Musk și RFK Jr? Câteva nume din viitoarea administraţie Trump

HotNews.ro

După o revenire răsunătoare la preşedinţia Statelor Unite, Donald Trump se pregăteşte să aducă la Casa Albă o galerie de personaje colorate, comentează miercuri AFP, citată Agerpres.

J.D. Vance l-a susţinut pe Donald Trump în cursă şi va ocupa funcţia de vicepreşedinte în noua administraţie americană. Acest fost militar în vârstă de 40 de ani va deveni al treilea cel mai tânăr vicepreşedinte din istoria SUA. O poziţie cu atât mai expusă cu cât republicanul în vârstă de 78 de ani va fi cel mai în vârstă lider american care va depune jurământul în funcţia de preşedinte al SUA pe 20 ianuarie.

În timpul campaniei electorale, acest senator mai puţin tipic din Ohio a făcut subiectul unei serii de controverse odată cu apariţia unor clipuri video mai vechi. Într-unul dintre acestea, autorul de bestseller-uri îi acuza pe democraţii aflaţi la putere că sunt o grămadă de „doamne nefericite cu pisici” care nu conştientizează „interesul direct” al ţării deoarece nu au urmaşi. În alte secvenţe video, J.D. Vance îl critică pe Donald Trump, căruia în prezent îi jură loialitate absolută.

Donald Trump a afirmat că intenţionează să îl însărcineze pe Elon Musk să realizeze un „audit complet” al administraţiei americane cu scopul de a o reforma în mod drastic, misiune pe care cel mai bogat om de pe planetă a acceptat-o.

Proprietarul SpaceX şi Tesla a jucat un rol absolut fără precedent în campania lui Donald Trump, cheltuind peste 110 milioane de dolari din averea sa personală pentru a contribui la alegerea sa. De asemenea, a organizat o serie de întâlniri de campanie în favoarea candidaturii republicanului în statul aprig contestat Pennsylvania. Detaliile exacte ale rolului pe care îl va juca în administraţia Trump 2.0 nu au fost dezvăluite, dar Elon Musk a împărtăşit deja miercuri dimineaţă un montaj foto cu el în Biroul Oval al Casei Albe.

În timpul campaniei electorale, Donald Trump s-a angajat, de asemenea, să încredinţeze un „rol important” în domeniul sănătăţii lui Robert Kennedy Jr., nepotul fostului preşedinte „JFK”.

Acest sceptic în privinţa vaccinurilor, cunoscut pentru răspândirea unor teorii ale conspiraţiei, a fost un candidat independent la alegerile prezidenţiale americane, dar s-a retras din cursa în favoarea lui Donald Trump. „El va reda Americii sănătatea”, a salutat preşedintele ales, pe scenă miercuri dimineaţă.

Alte nume vehiculate în viitoarea administraţie Trump

În privinţa restului echipei sale de la Casa Albă, Donald Trump a rămas până acum foarte misterios.

Numele lui Richard Grenell, fost ambasador al SUA în Germania şi un susţinător înverşunat al lui Donald Trump, este vehiculat cu insistenţă pentru funcţia de consilier pentru securitate naţională sau şef al diplomaţiei.

Arhitecta revenirii sale politice, consiliera superioară a lui Trump în timpul campaniei electorale, Susie Wiles, ar putea ocupa prestigioasa poziţie de şef de cabinet.

Guvernatorul statului Dakota de Nord, Doug Burgum, este luat în considerare pentru postul de ministru al Energiei, iar senatorul Tom Cotton pentru şefia Pentagonului.

Donald Trump nu a menţionat ce rol va juca în viitoarea administraţie familia sa, omniprezentă în primul mandat. Şi în special fiica sa Ivanka, care l-a sfătuit când era la Casa Albă, dar care a stat complet departe de campania sa împotriva Kamalei Harris, la fel ca şi soţul ei, Jared Kushner. Nora sa, Lara Trump, este co-preşedintă a Comitetului Naţional Republican.

​Read More

-Publicitate-

Guvernul taliban salută victoria lui Donald Trump și spune că speră la un „nou capitol” în relațiile cu SUA

HotNews.ro

Guvernul taliban din Afganistan a declarat miercuri că speră la „un nou capitol” după realegerea lui Donald Trump la Casa Albă, care a semnat un acord de pace cu talibanii în timpul primului său mandat de preşedinte al Statelor Unite, relatează agenția AFP, citată de Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului afgan de Externe, Abdul Qahar Balkhi, a declarat pe reţeaua „X”, fosta Twitter, că speră într-un „progres tangibil în relaţiile” dintre cele două părţi şi că Washingtonul şi Kabulul „pot deschide un nou capitol”.

În februarie 2020, Statele Unite, pe atunci conduse de republicanul Donald Trump, au semnat în Qatar acordul de la Doha, care a deschis calea retragerii trupelor americane din Afganistan, care a atras după sine revenirea talibanilor la putere, de data aceasta sub mandatul democratului Joe Biden.

Trei ani mai târziu, nicio ţară nu a recunoscut noile autorităţi de la Kabul.

Balkhi a subliniat însă că acordul de la Doha a fost „semnat sub administraţia preşedintelui Donald Trump” şi că „a pus capăt celor 20 de ani de ocupaţie”.

Talibanii spun că își doresc relații bune „inclusiv cu America”

De la căderea regimului taliban în 2001 şi până la revenirea lor la putere în 2021, un guvern susţinut de Occident a condus la Kabul. Acest guvern, afectat de corupţie, a oferit ocazia deschiderii ţării către lume şi a extinderii libertăţilor personale, în special pentru femei.

Încă de luni, Hamdullah Fitrat, purtătorul de cuvânt adjunct al guvernului taliban, a dat asigurări că acesta îşi doreşte „relaţii bune cu toată lumea, inclusiv cu America”.

„Indiferent cine va câştiga, va trebui să aleagă calea politicii pe baza realităţilor din Afganistan”, a adăugat el.

În SUA, republicanii au continuat să critice retragerea haotică a trupelor americane din Afganistan în 2021, marcată în special de un atac sinucigaş pe aeroportul din Kabul, în care 13 soldaţi americani au fost ucişi.

Trump a folosit acest incident ca argument de campanie împotriva democratei Kamala Harris, vicepreşedinta lui Joe Biden.

​Read More

-Publicitate-

„Meltdown” la Hollywood după victoria lui Trump în alegeri: „De ce?”

HotNews.ro

Cineaşti şi scriitori precum Adam McKay, Bette Midler, Sophia Bush, Stephen King, John Cusack, Christina Applegate au reacţionat la victoria inevitabilă a lui Donald Trump cu un amestec de şoc, furie, confuzie şi, mai ales, tristeţe, relatează News.ro.

Miercuri dimineaţă existau încă speranţe privind o răsturnare de situaţie în stilul anului 2020, în cazul în care marile state din „Zidul albastru”, atât de lăudat, ar fi reuşit să se impună. Spre groaza opozanților lui Donald Trump, speranţele au fost spulberate după ce Wisconsinul a fost desemnat în favoarea lui Trump, asigurându-i cele 270 de voturi electorale.

Trump nu a pierdut timpul în a-şi declara victoria, afirmând într-un discurs susținut în fața susținătorilor săi că „America ne-a dat un mandat puternic și fără precedent” și că „cetățenii americani și-au luat înapoi țara”.

„Vă urăsc rău pe toţi”

Reacţia la victoria lui Trump a fost rapidă pe reţelele de socializare. Democraţi proeminenţi şi figuri de la Hollywood și-au exprimat clar temerile pentru viitor sub o a doua administraţie Trump.

Unele reacţii au fost puternice, dar scurte. Cardi B spune pe Instagram: „Vă urăsc rău pe toţi”.

La rândul lui, regizorul şi activistul nominalizat la Oscar Adam McKay a scris pe „X”:

„Cine ar fi crezut că minciuna cu privire la sănătatea cognitivă a lui Biden timp de doi ani, refuzul de a organiza o convenţie deschisă pentru un nou candidat, faptul că nu a menţionat niciodată asistenţa medicală publică şi a îmbrăţişat fracturarea hidraulică, familia Cheney şi masacrul copiilor din Gaza timp de un an nu ar fi o strategie câştigătoare? Cineva cu o jumătate de creier?”.

Who would have guessed lying about Biden’s cognitive health for 2 yrs, refusing to do an open convention for a new nominee,
never mentioning public healthcare & embracing fracking,
the Cheneys & a yr long slaughter of children in Gaza wouldn’t be a winning strategy?
1/

— Adam McKay (@ZombiePanther2) November 6, 2024

„Este o noapte foarte proastă”

Andy Cohen, referindu-se la istoricul lui Trump de a face afirmaţii nefondate despre fraudarea alegerilor, a spus pur şi simplu: „deci alegerile nu sunt fraudate????”.

so the election ISN’T rigged????

— Andy Cohen (@Andy) November 6, 2024

Și autorul Stephen King şi-a împărtăşit părerea despre climatul politic actual: „Există un semn pe care îl puteţi vedea în multe magazine care vând articole frumoase, dar fragile: ‘Minunat de privit’, ‘Încântător de ţinut în mână’, ‘Dar odată ce îl spargi, atunci este vândut’. Acelaşi lucru se poate spune şi despre democraţie”.

There’s a sign you can see in many shops that sell beautiful but fragile items: LOVELY TO LOOK AT, DELIGHTFUL TO HOLD, BUT ONCE YOU BREAK IT, THEN IT’S SOLD.
You can say the same about democracy.

— Stephen King (@StephenKing) November 6, 2024

David Sirota, jurnalist şi fost consilier al lui Bernie Sanders, care a scris împreună cu McKay scenariul nominalizat la Oscar pentru Don’t Look Up, a fost, ca de obicei, tranşant pe social media, postând pe X:

„Aceasta este o noapte foarte proastă. Unii dintre noi au petrecut ani de zile avertizându-i pe democraţi să ia mai în serios politica clasei muncitoare şi să nu îi mai promoveze pe neoconservatori. Am făcut acest lucru în speranţa de a evita acest lucru şi totuşi am fost denigraţi ca trădători de către elitele democrate şi experţii liberali. Este o lecţie aici”. 

Actriţa Christina Applegate, exasperată, a scris, de asemenea, pe X:

„De ce? Dă-mi motivele tale, de ce????? Copilul meu plânge pentru că drepturile ei ca femeie pot fi luate. De ce? Şi dacă nu sunteţi de acord, vă rugăm să nu mă mai urmăriţi”. Ea a continuat: „Te rog dă-mi unfollow dacă ai votat împotriva drepturilor femeilor. Împotriva drepturilor persoanelor cu handicap. Da, asta. Dă-mi unfollow pentru că ceea ce ai făcut este ireal. Nu vreau adepţi ca acesta. Deci, da. S-a făcut”. 

John Cusack a fost la fel de îngrozit, scriind pe X: „Faptul că ţara ar alege să se distrugă votând un violator condamnat şi nazist este un semn de nihilism profund. Ca s-o spunem pe şleau”.

​Read More

-Publicitate-

Netanyahu, atacat virulent după demiterea ministrului Apărării, „singura persoană de încredere într-un guvern nebun”

HotNews.ro

Liderii partidelor de opoziţie din Israel au formulat miercuri critici virulente la adresa premierului Benjamin Netanyahu pentru destituirea, în ajun, a ministrului apărării din cauza unor disensiuni „politice”, în timp ce ţara se află în război pe mai multe fronturi de peste un an, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Ministrul Yoav Gallant, membru al partidului Likud, la guvernare, „a fost concediat doar din raţiuni politice”, a declarat liderul opoziţiei, Yair Lapid (partidul Yesh Atid, Există un viitor), care a fost el însuşi prim-ministru între 1 iulie 2022 – 29 decembrie 2022, în cadrul unei conferinţe de presă împreună cu alţi trei lideri ai partidelor de opoziţie.

Un serviciu făcut ultraortodocșilor

Şeful formaţiunii naţionaliste Israël Beiteinou, Avigdor Lieberman, a fost asociat pentru prima dată cu alţi lideri de stânga sau de centru.

„În toiul războiului, în timp ce Israelul se bate mai multe fronturi, Netanyahu slăbeşte şi prejudiciază armata doar pentru a face să treacă legea care scuteşte comunitatea evreiască ultraortodoxă de serviciul militar obligatoriu”, a explicat Lapid.

În iunie, Curtea Supremă a concluzionat că scutirea, datând din 1948, de care beneficiază o parte dintre bărbaţii din această comunitate nu are nicio bază legală. Un proiect de lege trebuie să legalizeze aceste excepţii, care vizează aproximativ 66.000 de elevi din şcolile talmudice, în timp ce partidele ultraortodoxe sunt aliate-cheie ale coaliţiei de dreapta a lui Benjamin Netanyahu.

„Toţi israelienii ar trebui să ştie că armata nu mai are în cine să aibă încredere” după plecarea ministrului Yoav Gallant, fost general de armată, a adăugat Yair Lapid. „Singura persoană în care se putea avea încredere în acest guvern nebun a fost demisă ieri”, a continuat Lapid, făcând apel la organizarea de alegeri legislative.

Benny Gantz, fost membru al cabinetului israelian şi liderul Partidului Unitatea Naţională, a criticat „momentul deciziei”, ceea ce reprezintă, potrivit lui, „o neglijenţă absolută în materie de securitate”, el denunţând „un acord politic încheiat pe la spatele soldaţilor noştri”.

„Nu vom permite ca numai aproape o jumătate din populaţie să servească în armată şi să plătească preţul salvării vieţilor noastre pentru a asigura stabilitatea guvernului”, a declarat acesta.

Avigdor Lieberman, deputat în Knesset şi liderul partidului Israel Beytenu (Israelul – Casa Noastră), a apreciat la rândul său că Netanyahu „a destructurat societatea israeliană” alegând să-şi păstreze coaliţia. „Unde am văzut efuziuni de bucurie ieri? Doar în Iran”, a spus Lieberman.

Yair Golan, liderul Partidului Muncii (de stânga), a afirmat că Benjamin Netanyahu „a ales propriul interes în detrimentul celui al cetăţenilor Israelului”, apreciind că el este „inapt” şi „nelegitim” ca prim-ministru, notează AFP.

Coaliţia lui Netanyahu este formată din partidul său Likud (dreapta naţionalistă), Partidul Sionist Religios/Puterea Evreilor (extrema dreaptă), SHAS (ultra-ortodox sefard/oriental) şi Unitatea Torei (ultra-ortodox aşkenaz).

​Read More

-Publicitate-

Viktor Orban cere deja o nouă strategie a UE în Ucraina după victoria lui Donald Trump

HotNews.ro

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a făcut miercuri apel la o nouă strategie a UE cu privire la Ucraina în urma victoriei lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA.

Dat fiind că Trump ar putea întrerupe ajutorul SUA acordat Kievului pentru a se apăra de Rusia, apare întrebarea dacă Europa va fi capabilă să-şi asume singură sprijinul financiar şi militar pentru Ucraina, a declarat Orban la un summit al ţărilor vorbitoare de limbă turcă în capitala kârgâză Bişkek, scriu DPA și Agerpres.

„Există îndoieli serioase în acest sens, astfel încât este nevoie de o nouă strategie europeană”, a declarat Orban, potrivit agenţiei de presă ungare de stat MTI.

Un summit informal al UE este preconizat pentru vineri la Budapesta, după o reuniune, joi, a Comunităţii Politice Europene (CPE). Rezultatul alegerilor din SUA şi implicaţiile acestuia vor fi probabil printre subiectele dominante.

Ungaria deţine în prezent preşedinţia prin rotaţie a UE pentru o durată de şase luni.

Pentru Orban, victoria lui Trump va „aduce speranţă de pace în lume”

Într-o înregistrare video pe Facebook, Viktor Orban a calificat victoria lui Donald Trump drept „strălucită” şi a spus că aceasta va „aduce speranţă de pace în lume”.

Premierul Ungariei menţine o relaţie bună atât cu Donald Trump, cât şi cu preşedintele rus Vladimir Putin, vizat de un mandat de arestare din partea Curţii Penale Internaţionale pentru suspiciuni de „deportare ilegală de copii ucraineni” în Rusia.

În cadrul UE, prim-ministrul ungar este considerat un „outsider” din cauza poziţiei sale pro-ruse şi a subminării democraţiei şi a statului de drept în propria sa ţară.

Dar ce fel de „pace” vrea Viktor Orban?

El susţine fără prea multă convingere sancţiunile UE împotriva Moscovei şi a ameninţat cu veto în mod repetat rezoluţiile cu sancţiuni ale blocului comunitar împotriva Rusiei.

În plus, Orban este un adversar ferm al livrărilor de arme către Ucraina, fără de care această ţară ar fi lipsită de apărare în faţa agresiunii Rusiei.

Într-un cuvânt, Viktor Orban se prezintă ca un „om al păcii”, notează DPA. În opinia experţilor, un plan de pace luat în considerare de Orban ar fi în întregime pe placul lui Putin şi ar însemna capitularea Ucrainei.

În cadrul Organizaţiei Statelor Turcice (Consiliu Turcic), Ungaria are statut de observator. Deşi maghiara nu este o limbă turcică, Viktor Orban caută legături strânse cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care domină această organizaţie, şi cu autocraţiile din Asia Centrală, care fac parte din aceasta, comentează agenţia de presă citată.

​Read More

-Publicitate-

Ce se va întâmpla cu dosarele penale ale lui Trump după victoria în alegeri. Prima sentință este așteptată pe 26 noiembrie

HotNews.ro

Donald Trump a fost reales la Casa Albă, deşi are statutul de infractor condamnat care îşi aşteaptă sentinţa la New York în cazul plăţilor disimulate către o actriţă porno şi încă încearcă să evite urmărirea penală în alte cazuri federale şi la nivelul unor state, relatează CNN şi Reuters, citate de News.ro.

Este o situaţie unică. Niciodată până acum un acuzat penal nu a fost ales în cea mai înaltă funcţie din Statele Unite, la fel cum niciodată până anul trecut un fost preşedinte nu mai fusese acuzat penal „Este clar că a meritat să se insiste agresiv pentru a amâna aceste cazuri cât mai mult posibil”, a declarat Jessica Levinson, profesor de drept constituţional la Loyola Law School.

Între timp, un judecător din New York urmează să îl condamne pe fostul preşedinte la sfârşitul acestei luni, după ce a amânat pronunţarea pedepsei înainte de ziua alegerilor pentru a evita orice aparenţă de afectare a rezultatului cursei prezidenţiale. Este de aşteptat ca avocaţii lui Trump să îi ceară judecătorului să mai amâne pronunţarea sentinţei, acum că el este preşedintele ales.

Trump a pledat nevinovat la toate acuzaţiile şi a declarat în repetate rânduri că, dacă va câştiga, intenţionează să îl demită pe procurorul special Jack Smith şi să pună capăt cauzelor federale împotriva sa pentru încercarea de a anula alegerile prezidenţiale din 2020 şi gestionarea defectuoasă a documentelor clasificate.

În procesul pentru plățile pentru actrița porno, Trump nu se poate grația singur

Trump este programat să apară într-o sală de judecată din New York pe 26 noiembrie pentru a primi sentinţa pentru condamnarea sa de la începutul acestui an pentru 34 de capete de acuzare de falsificare a înregistrărilor fiscale pentru a acoperi o plată, făcută în timpul campaniei din 2016, către vedeta de filme pentru adulţi Stormy Daniels, pentru ca aceasta să păstreze tăcerea în privinţa unei pretinse relaţii cu Trump.

Rămâne deschisă întrebarea dacă această sentinţă va mai fi pronunţată sau nu. Judecătorul Juan Merchan a dat un termen limită – 12 noiembrie – pentru a decide dacă anulează sau nu condamnarea, ca urmare a deciziei Curţii Supreme din această vară de a acorda preşedintelui o anumită imunitate prezidenţială. Dacă Merchan face acest lucru, acuzaţiile vor fi respinse, iar el nu va fi condamnat.

Dar dacă judecătorul decide să păstreze condamnarea intactă, este de aşteptat ca avocaţii fostului preşedinte să îi ceară lui Merchan să amâne sentinţa lui Trump pentru a putea face apel. Iar dacă acesta nu acceptă, avocaţii intenţionează să facă apel la decizia privind imunitatea la curţile de apel de stat şi, eventual, la Curtea Supremă a SUA pentru a solicita instanţelor să amâne condamnarea lui Trump până la epuizarea tuturor căilor de atac, ceea ce ar putea dura luni de zile.

În cazul în care Merchan merge mai departe cu pronunţarea sentinţei, Trump ar putea fi obligat să execute până la patru ani de închisoare, însă judecătorul nu este obligat să îl condamne pe preşedintele ales la închisoare şi ar putea impune o pedeapsă mai mică, cum ar fi eliberarea condiţionată, arestarea la domiciliu, muncă în folosul comunităţii sau o amendă.

Orice sentinţă, desigur, va fi complicată de faptul că Trump urmează să preia funcţia la 20 ianuarie 2025. Este probabil ca avocaţii lui Trump să îşi adapteze apelurile pentru a ridica probleme constituţionale care să conteste că un judecător de stat poate condamna un preşedinte ales, ceea ce ar putea bloca cazul în instanţe timp de ani de zile. Deoarece este un caz la nivel de stat (New York), Trump nu are puterea de a se graţia anul viitor, după depunerea jurământului.

Procurorul care l-a pus sub acuzare riscă demiterea

Victoria în alegeri a lui Trump este pe cale să aibă cel mai mare impact asupra celor două cazuri penale federale intentate împotriva sa de procurorul Smith în Washington DC şi în Florida.

Deoarece aceste cazuri au fost intentate în 2023, principala strategie juridică a lui Trump în cadrul acestora a fost să amâne procesele până după alegeri, astfel încât, dacă va fi ales, să îl poată demite pe Smith, ceea ce ar duce la încheierea celor două dosare. La sfârşitul lunii octombrie, fostul preşedinte a declarat că ar face un astfel de pas fără ezitare. „Oh, este atât de uşor. Este atât de uşor”, a spus Trump când a fost întrebat de prezentatorul conservator de radio Hugh Hewitt dacă „s-ar graţia” sau „l-ar demite pe Jack Smith” dacă ar fi reales. „L-aş concedia în două secunde”, a spus Trump.

Demiterea lui Smith ar permite Departamentului de Justiţie şi procurorului general al lui Trump să renunţe la acuzaţiile împotriva sa şi să pună capăt proceselor. Dar până la ziua învestirii, pe 20 ianuarie, Smith are timp să îşi cântărească opţiunile cu privire la problemele cu care Departamentul Justiţiei nu a mai trebuit să se confrunte până acum.

Un prim obstacol ar fi dacă Biroul de consiliere juridică al Departamentului de Justiţie consideră că un preşedinte ales beneficiază de aceeaşi protecţie juridică împotriva urmăririi penale ca un preşedinte în exerciţiu. Această orientare ar determina următorul curs de acţiune, au declarat pentru CNN persoane informate cu privire la acest subiect.

Persoane apropiate procuroului Smith au declarat pentru CNN că acesta nu vrea să închidă cazul înainte de a primi ordinul de a face acest lucru sau de a fi dat afară de Trump. Conform legii federale, Smith trebuie să furnizeze un raport confidenţial privind activitatea biroului său către procurorul general înainte de a părăsi postul.

În cazul de la Washington, Smith l-a acuzat pe Trump în legătură cu eforturile acestuia de a anula pierderea alegerilor în 2020. Cazul a fost blocat timp de luni de zile, deoarece Trump a făcut presiuni asupra instanţelor federale pentru a-i acorda imunitate prezidenţială, iar în iulie Curtea Supremă a emis o hotărâre istorică prin care a declarat că acesta are o anumită imunitate în faţa urmăririi penale.

Judecătorul federal care supervizează procesul a decis ce aspecte din comportamentul lui Trump sunt protejate de imunitate, după ce luna trecută procurorii şi-au prezentat argumentele pentru care hotărârea nu ar trebui să aibă niciun impact asupra cazului.

Acuzaţiile aduse de Smith împotriva preşedintelui ales în Florida îl acuză pe Trump că a luat ilegal documente clasificate de la Casa Albă şi că s-a opus încercărilor guvernului de a recupera materialele. Acest caz a fost respins în iulie de judecătoarea Aileen Cannon, însă procurorii au făcut apel la decizia acesteia, care a afirmat că numirea lui Smith de către procurorul general în funcţie, Merrick Garland, a încălcat Constituţia.

Dosarul din Georgia, marcat de o afacere amoroasă

Soarta imediată a cauzei penale a lui Trump din Georgia depinde în mare măsură de faptul dacă procurorul districtului Fulton, Fani Willis, o democrată, este descalificată de la urmărirea penală a cazului ca urmare a relaţiei sale romantice anterioare cu un coleg procuror. Dar chiar dacă i se permite să continue urmărirea penală, cazul ar fi aproape sigur periclitat, acum că Trump a fost ales.

Acuzaţiile penale împotriva lui Trump pentru încercarea de a anula rezultatele alegerilor prezidenţiale din 2020 sunt suspendate până ce curtea de apel decide dacă să o descalifice sau nu pe Willis, o decizie care nu este aşteptată până în 2025. Dacă Willis este înlăturată, surse au declarat pentru CNN că este puţin probabil ca un alt procuror să dorească să preia cazul şi acesta va dispărea efectiv.

Surse familiare cu cazul au declarat că este puţin probabil ca un judecător la nivel de stat să permită continuarea procedurilor cât timp Trump este preşedinte şi, în acest scenariu, avocaţii lui Trump vor face cu siguranţă demersuri pentru a obţine respingerea cazului.

Nu există un răspuns clar la întrebarea dacă un procuror la nivel de stat, precum Willis, poate urmări în justiţie un preşedinte în exerciţiu. Victoria lui Trump o obligă acum pe Willis să se confrunte cu această problemă constituţională, pe lângă problemele juridice existente care au creat deja incertitudini cu privire la viitorul cazului din Georgia.

Șirul lung al proceselor civile ale lui Trump

Fostul preşedinte se apără, de asemenea, într-o serie de procese civile, inclusiv cele referitoare la rolul său în atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului SUA, două cazuri de defăimare ale scriitoarei E. Jean Carroll şi un caz de fraudă civilă intentat de procurorul general din New York, în care Trump a fost obligat să plătească aproape 454 de milioane de dolari pentru declararea defectuoasă a veniturilor companiei sale Trump Organization.

În septembrie, curţile de apel (de stat şi federală) din New York au audiat argumentele pentru două dintre apelurile civile ale lui Trump.

Trump a pierdut două procese de defăimare împotriva lui Carroll în 2023 şi 2024 în instanţa federală, după ce un juriu l-a găsit responsabil pentru abuz sexual asupra editorialistei şi defăimarea ei ulterioară. Două jurii i-au acordat lui Carroll despăgubiri de 5 milioane de dolari şi 83 de milioane de dolari.

O curte federală de apel a audiat în septembrie apelul lui Trump de a respinge primul verdict în cazul lui Carroll. Curtea nu a emis încă o decizie.

Mai târziu în cursul lunii, o curte de apel din New York a audiat argumente în eforturile lui Trump de a respinge sentinţa civilă de fraudă în valoare de 454 de milioane de dolari împotriva sa, în care un judecător a constatat că el, fiii săi adulţi şi compania sa au umflat în mod fraudulos valoarea activelor lui Trump pentru a obţine rate mai bune la împrumuturi şi asigurări. Curtea de apel formată din cinci judecători a părut dispusă să reducă cel puţin amenda impusă lui Trump, deşi nu a emis încă o decizie. Această hotărâre poate fi atacată la cea mai înaltă curte de apel din New York.

De asemenea, Trump se confruntă în continuare cu procese civile intentate de parlamentari democraţi şi alte persoane cu privire la rolul său în atacul din 6 ianuarie de la Capitoliu. Este posibil ca toate aceste cazuri să continue să se desfăşoare chiar şi în timp ce Trump îşi îndeplineşte al doilea mandat la Casa Albă. Într-o hotărâre a Curţii Supreme din 1997, care rezultă dintr-un proces civil în care a fost implicat preşedintele de atunci Bill Clinton, judecătorii au decis în unanimitate că preşedinţii în exerciţiu nu pot invoca imunitatea prezidenţială pentru a evita litigiile civile în timpul mandatului.

Aşadar. victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale americane de miercuri este susceptibilă să pună capăt, în esenţă, proceselor penale intentate împotriva sa, cel puţin pentru cei patru ani în care va merge la Casa Albă.

​Read More

-Publicitate-

Rusia continuă să conteste alegerile din Republica Moldova. Ambasadorul moldovean, convocat de Moscova

HotNews.ro

Ministerul de Externe al Rusiei a anunţat miercuri că l-a convocat pe ambasadorul Republicii Moldova pentru a protesta faţă de ceea ce a considerat a fi tratamentul ostil şi discriminatoriu aplicat observatorilor electorali ruşi de către autorităţile de la Chişinău, relatează Reuters.

Rusia a denunţat alegerile prezidenţiale desfășurate duminică Republica Moldova ca fiind „nedrepte” şi a transmis că nu o consideră pe câştigătoarea Maia Sandu drept preşedintele legitim al ţării.

Moscova a susținut luni, prin vocea purtătoarei de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, că alegerile prezidențiale din Republica Moldova, câștigate de pro-europeana Maia Sandu, au fost „cele mai nedemocratice” din istoria post-sovietică a țării.

„Caracteristicile distinctive au fost reprimarea fără precedent de către autorități a opoziției și a presei independente, mai ales a presei de limbă rusă, și interferența evidentă a Occidentului în procesul electoral”, a susținut purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse.

Afirmații ce vin în contextul în care autoritățile de la Chișinău au denunțat „ingerințe masive” ale Rusiei în scrutinul prezidențial de duminică.

Dar Kremlinul a respins acuzațiile și a acuzat în schimb că alegerile din Republica Moldova au exclus „sute de mii de moldoveni ce locuiesc în Rusia”.

„Rusia aude doar acuzații nefondate la adresa sa în jurul alegerilor prezidențiale din Moldova, dar nu sunt prezentate fapte sigure”, a afirmat marți purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„Implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale din Moldova nu a fost și nu ar fi putut fi”, a mai declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, adăugând că „rezultatele alegerilor prezidențiale din Moldova nu pot fi considerate curate”, iar „votul a fost plin de manipulări”.

Maia Sandu a câştigat alegerile prezidenţiale de duminică cu 55,33% din sufragii, în timp ce contracandidatul său, pro-rusul Alexandr Stoianoglo, a primit sprijinul a 44,67% dintre cetăţeni. Ea a obținut victoria în mare parte datorită sprijinului din partea moldovenilor care locuiesc în străinătate. Aliaţii occidentali ai Chişinăului au salutat rezultatele scrutinului.

​Read More

-Publicitate-

Rafila a prezentat, la sediul PSD, programul de guvernare pe Sănătate. Spitalele regionale promise încă din 2016 ar putea fi gata în 2028 / O nouă promisiune pentru primul centru pentru mari arși, la 10 ani de la Colectiv

HotNews.ro

Spitalele regionale promise încă din anul 2016 în programul de guvernare al PSD din campania electorală de la acea vreme ar putea fi gata cel mai curând în anul 2028. Este noul termen avansat în programul de guvernare al PSD în domeniul sănătății pentru perioada 2025-2028. Intitulat „Sănătatea, domeniu prioritar”, programul a fost prezentat miercuri de ministrul Alexandru Rafila, în prezența presei, la sediul central al partidului.

Printre promisiuni se numără și finalizarea construcției unui prim centru pentru mari arși, anul viitor, când se vor împlini 10 ani de la incendiul din clubul Colectiv. Centrele pentru mari arși sunt promise, la rândul lor, încă de acum 10 ani, din 2014.

Programul de guvernare al PSD prezentat de Rafila promite multe investiții în domeniul sănătății, de la asistența medicală primară (medici de familie) și ambulatoriu (policlinici), până la serviciile spitalicești.

În acest fel ar urma să fie asigurat „acces sigur la toate tipurile de servicii medicale și medicamente de bună calitate, pentru fiecare cetățean, inclusiv în situații de criză”.

PSD propune, de asemenea, „bugetare multianuală în domeniul sănătății și un grad ridicat de absorbție a fondurilor europene”.

„Fie că discutăm despre investiţii, fie că discutăm despre programe de sănătate, avem nevoie de o finanţare multianuală a sănătăţii fiindcă nu poţi face politici de sănătate în absenţa unei gândiri măcar pe termen mediu în ceea ce priveşte aceste finanţări. Ne dorim să putem să finalizăm proiectele majore de investiţii în acest interval 2025-2028 şi sunt premise foarte serioase pentru realizarea acestui lucru”, a declarat Rafila, care deschide lista PSD la Camera Deputaților în județul Iași.

În asistența medicală spitalicească sunt promise, în următorii 4 ani, investiții în valoare de 33 de miliarde de lei, astfel:

Continuarea investițiilor în spitalele regionale Iași, Cluj-Napoca, Craiova, în valoare de 10 miliarde de lei, cu termen de finalizare în 2028.

Finalizarea investițiilor în centrele de mari arși din București, Timișoara, Târgu-Mureș – în valoare de 1 miliard de lei, cu termen de finalizare în 2025-2026.

Construcția primului Centru de excelență pentru diagnosticarea și tratamentul cu protonoterapie la București – 600 milioane de lei, termen de finalizare în 2027.

Construcția de spitale și clădiri noi spitalicești, cu finanțare din PNRR, în valoare de 10 miliarde de lei, cu termen de finalizare în 2026.

Investiții pentru spitale noi, din împrumut BEI de 12 miliarde lei, termen de finalizare 2028.

Profesionalizarea managementului pentru structurile de conducere din spitale și flexibilizarea organizării spitalelor în funcție de nevoile de servicii.

Dezvoltarea serviciilor de asistență medicală pentru pacienții critici (infarct miocardic, AVC, poli-traumă, arși) și a capacității de răspuns a secțiilor ATI.

Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative intra-spitalicești.

Alte priorități sunt prevenția, dezvoltarea medicinei de urgență, a resurselor umane din domeniu, dar și digitalizarea.

În programul de guvernare din anul 2016, PSD promitea construcția a 8 spitale regionale în următorii 4 ani. Între timp, autoritățile au redus numărul lor la 3 – Iași, Cluj și Craiova – iar construirea lor a fost amânată ani la rând.

Programul de guvernare al PSD în domeniul Sănătății poate fi consultat integral aici.

​Read More

-Publicitate-

Black Friday: Creștere în deșeuri electronice și provocări pentru sustenabilitate

Black Friday deșeuri electronice
recicleaza-de-black-friday

Campania de reduceri „Black Friday” generează anual un volum semnificativ de deșeuri electronice, cu o creștere estimată la 15% față de lunile obișnuite, conform datelor prezentate de Asociația Environ. Aceasta subliniază importanța achiziționării de produse durabile și ușor reparabile, pentru a reduce costurile din perioada Black Friday cu până la 50%.

Vânzările online de dispozitive electronice și electrocasnice urcă în mod notabil în acest interval, aducând cu ele o cantitate suplimentară de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE), în medie cu 10-15% mai mult față de restul anului. România se află pe un trend pozitiv în colectarea acestui tip de deșeuri, înregistrând o rată de 45,4% (7,7 kg per locuitor), conform statisticilor Eurostat, depășind pentru prima dată media europeană de 40,1%.

Impactul Campaniei Black Friday asupra Deșeurilor

Potrivit Asociației Environ, cumpărăturile impulsive din această perioadă contribuie la creșterea fluxului de deșeuri electronice, cel mai rapid ritm de creștere la nivel european. În anul 2022, au fost generate 13,6 milioane de tone de deșeuri electronice, echivalentul a 17,6 kg per locuitor, iar previziunile pentru 2030 indică un volum de 82 de miliarde kg de DEEE la nivel global.

sursa-de-poluare-chiar-de-black-friday

Soluții pentru Reducerea Deșeurilor Electronice

În contextul acestei probleme în creștere, organizațiile de reciclare propun diverse măsuri, inclusiv:

  • Repararea produselor defecte.
  • Donarea produselor funcționale care urmează să fie înlocuite.
  • Prioritizarea achizițiilor necesare și de calitate.
  • Investirea în echipamente durabile, eficiente energetic și reciclabile.
  • Reutilizarea dispozitivelor vechi prin predarea la centre specializate.

„Aparatele electrice mari, dar și produsele mici, de exemplu electrocasnicele de dimensiuni reduse, devin dificil de gestionat din punct de vedere al reciclării, mai ales în această perioadă de Black Friday,” explică Roxana Puia, director de marketing la Asociația Environ, subliniind că impactul deșeurilor electronice asupra mediului a crescut semnificativ, cu peste 50% în intervalul 2014-2020.

Acțiuni Sustenabile pentru Retaileri

Magazinele pot sprijini consumul responsabil prin promovarea produselor durabile și campanii de educare, programe buy-back și colectare gratuită pentru echipamentele vechi, oferind reduceri pentru reparații și alte beneficii care stimulează alegeri ecologice și sustenabile.

-Publicitate-

„Axa emergentă” antioccidentală are un impact subestimat, avertizează șeful spionajului australian. „O dezvoltare strategică tulburătoare”

HotNews.ro

Directorul general al Biroului naţional de informaţii din Australia, Andrew Shearer, a avertizat miercuri că „o axă emergentă” a ţărilor care oferă sprijin Rusiei, care include China, Iran şi Coreea de Nord, reprezintă una dintre „provocările strategice profund tulburătoare” cu care se confruntă ţările occidentale, relatează Reuters şi EFE, citate de Agerpres.

Oficialul australian a declarat miercuri că impactul strategic al acestei „axe emergente”, care are China şi Rusia în centrul său, a fost subestimat.

„Furnizarea masivă de către China a asistenţei cu dublă utilizare către (preşedintele rus) Putin, precum şi de sprijin economic şi diplomatic menţine armata lui Putin pe teren în Ucraina, ucigând ucraineni nevinovaţi, la fel de sigur ca şi cum ar furniza muniţie de artilerie şi rachete”, a declarat Shearer la conferinţa Raisina Downunder de la Canberra.

El a menţionat, de asemenea, furnizarea de drone iraniene şi de rachete nord-coreene şi trupe către Rusia.

Coreea de Sud şi SUA afirmă că aproximativ 10.000 de soldaţi nord-coreeni au sosit în Rusia pentru a sprijini războiul împotriva Ucrainei.

„Aceasta este o dezvoltare strategică profund tulburătoare, şi cu toţii ne luptăm să ajungem din urmă şi să punem în aplicare măsuri eficiente, dar cred că aceasta este una dintre provocările strategice ale zilelor noastre”, a spus Shearer.

Australia este membră a alianţei serviciilor de informaţii „Five Eyes”, din care mai fac parte SUA, Marea Britanie, Canada şi Noua Zeelandă.

Shearer este principalul consilier al premierului australian Anthony Albanese în probleme de informaţii.

​Read More

-Publicitate-