Acasă Blog Pagina 447

PNL-istul Robu și un fost șef din USR, consilieri personali ai PSD-istului Simonis

foto: Facebook/Nicolae Robu

PNL-istul Nicolae Robu, fost primar al Timișoarei, anunță că este consilierul personal al noului președinte al CJ Timiș, social-democratul Alfred Simonis. Un fost lider de organizație al USR este, de asemenea, sfătuitorul lui Simonis.

 

Robu (PNL) și un USR-ist, sfătuitori ai lui Simonis (PSD)

 

„Acum jumătate de an, ceream timișorenilor să voteze tandemul Robu-Simonis, sub angajamentul că ÎMPREUNĂ vom face lucruri importante pentru Timișoara și pentru celelalte localități ale județului Timiș. Și… timișorenii ne-au votat în număr considerabil, pe mine peste 40.000. N-a fost să fie să servim comunitatea din posturile eu Primar, dl Simonis Președinte CJT. Ei bine, o facem dl Simonis Președinte CJT, eu consilier personal al său! La mine nu e loc de ifose, nu fac lucrurile pentru funcții și titluri, pentru CV -sunt mândru de CV-ul meu așa cum e!-, pentru mine tot ce contează este ce rămâne comunității, cu o părticică din trăirea mea ca ingredient.

Să avem succes, pentru Timișoara, pentru județul Timiș!
 
Așa să ne ajute Dumnezeu!”, a scris Robu într-un mesaj pe Facebook.

 

Fostul primar a mai spus că va continua să țină cursurile de Arhitectura Calculatoarelor și Concepte și Sisteme de Operare de Timp Real în Informatica Încorporată la Facultatea de Automatică și Calculatoare aUPT.

„Evident, voi continua să-mi țin cursurile de Arhitectura Calculatoarelor și Concepte și Sisteme de Operare de Timp Real în Informatica Încorporată, la Facultatea de Automatică și Calculatoare a UPT.”, a mai scris Robu.

Fostul președinte USR Timiș și fost vicepreședinte al CJ Timiș, Cristian Moș, este și el consiler personal al lui Alfred Simonis.

https://www.facebook.com/nicolae.robu.tm/posts/pfbid02nyvo34Q9bLpy6usZ96T97mXqQturKYiBuSgKiB8DGX9ns8S8spCNFKouiD2erLMyl

 

Nicolae Robu, cercetat de DNA pentru abuz în serviciu

 

Nicolae Robu și funcționari din cadrul primăriei sunt cercetați din 2023 de DNA pentru abuz în serviciu, faptele având legătură cu emiterea unei autorizații de construire a unui imobil cu nerespectarea condițiilor din certificatulde urbanism, scrie euractiv.ro

Pe lângă Nicolae Robu, DNA a dispus efectuarea urmăririi penale și față de Emilian-Sorin Ciurariu, la data faptei arhitect – șef al municipiului Timișoara, Gabriela-Violeta Borcsi, la data faptei șef serviciu în cadrul Direcției Generale de Urbanism și Dezvoltare Urbană, Lucreția Croitoru, la data faptei consilier în cadrul Direcției Generale de Urbanism șiDezvoltare Urbană.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea starede fapt:

„În cursul anului 2018, cu încălcarea prevederilor legale, suspecții Robu Nicolae, Ciurariu Emilian-Sorin, Borcsi Gabriela-Violeta și Croitoru Lucreția, în calitățile menționate mai sus, împreună cu alți funcționari din cadrul primăriei municipiului Timișoara, ar fi emis o autorizație de construire a unui imobil cu nerespectarea condițiilor stipulate în certificatulde urbanism”.

Prin emiterea acelei autorizații ar fi fost creat un prejudiciu persoanelor vătămate din dosar, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit beneficiarilor imobilului vizat de autorizațiade construire.

-Publicitate-

Legea de organizare a referendumului din București, simultan cu alegerile prezidențiale, promulgată de Iohannis

HotNews.ro

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, legea care permite organizarea referendumului local anunţat de primarul Nicuşor Dan în acelaşi timp cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, pe 24 noiembrie.

Legea modifică şi completează acte normative în materie electorală în sensul eficientizării şi ordonării activităţii infrastructurii implicate, al eliminării eventualelor disfuncţionalităţi şi al înlăturării vidului de reglementare în ceea ce priveşte desfăşurarea concomitentă a operaţiunilor electorale şi referendare, potrivit Agerpres.

Astfel, s-a urmărit crearea mecanismului pentru ca, în acelaşi timp în care au loc fie alegeri parlamentare, fie alegeri prezidenţiale, să se poată desfăşura nu numai un referendum naţional, ci şi unul local.

Potrivit legii, „în situaţia în care referendumul naţional sau local are loc la aceeaşi dată cu alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, alegerile pentru preşedintele României, alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European sau alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale, după caz, alegătorii votează în aceleaşi secţii de votare, în acelaşi interval de timp, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea ‘VOTAT’, pe buletine de vot separate, prezenţa la vot fiind consemnată pe liste electorale distincte pentru cele două tipuri de scrutin”.

În situaţia prevăzută de lege, pe actul de identitate al alegătorului se aplică o singură dată ştampila cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului sau, după caz, un singur timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului, conform modelului aprobat pentru alegerile care se organizează la aceeaşi dată cu referendumul naţional sau local.

Conform actului normativ, organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional sau local, atribuţiile care revin autorităţilor publice, precum şi procedura de votare se realizează cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor legale privind alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, alegerile pentru preşedintele României, alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European sau alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale, după caz. 

Legea promulgată de Iohannis a fost adoptată inițial de Camera Deputaţilor, pe 29 octombrie.

Referendumul local

Consiliul General al Municipiului București a aprobat, pe 21 octombrie, organizarea referendumului inițiat de primarul general Nicușor Dan, prin care populația va fi consultată dacă dorește ca Primăria Capitalei să emită toate autorizațiile de construire din oraș, iar Consiliul General să împartă banii colectați din taxele și impozitele bucureștenilor, între municipalitate și sectoare. Referendumul va avea loc pe 24 noiembrie, în același timp cu primul tur al alegerilor prezidențiale.

Cele 3 întrebări care se vor găsi pe buletinele de vot sunt:

Sunteți de acord ca primarul general al Municipiului București să emită autorizațiile de construire pe întreg teritoriul administrativ al orașului?

Sunteți de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului București și Primăriile de Sector, a impozitelor pe venit și a taxelor și impozitelor locale colectate de la bucureșteni, să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului București?

Sunteți de acord ca Primăria București să finanțeze și să implementeze un program de educație pentru sănătate și prevenire a consumului de droguri în toate școlile din București?

​Read More

-Publicitate-

Alegeri SUA 2024. „Mulți au spus că nu vor accepta o înfrângere a lui Trump” – profesor din New York 

#image_title

HotNews.ro

Alexander Cohen, profesor asistent de științe politice la Clarkson University din New York, explică, într-un interviu pentru publicul HotNews, de ce alegerile prezidențiale de astăzi găsesc America mai polarizată decât a fost vreodată în istorie. În ce scenariu am putea să ne așteptăm la violențe postelectorale?

„Odată ce începi să ignori adevărul, odată ce încetezi să te mai gândești critic la lumea din jurul tău și încetezi să mai spui, „hei, nu sunt de acord cu tine, dar poate că ai dreptate, lasă-mă să mă gândesc la asta”, atunci ești în esență doar o marionetă a voinței altcuiva” – Alexander Cohen.

Campania electorală din SUA s-a dovedit una tensionată, cu critici dure de o parte și de cealaltă a spectrului politic, două tentative de asasinat, temeri pentru soarta democrației și atacuri xenofobe la adresa imigranților, din partea taberei lui Trump. 

În interviul acordat HotNews, profesorul american de științe politice Alexander Cohen încearcă să explice oglinda diviziunii. 

Profesorul Alexander Cohen. Foto: clarkson.edu

Există o mulțime de oameni în SUA care nu mai trăiesc realitatea pe care părinții lor au trăit-o, iar acest lucru a generat o mulțime de resentimente, de care actori politici precum Donald Trump s-au grăbit să profite, aruncând vina pe alții, spre exemplu pe migranți, spune Cohen.

Amenințări cu moartea pentru articole

Un lucru cert este că mișcările populiste anterioare nu au avut succesul lui Trump, iar acesta a contribuit la divizarea societății: în acest moment, America este posibil mai polarizată decât a fost vreodată în istorie, crede profesorul, care subliniază că primește amenințări cu moartea pentru articolele sale, lucru care nu se întâmpla înainte de Trump.

Îngrijorător, spune Cohen, este atacul taberei lui Trump la adresa alegerilor, așa cum îngrijorătoare este tranziția către o societate post-adevăr în care adevărul și faptele nu mai contează pentru o mare parte a oamenilor. 

„Multe dintre lucrurile pe care le-am văzut în Europa, unde democrațiile au regresat în autoritarism, au loc aici chiar acum”, avertizează profesorul, care se teme de violențe post electorale și de un refuz în acceptarea rezultatelor, în cazul unei înfrângeri a lui Trump. 

Negaționismul electoral este doar una dintre probleme. Pericolul real, acest lucru nefiind neapărat limitat la republicani, este lipsa capacității de a empatiza și de a gândi critic cu privire la evenimentele din jurul nostru, mai spune Cohen.

„Există o mulțime de oameni care nu mai trăiesc realitatea pe care părinții lor au trăit-o”

– HotNews: În primul rând, aș vrea să vă rog să explicați cum au ajuns Statele Unite la acest nivel actual de divizare?
– Alexander Cohen: Există o varietate de schimbări care au avut loc în ultimul deceniu. Parte din această schimbare, din punct de vedere demografic, are legătură cu o schimbare în structura noastră economică. 

Pe măsură ce devenim din ce în ce mai mult o economie bazată pe servicii, din ce în ce mai multe locuri de muncă sunt eliminate, vorbim despre fabrici, despre ceea ce am numi în mod tradițional clasa muncitoare. Acest lucru a făcut ca, în ultimii 20-30 de ani, foarte mulți oameni să simtă că sunt marginalizați.

Pe vremuri, în această țară, puteai ieși imediat din facultate, să intri într-o fabrică, să muncești toată viața, să ai o casă, să ai doi copii și să te retragi confortabil. Nu mai este cazul. 

Deci, există o mulțime de oameni care nu mai trăiesc realitatea pe care părinții lor au trăit-o. Iar acest lucru a generat o mulțime de resentimente. Și ceea ce se întâmplă de obicei atunci când există o mulțime de resentimente este să dai vina pe altcineva. Și aici a intrat în scenă Donald Trump acum mai bine de un deceniu.

În calitate de candidat politic, el a apărut de nicăieri. Era o vedetă TV. Și a lansat un mesaj populist în care a dat vina pe imigrație, a dat vina pe alți oameni, a dat vina pe democrați, spunând „Eu sunt salvatorul vostru”. 

Acest discurs a atras destul de mulți americani, în special din clasa muncitoare albă, care în mod tradițional sprijineau Partidul Democrat, și Donald Trump a mers mai departe cu acest mesaj, a ajuns președinte și foarte bine ar putea fi președinte din nou.

Din ce se hrănește Trump

Foto: CHIP SOMODEVILLA / Getty images / Profimedia

A reușit să acumuleze atât de multă putere, parțial, în condițiile în care americanii au ales să dea vina pe altcineva pentru problemele lor. Și el se hrănește direct cu asta. Adică, este foarte ușor să inventezi statistici despre imigrație și să dai vina pe imigranți. 

Există însă, de asemenea, instituții media puternice, și anume Fox News și Newsmax și altele, care îl susțin cu toată tăria. Nu aș numi-o propagandă pentru că nu este sponsorizată de stat, dar are „personaje surogat” care sunt capabile să traducă mesajul său sub aparența jurnalismului și să facă acest lucru într-un ritm constant, astfel încât americanii să ignore toate informațiile și doar să asculte mesajul lui Donald Trump. 

Tehnologia contribuie la acest lucru. Există canalul său direct către oameni, prin platforma sa de social media, care nu exista înainte. Și asta a permis oamenilor să decidă selectiv ce mesaje vor să audă. Toate acestea pregătesc terenul pentru ca un fel de populism și un fel de temperament autoritar să fie acceptate de o mare parte din electorat. 

Mișcările populiste anterioare nu au avut succesul lui Trump

– Înainte de Trump am avut mișcarea (radicală republicană) Tea Party. Exista deja o mișcare populistă. Este Trump, politicianul, un produs al populismului pe care îl aveam deja în Statele Unite? Sau este un om care a amplificat acest val?

– Este un pic din amândouă. Și, știți, chiar putem merge înainte de asta. Rădăcinile se pot vedea în mișcarea Tea Party. Și ea a avut propriile personaje surogat și liderii săi, oameni precum Rand Paul și alți libertarieni. Dar nu a avut un succes precum mișcarea lui Trump. 

Trebuie să recunoaștem că Trump, prin modul în care își prezintă mesajele, a captat cu siguranță mulți, dacă nu majoritatea, dintre oamenii care au rezonat cu mișcarea Tea Party.

Dar ceea ce este interesant este că atunci când a urcat pe scenă, liderii, liderii politici ai acestui tip de mișcare, toți i s-au opus. În cele din urmă, toți au capitulat, iar acum sunt cam de aceeași parte.

Deci, ca să răspund la întrebare, este vorba de ambele. Trump a capitalizat de pe urma mișcării Tea Party, dar el a injectat, de asemenea, ca lider și ca persoană, propria sa atitudine și propriile convingeri și tactici care au schimbat fața politicii. 

Așadar, el este atât proactiv, cât și reactiv. Probabil că nu l-ați fi avut pe Trump dacă nu ar fi existat Tea Party, dar nu doar Tea Party este cel care l-a catapultat pe Trump către succesul său.

Susținători ai lui Trump în Reading, Pennsylvania, 4 noiembrie 2024. Foto: CHIP SOMODEVILLA / Getty images / Profimedia

„În America, ori câștigi, ori pierzi”

– Ați spune că acest nivel de divizare este unic pentru Statele Unite? Vă întreb pentru că în ultimii ani se pare că, într-un fel, dezbaterile politice s-au unificat în întreaga lume. Și acum văd semne similare de divizare și în țările europene, conservatori vs. progresițti, spre exemplu. Credeți că există ceva unic pentru Statele Unite în acest nivel de divizare?
– Nu sunt un expert în politica europeană, dar când mă uit la rezultatele recente din Austria, când ne uităm la ce se întâmplă în Ungaria, nu știu dacă putem vorbi despre polarizare neapărat, dar cu siguranță văd opinii mai extreme reprezentate atât la dreapta, cât și la stânga. La fel Italia. 

Nu cred că este unic pentru Statele Unite, dar există caracteristici ale sistemului nostru bipartid care fac acest nivel de divizare mult mai acut și mult mai posibil. Și cred că există elemente ale sistemului nostru politic, spre deosebire de un sistem parlamentar, unde poți avea cinci sau șase sau șapte sau opt partide care trebuie să convină asupra coalițiilor. Aici, ori câștigi, ori pierzi.

Nu aș spune că este ceva exclusiv american, dar cred că America este cu siguranță mai polarizată decât a fost probabil vreodată în istorie, deși aceasta este totuși aș fi prudent cu această afirmație. 

„Înainte de Trump, nu primeam amenințări cu moartea”

– În ianuarie 2021, am avut un protest și un asalt violent asupra Capitoliului. Întreaga lume a privit uluită momentul. În acel moment părea că ceva va trebui să se schimbe în Statele Unite, că tonul politic va trebui să fie atenuat. E greu de spus acum însă că s-au schimbat prea multe. Credeți că poporul american sau liderii politici au învățat ceva din acel eveniment?
–
Nu, nu cred că liderilor politici din Statele Unite le pasă foarte mult de acel eveniment, cu siguranță nu celor de dreapta. Cred că aproape toți republicanii aflați la putere au păstrat o ambiguitate atunci când se discuta dacă momentul 6 ianuarie a fost bun sau rău. Iar cei care au spus că a fost greșit au fost înlăturați de la putere, în unele cazuri de partid, în alte cazuri de electorat, o mare parte a americanilor considerându-l un moment eroic.

Când scriu articole pentru The Conversation, știți, faptele sunt verificate, articolele sunt revizuite de colegi. Dar primesc amenințări cu moartea. Și asta e ciudat pentru mine, pentru că înainte de Trump, nimeni nu mi-a trimis vreodată e-mailuri despre munca mea.

Și în mediul în care lucrăm și trăim acum, primesc în mod regulat amenințări la adresa vieții mele și a familiei mele. Nu le iau foarte în serios. Dar există oameni care sunt foarte, foarte furioși și care vor să mă vadă pe mine și pe alții și pe toți democrații executați.

Și eu nu sunt neapărat un democrat, dar ca intelectual, ca profesor universitar, mă cam încadrez în această categorie a unuia dintre grupurile care sunt ușor criticate pentru „îndoctrinarea tinerilor”.

Dar ceea ce facem este să predăm adevărul, iar adevărul este că trebuie să te uiți la lecțiile istoriei pentru a înțelege. Dar am trecut la o societate post-adevăr în care adevărul nu mai contează pentru o mare parte a oamenilor, și acest lucru este foarte, foarte îngrijorător pentru mine și pentru oricine studiază tranzițiile către regimul autoritar. 

Multe dintre lucrurile pe care le-am văzut în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, în special în Europa, unde democrațiile au regresat în autoritarism, sau în Africa, au loc aici chiar acum. Cred că, din acest punct de vedere, lucrurile s-au înrăutățit mult de la evenimentele din 6 ianuarie.

„Toleranța pentru violența politică este foarte mare”

Garduri de protecție sunt ridicate în apropierea Casei Albe din Washington, 4 noiembrie 2024. Foto: Shutterstock Editorial / Profimedia

– Credeți că există posibilitatea unei noi runde de violențe, mai ales dacă Donald Trump pierde alegerile? Care este scenariul pe care îl anticipați?
– Este foarte greu de prezis. Iar aceste alegeri vor fi incredibil de strânse. Trump a ridicat deja contestații, contestații preventive, pentru voturile din statele cheie.

Există ceva despre care nu s-a vorbit foarte atent în ultimii doi an. În SUA, statele, nu guvernul federal, organizează alegerile. Acestea numără voturile, le certifică și le expediază Congresului. Oamenii care numără voturile, în multe cazuri, sunt „negaționiști”, care cred și acum că scrutinul din 2020 nu a fost unul legitim. 

Așa că vom vedea, dacă Trump va pierde, un sistem de contestații legale activate, unde oamenii vor refuza să certifice voturile, unde guvernatorii vor putea susține că au puterea de a trece peste decizia electoratului. Și apoi va exista o întreagă serie de contestații în cascadă.

Asta pregătește terenul pentru ca oamenii să se ridice, nu știu, nu vreau să spun cu armele în mână, dar pentru ca oamenii să fie foarte supărați. Nu știu dacă va fi un alt miting la Capitoliu și un alt marș. Nu știu dacă violența va fi mai răspândită și localizată în statele cheie, la reședințele guvernatorilor și la legislativele statelor, este atât de greu de prezis ce vor face oamenii.

Dar când ne uităm la datele privind opinia publică, toleranța pentru violența politică, în special dacă Trump pierde, este foarte mare. Și există o proporție foarte mare de americani care au spus că nu vor accepta o înfrângere a lui Trump. Ei nu cred că este posibil. Și nu știu ce efect are asta asupra țării. Adică, nimeni nu poate prezice asta, dar nu va fi bine, din păcate, pentru toată lumea.

„O eventuală înfrângere a lui Trump va crea cu siguranță o altă perioadă turbulentă în politică” 

– I-ați menționat pe „negaționiștii” alegerilor, cei care sunt responsabili cu certificarea alegerilor. Trump și campania sa au încercat să împiedice certificarea rezultatelor în 2020, dar sistemul american, instituțiile sale au rămas puternice. S-ar putea schimba în viitor? Ar putea suferi democrația americană sub presiunea acestor forțe?
– Cred că sistemul juridic rămâne puternic. Este foarte revelator faptul că niciun judecător din țară nu a susținut vreo acuzație de nereguli. 

Nimic nu a fost mai disputat decât legitimitatea alegerilor din 2020 în ultimii patru ani. Și sistemul juridic, chiar și judecătorii numiți de Trump însuși au ținut piept acestor provocări. 

În plus, Harris a acționat foarte discret discret. Există sute de avocați angajați de Partidul Democrat care așteaptă să primească acele contestații. Deci ambele părți sunt mult mai organizate în rezistența lor. 

Și ceea ce Trump nu are de data aceasta, așa cum avea data trecută, este comanda forțelor armate și comanda guvernului. Iar acest lucru îi slăbește capacitatea de a crea situații care ar putea fi favorabile. 

Pe de altă parte, este important ce se întâmplă în unele state, în special în locuri precum Arizona. Aș vrea să fiu clar, nu aș spune că negaționiștii alegerilor controlează rezultatul în toate cazurile, dar există mai mulți negaționiști ai alegerilor în consiliile locale care organizează cea mai mare parte a numărătorii. 

Deci, ce înseamnă asta pentru democrație? Cred că pericolul nu este că sistemul se prăbușește din interior. Cred că sistemul juridic a fost de fapt foarte robust și puternic. Cred că pericolul este cel al unei anumite forme de revoluție. Nu cred că se va ajunge la așa ceva, dar cred că ne uităm la violențe politice sporadice care ne vor face să punem la îndoială aspecte ale democrației noastre în cazul unei înfrângeri a lui Trump.

Cred că o înfrângere a lui Trump va crea cu siguranță o altă perioadă turbulentă în politica americană în care ne vom îndepărta din ce în ce mai mult unii de alții, ceea ce este foarte periculos. 

Garduri de protecție sunt ridicate în apropierea Casei Albe din Washington, 4 noiembrie 2024. Foto: Shutterstock Editorial / Profimedia

Refuzul adevărului

– Ce impact credeți că are această campanie de negare a rezultatelor alegerilor pe termen lung în Statele Unite?

– Pe termen lung, negaționismul electoral este un simptom al multor lucruri care se întâmplă. Și multe sunt influențate de social media și de capacitatea mass-media de a controla discursul dacă te uiți doar la un post sau citești doar unul sau două site-uri de știri. 

Nu este vorba doar de negaționismul electoral. Când ne gândim la democrație, negaționismul electoral este unul dintre cele mai importante lucruri de care trebuie să ne îngrijorăm. Dar există un refuz general în rândul publicului american, într-un mod fără precedent, de a ignora faptele, de a ignora adevărul. 

Și odată ce începi să ignori adevărul, odată ce încetezi să te mai gândești critic la lumea din jurul tău și încetezi să mai spui, „hei, nu sunt de acord cu tine, dar poate că ai dreptate, lasă-mă să mă gândesc la asta”, atunci ești în esență doar o marionetă a voinței altcuiva.

Și acesta este pericolul real, acest lucru nefiind neapărat limitat la republicani, este lipsa capacității de a empatiza și de a gândi critic cu privire la evenimentele din jurul nostru.

Negarea alegerilor este unul dintre lucruri, dar 2% din populația Statelor Unite crede că pământul este plat. Teoriile conspirației, pe care le predau în multe dintre cursurile mele, sunt din ce în ce mai răspândite. 

Unele dintre ele sunt antisemite, de exemplu, unele dintre ele și aceste lucruri au existat întotdeauna, au fost amplificate pentru că oamenii fac bani dacă dai click pe YouTube-ul lor și asta este ceea ce spun și cred că este o forță motrice majoră.

– Cum ați descrie actuala campanie electorală. A fost mai tensionată decât cea precedentă? Am avut două tentative de asasinat și am senzația că le-am și normalizat cumva. Cum o simțiți din Statele Unite?
– Oamenii acordă cam același nivel de atenție. Adică, avem un electorat remarcabil de dezangajat în raport cu alte țări unde vezi rate de participare care sunt mult mai mari.

Parțial, acest lucru este intenționat. Parțial, la nivel de stat, se fac lucruri pentru a-i împiedica pe oameni să voteze cu ușurință. 

Iar o mulțime de oameni pur și simplu se dezangajează pentru că, sincer, nu văd nicio diferență între cei doi candidați. Deci nu cred că nivelul de interes este diferit. Dar despre miza alegerilor s-a vorbit foarte mult, ambele părți spunând că este vorba despre viitorul democrației. 

Nu aș putea paria pe rezultatul alegerilor. Cu siguranță, dacă Biden ar fi încă candidatul, cred că ar fi o victorie zdrobitoare pentru Trump, acum aș specula că Trump va câștiga pe baza datelor din sondaje. Dar va fi foarte strâns până când ultimul stat își va închide urnele, cel puțin până când ultimul stat cheie își va închide urnele.

– Vedeți vreo cale de ieșire din acest conflict politic și social din Statele Unite în viitorul apropiat?
– Dacă Trump pierde, atunci va fi prea bătrân pentru a candida din nou peste patru ani. Și atunci partidul trebuie să decidă dacă vrea să rămână cu purtătorul său de stindard, un Trump și mai bătrân și acum învins de două ori. Iar dacă Trump va pierde alegerile, problemele legale cu care se confruntă îl vor ajunge din urmă. 

Nu știu ce se va întâmpla cu Partidul Republican, dacă va redeveni un partid conservator fiscal mai moderat sau dacă acum are nevoie de o anumită persoană care să-l conducă, așa cum este cazul acum. Deci și asta este greu de prezis. 

Dar vom vedea o luptă pentru putere în cadrul Partidului Republican și, probabil, moderație. 

Dacă Trump câștigă, ceea ce este foarte probabil să vedem este o consolidare a partidului și o discuție despre cine este succesorul său ales în fruntea partidului. Și ce poate face el în funcție pentru a schimba politica, pentru a schimba componența guvernului.

Statele Unite vor arăta foarte, foarte diferit. Și ar fi cu siguranță motivat politic. 

Dacă Trump pierde, există o posibilitate să există mai puțin populism și o calmare a situației.

Dar dacă câștigă vom vedea mai mult populism, asta pentru că va fi o validare a acestei strategii politice. Pentru că există mulți republicani cărora nu le place Trump, dar ei susțin politicile sale și atâta timp cât politicile sunt aplicate, lor nu le pasă neapărat de consecințele pentru democrație.

– Apropo de asta, credeți că dacă Trump va câștiga, ne-am putea aștepta la un program de genul celui descris în Proiectul 2025 al Fundației Heritage, cel din care el a negat că se va inspira? 

– Oh, da, absolut. Adică, Trump a făcut tot ce a putut pentru a se distanța, dar chiar angajații săi și oamenii cu care comunică în mod regulat l-au scris. Dezmințirea lui înseamnă foarte puțin pentru mine.

Și cred că în multe locuri din Statele Unite, există o dorință de a pune în aplicare multe dintre aceste politici și oameni care doresc ca acest lucru să fi avut deja loc. Cred că există unele lucruri acolo care sunt atât de exagerate încât nici măcar nu cred că Trump însuși ar fi capabil din punct de vedere politic să le pună în aplicare. 

Dar multe dintre ele sunt lucruri pe care le folosește deja pentru a-și mobiliza sprijinul – reducerea distribuției veniturilor, favorizarea celor bogați în detrimentul celor săraci, politicile anti-imigrație, politicile anti-avort. 

Aceste lucruri sunt foarte profetice și nu ar trebui ignorate pentru că sunt niște oameni foarte puternici care au scris asta. Fundația Heritage este extrem de importantă ca organizație conservatoare. Și, în mod cert, veți vedea porțiuni din această agendă puse în aplicare. Ar putea fi aspirațională, dar este în linie cu mare parte din gândirea de bază a republicanilor Trumpiști. 

Așa că da, asta face parte dintr-o carte de joc a unei președinții Trump.

​Read More

-Publicitate-

LIVE Alegeri SUA 2024. Donald Trump: „Kamala a stricat, eu o să repar!”. Entuziasm la una dintre ultimele apariții publice ale lui Trump înainte de vot – corespondență din SUA

#image_title

HotNews.ro

Corespondență din Pennsylvania: Mii de oameni l-au așteptat, entuziaști, în Reading, statul decisiv Pennsylvania, pe Donald Trump ca să apară pe scenă pentru a ține unul dintre ultimele discursuri înaintea alegerilor pentru Casa Albă. 

Locația nu este deloc una întâmplătoare, pentru că Pennsylvania este unul dintre statele cele mai importante în lupta dintre Kamala Harris – Donald Trump: „Dacă câștigăm Pennsylvania, câștigăm alegerile”, a admis importanța strategică a locului în care se află fostul președinte american. 

Străzile din zona arenei unde Donald Trump a ținut unul dintre ultimele sale discursuri înainte de alegeri au fost închise. Foto: HotNews / David Leonard Bularca

După atentatatul asupra lui Donald Trump, ți-ai imagina că vei intra prin zeci de controale diabolic structurate la un miting al candidatului republican.  A trebuit însă să trec doar printr-o poartă de securitate, iar telefonul și pașaportul (singurele lucruri pe care le aveam cu mine) au fost verificate în treacăt. Organizatorii anunțaseră că nu poate intra nimeni cu ghiozdane sau alte obiecte voluminoase. 

S-au dat cadouri, însă doar pentru susținătorii care se văd la TV 

După controlul de securitate, care a durat câteva secunde, am intrat în arenă, în proporție de 70% plină. Locurile erau ocupate de persoane de toate vârstele, de la pensionari, la grupuri formate din tineri de 18-20 ani. Mulți dintre ei purtau mesaje ca: „Trump o să repare”, „Trump 2024” și „Să facem America măreață din nou” și erau îmbrăcați în roșu sau albastru.

Arena unde Donald Trump urma să își facă apariția. Foto: HotNews / David Leonard Bularca 

Chiar în apropierea mea s-a așezat o familie tânără, formată din cei doi părinți și doi copii. Părinții aveau în jur de 30 de ani, unul dintre copii în jur de 5 ani, iar cel mic era încă alăptat de mama sa. Economia – o temă importantă în această campanie, este, foarte probabil, unul dintre lucrurile la care Donald Trump se pricepe mai bine decât Kamala Harris, în percepția acestei tinere familii, pentru că mulți americani se plâng de inflația care a tot crescut în ultimii ani și îi învinovățesc pe democrați, care se află la putere, pentru asta. 

Înainte ca Trump să ajungă pe scenă, s-au dat și cadouri din partea organizatorilor. Însă doar celor care urmau să stea în spatele lui Trump, pentru ca în fotografiile și în videoclipurile făcute susținătorii din spatele candidatului republican să fie „echipați” corespunzător. Zeci de șepci au fost aruncate către această parte a arenei. 

Zona în care stăteau susținătorii lui Donald Trump care urmau să se vadă în fotografii și videoclipuri în spatele lui. Foto: HotNews / David Leonard Bularca

Privilegiul de a lucra cu Donald Trump și readucerea la viață a „visului american”

Înainte ca Donald Trump să urce pe scenă, au ridicat publicul în picioare persoane din echipa sa, senatori sau aleși locali, iar la un moment dat a urcat pe scenă și Laura Trump, care este nora candidatului republican. 

Ei au vorbit în discursurile lor primite cu entuziasm și aplauze de către cei prezenți la eveniment despre cum democrații, în frunte cu Joe Biden și Kamala Harris, folosesc presa clasică pentru a lansa minciuni despre Donald Trump, despre cum de fapt democraților nu le pasă de țară și despre cum pentru ei este un privilegiu să lucreze cu Trump. Ei au spus și că, deși muncește enorm și face numeroase sacrificii, candidatul republican nu este apreciat la adevărata sa valoare. 

O altă parte importantă a discursurilor a constat în a-i convinge pe oameni să meargă la vot, iar dacă au făcut-o să își convingă și alți 10 prieteni să își exercite acest drept. Toți invitații care au vorbit au punctat importanța statului Pennsylvania, afirmând că în funcție de cum vor vota oamenii de aici poate fi readus la viață „visul american”. 

Arena unde Donald Trump și-a ținut unul dintre ultimele discursuri către public înainte de alegerile din 5 noiembrie. Foto: HotNews / David Leonard Bularca

După o oră și jumătate de întârziere, Donald Trump a fost primit cu cinci minute de aplauze 

Donald Trump a apărut pe Arena Santander din Reading în jurul orei 15:25, deși era așteptat încă de la ora 14:00. Întârzierea nici nu a contat pentru cei prezenți, cel puțin asta pot spune având în vedere primirea pe care i-au făcut-o: cinci minute de aplauze și scandări: „SUA! SUA! SUA” și „Luptă, luptă, luptă”, au strigat oamenii din sală la vederea lui Trump. 

Donald Trump în fața simpatizanților săi din Reading, statul Pennsylvania. Foto: HotNews / David Leonard Bularca

„Trebuie să votăm, să facem America măreață din nou”, a spus Donald Trump, cu vocea răgușită – un semn al ultimelor săptămâni intense de campanie – în aplauzele miilor de susținători. Sala era acum ocupată în proporție de 80%. 

„Pennsylvania este specială. Acest stat va salva țara. Dacă câștigăm aici, vom câștiga alegerile”, a spus Donald Trump. 

În fiecare moment al discursului lui Trump sala, plină de energie, îl aproba categoric, iar atunci când, nu de puține ori, candidatul republican vorbea de Joe Biden sau de contracandidata sa, Kamala Harris, huiduia. 

„Am așteptat patru ani pentru asta (n. red.: să se întoarcă la Casa Albă)! Kamala a stricat, eu o să repar. O să urmeze cei mai buni patru ani din istoria țării noastre”, a spus Trump pe scenă. 

„Nu sunt o amenințare la adresa democrației. Din contră, eu sunt cel care apără democrația”, a continuat fostul președinte american. 

„Salvați câinii”

Trump a vorbit și despre imigranți, o altă temă importantă a campaniei, care îi portretizează pe imigranții din SUA drept infractori sau criminali. În momentul în care a promis, din nou, că va rezolva problema imigranților, pentru că nu le va mai permite accesul în țară, oamenii din sală l-au aplaudat puternic. Vorbind despre imigranți, el a spus că „țara este acum ocupată”. 

„Salvații câinii”, a strigat un susținător al lui Donald Trump din public, cu referire la momentul devenit viral din dezbaterea lui Trump cu Harris, când fostul președinte american a acuzat o comunitate de imigranți că mănâncă câinii și pisicile localnicilor. 

„Republicani pentru Harris”

Am plecat la aproximativ o oră de la începerea discursului lui Trump, iar în fața arenei erau zeci de oameni care ofereau pancarte de susținere a acestuia. 

Tot în fața arenei, un grup de aproximativ 10 persoane protesta împotriva lui Donald Trump: „Republicani pentru Harris”, scria pe una dintre pancarte. 

Votul a început. Vorbele, fotografiile, caricaturile, bannerele, toate se vor face voturi și, până la urmă, ele vor conta. 

Un grup de aproximativ 10 oameni au protestat față de venirea lui Trump în Reading, statul Pennsylvania. Foto: HotNews / David Leonard Bularca

Citește și:

„Când Trump se va întoarce la Casa Albă o să încheie acest război”. I-am întrebat la un miting pe susținătorii lui Trump dacă America ar trebui să ajute în continuare Ucraina în conflictul cu Rusia / Ce spun despre NATO 

VIDEO Corespondență din SUA: Secretul votului la americani. „Cum votez este personal, între mine și candidat”

22 de camere transmit LIVE nonstop din hala unde se verifică voturile prin corespondență la alegerile SUA, între Donald Trump și Kamala Harris

Cum funcționează sistemul alegerilor americane: am vorbit cu voluntarii care bat la ușile a 500.000 de oameni, ca să-i aducă la vot. La ei este legal

Precizare: Acest material a fost realizat cu ocazia unui tur internațional organizat pentru presa din străinătate („Road to the White House”). Turul este organizat de Foreign Press Centers, din subordinea Departamentului de Stat al SUA. HotNews.ro și-a plătit cheltuielile de cazare, biletele de avion România-SUA și retur și cheltuielile ziaristului. În interiorul SUA, transportul a fost asigurat de organizatori.

​Read More

-Publicitate-

19 noiembrie 2024 – Decernarea Premiului „Monica Lovinescu” la Ateneul Român

HotNews.ro

Marți, 19 noiembrie, ora 19.30, Ateneul Român va găzdui gala dedicată decernării Premiului „Monica Lovinescu” 2024, organizată de Fundația Humanitas Aqua Forte și Editura Humanitas.

În deschiderea Galei, celebrul pianist Dan Grigore va interpreta Preludiu de Johann Sebastian Bach, iar pianistul George Todică, laureat al Concursului internațional „George Enescu”, va interpreta Preludiu în si minor de Johann Sebastian Bach, în transcrierea lui Alexander Siloti, Impromptu Op. 90, nr. 3 în Sol bemol major, Impromptu Op. 90, nr. 4 în la bemol minor și Ständchen de Franz Schubert.

În partea a doua a evenimentului, veți putea urmări dialogul dintre Gabriel Liiceanu și Horia-Roman Patapievici, urmat de decernarea Premiului „Monica Lovinescu” 2024 de către președinta juriului, Ioana Pârvulescu.

Biletele pentru Gală pot fi achiziționate de pe platforma Eventbook.ro

Premiul „Monica Lovinescu” acordat de Fundația Humanitas „Aqua Forte” a fost înființat în 2023, an care a marcat centenarul nașterii uneia dintre femeile remarcabile ale istoriei României moderne. Spre deosebire de premiile existente în prezent, care privilegiază beletristica, Premiul „Monica Lovinescu” este dedicat cărților de nonficțiune din zona umanistă și unor demersuri intelectuale de anvergură (editare de ediții critice, coordonarea unor lucrări ample, traduceri dificile din patrimoniul cultural universal, recuperări de manuscrise, memorialistică, eseuri importante).

Pentru a doua ediție a acestui premiu, în valoare de 10.000 de euro, au fost luate în considerare cărțile publicate în intervalul 31 august 2023 – 31 august 2024. Lista scurtă a ediției din acest an cuprinde următoarele titluri (în ordine alfabetică):

1. Ana Blandiana, Mai-mult-ca-trecutul. 31 august 1988–12 decembrie 1989, București, Editura Humanitas, 2023

2. Costică Brădățan, Elogiu eșecului. Patru pilde de umilitate, traducere de Vlad Russo, Editura Spandugino, 2024

3. Cristina Cioabă, Monica Lovinescu. O viață, o voce, un destin, București, Editura Humanitas, 2023

4. Vlad Russo (traducător), Montaigne, Eseuri, ediție integrală București, Editura Humanitas, 2021–2023

5. Radu Tudorancea, Războiul și captivitatea. Prizonierii de război români în Primul Război Mondial, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2024

Decernarea Premiului „Monica Lovinescu” 2024 la Ateneul Român va fi prezentată de Marius Constantinescu.

Premiul „Monica Lovinescu” este susținut de compania DEDEMAN.

Parteneriat media

​Read More

-Publicitate-

Carrefour și-a închis peste noapte toate supermarketurile într-o țară din Orientul Mijlociu

HotNews.ro

Carrefour Iordania a anunțat luni că își oprește toate activitățile din țară, lanțul de supermarketuri de aici fiind gestionat în franciză de compania Majid Al Futtaim din Emiratele Arabe Unite, relatează Reuters.

„Din 4 noiembrie Carrefour nu va mai continua să opereze în regat. Le mulțumim clienților noștri și ne cerem scuze pentru orice neplăceri care ar putea rezulta din această decizie”, a anunțat Carrefour Iordania într-un anunț distribuit luni seara pe pagina sa de Facebook.

Anunțul nu a oferit niciun fel de detalii privind motivele sistării operațiunilor.

Însă Roya News, o televiziune privată din Iordania, și Anadolu, agenția de presă a statului turc, afirmă că ea ar avea legătură cu boicotul declanșat față de Carrefour și alte branduri internaționale în țările musulmane din cauza activităților lor în teritoriile palestiniene aflate sub ocupație israeliană.

Televiziunea iordaniană transmite că criticile la adresa Carrefour s-au intensificat în timpul ofensivei declanșate de Israel în Fâșia Gaza, lanțul din Israel al retailerului francez fiind acuzat că a trimis pachete soldaților implicați în operațiune.

Reprezentanții Carrefour nu au dorit să comenteze informația

Campania de boicot a câștigat noi adepți după ce Carrefour a anunțat un acord de franciză cu Electra Consumer Products (ECP) și filiala sa din Israel, Yenot Bitan, ambele fiind acuzate că operează magazine în colonii israeliene construite ilegal în Cisiordania.

Postarea în care Carrefour Iordania anunța sistarea operațiunilor a fost distribuită de peste 7.000 de ori, numeroși iordanieni comentând pe Facebook că decizia are legătură cu campania de boicot.

UPDATE: Majid Al Futtaim a precizat ulterior că toate cele 36 de magazine Carrefour ale sale din Iordania vor fi înlocuite cu Hypermax, „un lanț arab de magazine alimentare complet nou”.

Majid Al Futtaim a declarat de asemenea că Hypermax va întruni solicitările cumpărătorilor din Iordania și preferința lor pentru produse de sursă locală.

Nu este întru totul clar dacă magazinele Carrefour Iordania vor fi închise pe întreaga perioadă a tranziției către Hypermax, Majid Al Futtaim dând asigurări că perturbările pentru clienți vor fi minime.

Majid Al Futtaim, compania care operează prin franciză supermarketurile Carrefour din Orientul Mijlociu, nu a dorit să comenteze inițial închiderea lanțului de magazine din Iordania.

Un purtător de cuvânt al Carrefour nu a oferit clarificări asupra subiectului, transmițând agenției Reuters să își trimită întrebările reprezentanților Majid Al Futtaim.

Compania cu sediul în Emiratele Arabe Unite gestionează peste 375 de magazine Carrefour în 15 țări, potrivit site-ului său.

Ea a fost implicată luna trecută într-un scandal în Arabia Saudită, unde au apărut informații privind încălcări grave ale legislației muncii. Carrefour a anunțat atunci că va declanșa o investigație independentă asupra acuzațiilor semnalate într-un raport al Amnesty International.

FOTO: Emilio100 / Dreamstime.com.

​Read More

-Publicitate-

Și în România se pot produce fenomene de tip tsunami, din cauza activității seismice din Marea Neagră. Când a fost cel mai grav episod

HotNews.ro

Deși România nu este o țară cu o istorie recentă de tsunami-uri devastatoare, este expusă acestui risc, din cauza activității seismice din Marea Neagră. Documentele istorice atestă 22 de evenimente de acest tip, majoritatea generate de cutremure cu magnitudini mai mari de 6 grade, arată o postare a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

La data de 5 noiembrie, comunitatea internațională marchează Ziua Internațională de Conștientizare asupra Fenomenului Tsunamiului și este un moment potrivit pentru a discuta despre impactul devastator al acestor fenomene naturale. Postarea INFP marchează această dată.

De-a lungul ultimului secol, tsunami-urile au provocat moartea a peste 260.000 de persoane în 58 de evenimente globale, iar Asia a fost cea mai afectată regiune, cu evenimentul de la finalul lui 2004, din Asia de Sud-Est.

Tsunami-urile sunt adesea declanșate de cutremure subacvatice, de erupții vulcanice sau de alunecări de teren.

Europa nu este nici ea ferită de acest pericol. Cutremurul din Marea Egee de pe 30 octombrie 2020, care a generat un mini-tsunami și a inundat orașul Izmir și portul Samos, arată că astfel de fenomene pot apărea oriunde pe continent unde există activitate seismică.

Deși România nu este o țară cu o istorie recentă de tsunami-uri devastatoare, este expusă acestui risc, din cauza activității seismice din Marea Neagră. Documentele istorice atestă 22 de evenimente de acest tip, majoritatea generate de cutremure cu magnitudini mai mari de 6 grade.

La 31 martie 1901, un cutremur de 7,2 Mw în zona Shabla a provocat un tsunami major, cu valuri de aproximativ 4 metri înălțime, care au distrus coasta de sud a Mangaliei și satele din apropiere, spun cei de la INFP.

Prin intermediul Observatorului Seismologic Dobrogea din Eforie, centru de monitorizare a tsunami-urilor pentru regiunea de coastă, INCDFP se implică în prevenirea și monitorizarea tsunami-urilor.

Primul sistem de avertizare timpurie în caz de tsunami din Marea Neagră a fost implementat și instalat în 2013 în urma unei colaborări între Institutul Național de Geologie și Geoecologie Marină (GeoEcoMar), Institutul de Oceanologie și Institutul Geologic al Academiei Bulgare de Științe.

Sursa foto: Dreamstime.com

​Read More

-Publicitate-

Firma din Buzău a soției premierului Ciolacu a cumpărat un apartament în București aflat pe terenul Rotary Construcții / Afacerile companiei cu statul au explodat în ultimii ani

HotNews.ro

Societatea Lucia Com 94 SRL Buzău, la care unic asociat este soția premierului Marcel Ciolacu, a cumpărat în 31 iulie un apartament, un garaj și o boxă într-un mic bloc aflat în Sectorul 2 din București, scrie G4Media. Într-un răspuns pentru publicație, Marcel Ciolacu a declarat că prețul a fost de „undeva la 100.000 de euro, banii firmei”.

Conform lui Ciolacu, garajul și boxa au fost vândute de Mihai Rotaru, un om de afaceri care prin firma Rotary Construcții deține terenul de sub clădire și autorizația de construire pentru acest imobil. În ceea ce privește apartamentul, acesta a fost vândut de Rareș Olaru, angajat și asociat la firme din grupul Rotary.

Unul dintre oamenii de afaceri de încredere ai premierului Marcel Ciolacu, prieten încă de când ambii activau în plan local, la Buzău, potrivit surselor G4Media.ro, Mihai Rotaru și soția sa au împrumutat PSD cu 890.000 de lei înainte de alegerile locale și parlamentare din 2020, iar, după acele scrutinuri, numărul contractelor cu Statul ale firmelor sale a crescut foarte mult, ajungând la o valoare totală de câteva miliarde de lei.

Blocul în care firma Lucia Com 94 SRL a cumpărat apartamentul se află pe o stradă din Sectorul 2 . Conform extrasului de Carte Funciară pentru acest imobil, terenul de sub clădire și autorizația de construire aparțin firmei Rotary Construcții SRL, societate patronată de omul de afaceri Mihai Rotaru.

Contactat de G4Media.ro, premierul Marcel Ciolacu a declarat că apartamentul are 74 de metri pătrați, prețul a fost de „undeva la 100.000 de euro, banii firme”, iar firma soției plătește rate de 1.250 de euro lunar, până acum fiind achitată jumătate din suma de achiziție. Ciolacu a mai spus că garajul și boxa au fost cumpărate de la Mihai Rotaru. Acesta nu a răspuns întrebărilor G4Media.ro despre această tranzacție.

​Read More

-Publicitate-

De ce sunt șanse să nu aflăm noul președinte american imediat după închiderea urnelor. Cum funcționează alegerile din SUA

HotNews.ro

Numărătoarea voturilor la alegerile prezidențiale din SUA începe imediat după închiderea urnelor, pe 5 noiembrie, însă scorul strâns sugerat de sondaje ar putea prelungi suspansul în mai multe state cheie, cruciale pentru rezultatul final, așa cum s-a întâmplat și acum patru ani, scriu Reuters și BBC.

Aproximativ 240 de milioane de alegători sunt eligibili pentru a vota în alegerile prezidențiale din SUA, iar cel puțin 60 de milioane o făcuseră deja la sfârșitul săptămânii trecute anticipat, direct la urne sau prin poștă.

De obicei, câștigătorul este declarat în noaptea alegerilor – marți în SUA, miercuri dimineață în România, dar în 2020 a fost nevoie de câteva zile pentru numărarea tuturor voturilor în cele mai disputate state.

Sondajele sugerează că lupta din acest an dintre Donald Trump și Kamala Harris va fi de asemenea strânsă, astfel că numărătoarea voturilor ar putea dura.

Răsturnările de situație se pot întâmpla și sunt explicabile. În 2020, Trump a condus numărătoarea în unele state, pe care le-a pierdut mai apoi în fața lui Joe Biden. Politicianul republican a folosit această evoluție a numărătorii pentru a acuza o fraudă electorală.

Nimic necurat s-a întâmplat însă. Democrații locuiesc în zone urbane mai populate, unde numărarea voturilor durează mai mult.

De asemenea, democrații au adoptat votul prin corespondență mai ușor decât republicanii, după afirmațiile false ale lui Trump conform cărora buletinele de vot prin corespondență nu sunt demne de încredere, iar numărarea acestora durează mai mult decât cea a voturilor din ziua alegerilor. 

Trump a încurajat și a criticat deopotrivă votul anticipat și prin corespondență în 2024.

50 de state, 50 de bătălii electorale

Câștigătorul alegerilor din SUA nu este persoana care obține cele mai multe voturi din întreaga țară, așa cum se întâmplă în majoritatea țărilor – a celor care organizează alegeri democratice corecte în orice caz. 

În schimb, ambii candidați sunt implicați în lupte organizate în cele 50 de state.

Fiecare stat are un anumit număr de voturi ale colegiului electoral, bazate parțial pe populație. În total, sunt 538 de astfel de voturi în joc, iar câștigătorul alegerilor prezidențiale este candidatul care obține 270 sau mai multe voturi.

California are cele mai multe voturi în colegiul electoral, 54, în timp ce o serie de state puțin populate precum Wyoming, Alaska și Dakota de Nord (și Washington DC) au câte trei.

În toate statele, cu excepția a două, candidatul care obține cel mai mare număr de voturi primește toate voturile colegiului electoral al statului. 

De exemplu, dacă un candidat obține 50,1% din voturi în Texas, acesta primește toate cele 40 de voturi electorale ale statului. Un candidat care câștigă un stat cu o victorie zdrobitoare va obține același număr de voturi electorale.

Maine și Nebraska, singurele excepții, utilizează un sistem de alocare proporțională pentru acordarea voturilor electorale.

Particularitățile colegiului electoral  

Majoritatea statelor înclină puternic către un partid sau altul.

Texas este ferm republican, California ferm democrată, spre exemplu, astfel că accentul se pune de obicei pe o serie de state cheie, oscilante, în care oricare dintre candidați ar putea câștiga.

În 2024, aceste state sunt în număr de șapte: Pennsylvania, Arizona, Georgia, Nevada, Carolina de Nord, Wisconsin și Michigan.

În final, este posibil ca un candidat să câștige cele mai multe voturi la nivel național – cum a făcut Hillary Clinton în 2016 – dar să fie totuși învins în colegiul electoral.

Dacă nu există un câștigător majoritar, Camera Reprezentanților, camera inferioară a parlamentarilor americani, votează pentru a alege președintele.

Acest lucru s-a întâmplat o singură dată, în 1824, când patru candidați au împărțit voturile colegiului electoral.

Având în vedere dominația actuală a partidelor republican și democrat, este extrem de puțin probabil ca acest lucru să se întâmple în prezent.

De ce există sistemul colegiului electoral?

În momentul elaborării Constituției SUA, în 1787, un vot popular național pentru alegerea președintelui era practic imposibil din cauza dimensiunii țării și a lipsei unor metode de comunicare fiabile.

Prin urmare, autorii constituției au creat sistemul colegiului electoral.

Acesta a fost popular în statele din sud, unde sclavii reprezentau o mare parte a populației. Aceștia nu puteau vota, dar erau numărați ca parte a populației, conferind statelor din sud o influență disproporționată.

Cine poate vota la alegerile prezidențiale din SUA?

Majoritatea cetățenilor americani în vârstă de cel puțin 18 ani sunt eligibili pentru a vota la alegerile prezidențiale.

Fiecare stat, cu excepția Dakotei de Nord, solicită persoanelor să se înregistreze înainte de a putea vota.

Fiecare stat are propriul proces de înregistrare a alegătorilor și propriul termen limită.

Cetățenii americani care locuiesc în străinătate se pot înregistra pentru a vota și pot solicita un buletin de vot prin corespondență prin completarea Cererii Federale de Card Poștal (FCPA).

Votul anticipat în mai multe state – inclusiv în statele cruciale Georgia și Carolina de Nord – este deja în desfășurare.

Nu doar alegeri prezidențiale

Mare parte din atenție va fi concentrată asupra câștigătorului președinției, însă pe 5 noiembrie, alegătorii americani vor alege și noii membri ai Congresului – unde se adoptă legile.

Congresul este format din Camera Reprezentanților, unde toate cele 435 de locuri sunt în joc, și Senat, unde 34 de locuri sunt acum în joc.

În prezent, republicanii controlează Camera Reprezentanților, care inițiază planurile de cheltuieli. Democrații sunt la conducerea Senatului, care votează numirile cheie din guvern.

Aceste două camere adoptă legi și pot bloca cel puțin parțial activitatea Casei Albe în cazul în care partidul care controlează fiecare cameră nu este de acord cu președintele.

Ce urmează după 5 noiembrie

După alegeri, electorii aleși de populație se vor reuni în capitalele statelor lor pentru a-și exprima în mod oficial votul pentru președinte și vicepreședinte. 

Apoi, în ianuarie, are loc o sesiune comună a Congresului pentru a certifica rezultatele alegerilor. Următorul președinte al SUA va prelua funcția pe 20 ianuarie 2025. 

Perioada de după alegeri este cunoscută sub numele de tranziție, dacă există o schimbare de președinte.

Aceasta oferă timp noii administrații să numească secretarii de stat și să facă planuri pentru noul mandat.

Președintele depune oficial jurământul în ianuarie, în cadrul unei ceremonii cunoscute sub numele de inaugurare, care are loc pe treptele clădirii Capitoliului din Washington DC.

​Read More

-Publicitate-

FMI vine la București. Experții se așteaptă la o continuare a agravării deficitului de cont curent al României

FMI
FMI-Italia

O misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Jan Kees Martijn, va efectua o vizită la București în perioada 5-8 noiembrie, pentru a analiza recentele evoluții economice și financiare și pentru o revizuire a prognozelor macroeconomice.

 

FMI vine la București la începutul lunii noiembrie

 

„O misiune FMI, condusă de Jan Kees Martijn, va vizita Bucureștiul în perioada 5 – 8 noiembrie, pentru o vizită cu caracter obișnuit. Echipa Fondului va analiza recentele evoluții economice și financiare și va realiza o actualizare a perspectivelor macroeconomice”, se arată în anunțul FMI semnat de Geoff Gottlieb, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, citat de Agerpres.

În cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat recent, Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere la 1,9% estimările privind avansul economiei românești în acest an, de la 2,8% cât prognoza înaprilie.

Conform noilor cifre publicate de FMI, după o creștere de 2,1% anul trecut, avansul economiei românești va încetini la 1,9% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,3% în 2025. În primăvară, FMI estima un avans de 2,8% al PIB-ului României în 2024, cifre revizuite, de asemenea, în scădere, față de un avans de 3,8% prognozat în toamna anuluitrecut.

 

FMI se așteaptă la o continuare a agravării deficitului de cont curent al României

 

Totodată, instituția financiară internațională se așteaptă la o continuare a agravării deficitului de cont curent al României, până la 7,5% din PIB în 2024, de la un nivel de 7,1% din PIB, prognozat în aprilie. FMI previzionează o reducere ușoară a deficitului de cont curent, până la 7% din PIB în 2025, față de o scădere până la 6,8% cât estima în primăvară. Potrivit prognozelor FMI, deficitului de cont curent al României va rămâne la un nivel ridicat inclusiv în 2029, când se va situa la 5,9% dinPIB.

În prezent, România nu are în derulare un acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional, însă instituția financiară evaluează anual evoluția economiei românești, în baza consultărilor pe ArticolulIV.

Consultările constituie un exercițiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situației financiare și economice la nivel național și formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare și economice de urmat pentru asigurarea stabilității și a unei evoluții pozitive la niveluleconomiei. 

-Publicitate-