Din Cehia până în România, statele din Europa de Est au planuri ambițioase de a construi o duzină de reactoare nucleare noi. Cu o valoare totală de peste 130 de miliarde de euro, aceste proiecte ridică întrebarea: cine va plăti pentru ele?
Majoritatea statelor comuniste au moștenit centrale nucleare care au fost construite în anii 1970 și 1980. Acum aceste reactoare sunt depășite și nu mai funcționează conform programului. Guvernele din regiune au obținut sprijin politic pentru a construi noi reatoare, deoarece statele membre își propun să îndeplinească obiectivele UE privind energia verde, după renunțarea la gazul ieftin din Rusia.
În anumite ţări, energia nucleară este o opţiune promiţătoare pentru a satisface nevoile energetice, dar se confruntă cu provocări financiare şi tehnice. Expertiza inginerească nu este la fel de dezvoltată ca în alte părţi ale lumii şi finanţarea rămâne o problemă majoră. Investitorii privaţi nu sunt interesaţi să investească în construcţia unei centrale nucleare, aşa că guvernele trebuie să intervină pentru a face acest lucru posibil. De asemenea, subvenţiile venite din partea UE sunt cruciale, dar vor exista concurenţe pe acest front în viitorul apropiat.
„Finanțarea este esențială pentru orice decizie de afaceri.” Spune Jan Horst Keppler, economist la Agenția pentru Energie Atomică din cadrul OCDE. A vorbit în fața directorilor de companii energetice din Europa de Est în iunie, la o reuniune ținută în Praga.
Deşi este probabil că UE va aproba subvenţiile pentru noile reactoare, trebuie să recunoaştem că aceste investiţii sunt imense. Un exemplu este Polonia, o ţară puternic influenţată de producţia de energie din cărbune, care acum intenţionează să înceapă construirea primei centrale nucleare. Guvernul din Varşovia încă negociază modalităţi de finanţare a reactoarelor furnizate de compania americană Westinghouse Electric Co., pentru prima centrală nucleară poloneză cu costuri estimate la peste 30 de miliarde de euro, adică echivalentul a 3,9% din PIB-ul Poloniei.
Energia nucleară este o sursă de electricitate unică. Implicarea guvernului este esențială pentru dezvoltarea acestei industrii, susține Marcin Kaminski, manager de risc la Polskie Elektrownie Jadrowe, unde lucrează la construirea primelor reactoare nucleare din Polonia.
Ţările est-europene nu vor lua curând decizii de investiţii în noile reactoare nucleare. Acestea sunt motivate să aştepte aprobarea ajutoarelor de stat din partea UE în cadrul următorului ciclu bugetar, care ar putea fi aprobat în iunie 2025. În cadrul planurilor UE pentru energiile verzi se regăseşte şi energia nucleară.
Polonia ar putea lua în considerare utilizarea unui „contract pentru diferenţă”, o formă de subvenţie de stat, asemănătoare cu cea folosită de Electricite de France SA şi Guvernul britanic pentru proiectele lor.
România îşi propune să înfiinţeze un vehicul de investiţii special (SPV) pentru a atrage fonduri pentru dezvoltarea sectorului energetic. Directorul financiar al companiei de stat Nuclearelectrica, Vasile Dascălu, a vorbit despre o posibilă combinaţie de obligaţiuni verzi, împrumuturi guvernamentale şi contracte pentru diferenţă pentru a atinge acest obiectiv.
Până la sfârșitul lunii august, Cehia va face o decizie importantă cu privire la furnizarea unui reactor nuclear de către cel puțin o companie. Adjunctul ministrului Economiei și Comerțului, Tomas Ehler, a explicat în cadrul unei conferințe din luna iunie că nu există oferte competitive de finanțare și este probabil ca 90% din costuri să fie acoperite prin împrumuturi guvernamentale.
Din păcate, proiectele nucleare din Europa sunt cunoscute pentru întârzierile costisitoare şi suplimentarele apărute în timpul construcţiei. Un exemplu este centrala nucleară Mochovce din Slovacia, unde construirea unui nou reactor a fost amânată cu zece ani și a costat de două ori mai mult decât suma inițial estimată de două miliarde de euro.
În prezent, singurele reactoare nucleare noi construite în UE sunt cele din Slovacia și Ungaria, unde Rusia finanțează extinderea centralei de la Paks. Acest contract a fost atribuit companiei rusești de stat Rosatom Corp., care este cel mai mare furnizor mondial de combustibil nuclear.
Pot exista probleme mult mai mari decât cele legate de factorul financiar, așa cum susține Branislav Strycek, director general al celei mai mari companii de utilităţi din Slovacia. Presiunile din lanțul de aprovizionare și lipsa experților și contractanților sunt doar câteva dintre acestea. Programul Franței de construire a noi reactoare atrage cea mai mare parte a resurselor și personalului european, ceea ce poate pune în impas alte proiecte. Branislav Strycek explică: „Poți începe construcția, dar vei rămâne blocat într-un punct mort”.
Comentează pe FACEBOOK
