Testarea fără scop și fără metodă

Testarea fără scop și fără metodă

Gabriela Firea a lansat, în decurs de 1 săptămână, 2 campanii de testare voluntară pentru cetățenii din București.

Ambele mai mult decât discutabile, atât din punct de vedere al definirii obiectivelor și rezultatelor așteptate, cât și din punct de vedere al metodologiei utilizate.

Utilizând frecvent sintagma ”testare în masă” (sună bine, nu-i așa?) și exemplul metropolelor din țările civilizate, Gabriela Firea face, pe românește, două lucruri: ne aburește și ne minte.

Ne aburește încearcând să ne convingă că demersul dumneaei este justificat și validat științific. Fals. O să expun aici câteva motive:

Testarea prin RT-PCR – cea propusă pentru prima campanie de testare NU este un test care se recomandă a fi efectuat pe bază de ”voluntariat”.

Testarea RT-PCR are drept scop:

Confirmarea bolii la persoanele care prezintă simptomatologie suspectă – cu scopul de a fi izolate și tratate corespunzător

Confirmarea infecției la persoanele care au intrat în contact cu cazuri confirmate – pentru a putea fi izolate și a nu transmite infecția mai departe

Testarea personalului care este la risc mare de infecție sau care, prin natura ocupației, riscă să transmită infecția mai multor persoane/ persoanelor cu risc crescut de complicații: personal medical, personal angajat în centre rezidențiale, chiar personal MAI, șoferi din transportul în comun, sau angajați care lucrează în condiții în care normele de distanțare socială nu se pot implementa.

Nici unul din aceste scopuri nu fac obiectul testării voluntare.

La nivel de metodă, trebuie să știm cum gestionăm cazurile confirmate/ infirmate la testarea RT_PCR. Ce vom face dacă 20% din cei testați sunt pozitivi? În condițiile în care în acest moment toate persoanele pozitive sunt internate în spital (aceasta este o altă aberație a abordării crizei coronavirusului, dar nu face obiectul discuției de acum), acest lucru înseamnă că vom ocupa 2000 de locuri în spitalele din București cu persoane care de fapt nu prezintă simptome. Sau ce facem cu persoanele testate negativ, dar care se infectează în metrou, în drumul spre casă? Le lăsăm să își reia liniștite activitatea, crezând că nu reprezintă un pericol pentru ceilalți?

Testarea serologică, care detectează dacă persoana testată a trecut sau nu prin infecție prin măsurarea anticorpilor îndreptați împotriva SARS-Cov 2, trebuie în primul rând să respecte niște criterii de calitate. Cunoaștem cu toții controversele apărute în jurul unor teste rapide serologice, procentul mare de rezultate fals pozitive sau fals negative.

În al doilea rând, ea trebuie să aibă, din nou, un scop clar definit. Adică Doamna Firea trebuie să știe să răspundă la întrebări de genul: dacă prevalența anticorpilor în populația testată este între 2-5% (de exemplu) ce vom face? Vom cere derogare națională și vom continua doar la nivel de București carantina pentru că foarte mulți dintre noi nu avem imunitate? Dar dacă este de 45%? Sau 70%? Vom cere din nou derogare pentru a putea deschide școlile pentru că am obținut imunitate de grup?

Doamna Gabriela Firea minte în privința metodei. Spune că selectarea persoanelor testate a fost efectuată prin eșantionare de către specialiștii de la Institutul Național de Sănătate Publică, dar Dr. Adriana Pistol, reprezentanta acestei instituții, neagă implicarea INSP în eșantionarea populației Bucureștiului pentru această campanie.

De fapt, ambele campanii reprezintă o risipă de resurse din banii bucureștenilor. Ambele campanii profită de frica de boală a oamenilor într-un efort pur electoral, care nu are nimic în comun cu binele cetățenilor. O simplă manipulare, pe banii cetățenilor, după o rețetă simplă și deja patentată: gratuități pe care se aruncă bani publici + bani publici pentru televiziuni = imagine publică pentru “generozitatea” și “hărnicia” primarului. Rețetă veche, de la FSN, PDSR, USL încoace..

Vlad Voiculescu, politician

Fost ministru al Sănătății în guv tehnocrat

Comentează pe FACEBOOK