Acasă Blog Pagina 1309

Orban dezvăluie înțelegerea avută cu Florin Cîțu

Ludovic Orban a făcut dezvăluiri inedite despre dedesubturile politicii. Președintele Liberalilor a spus că a avut o înţelegere cu Florin Cîţu, dar acesta a încălcat-o și a decis să devină contracandidatul său la şefia partidului. Conform înțelegerii, Ludovic Orban ar fi urmat să rămână liderul PNL, iar Cîțu premier și apoi guvernator al BNR.

„Eu mi-am anunţat intenţia de a candida şi în momentul în care am hotărât să-mi anunţ intenţia de a candida, am avut înţelegeri făcute, care arătau foarte clar (…): eu – preşedinte la partid, la muncă, celălalt – premier şi guvernator la BNR după ce se termină mandatul lui Isărescu. Şi mie mi-ar fi convenit, vă spun sincer, ar fi fost o chestiune cât se poate de firească şi de logică, ca doi oameni care se află pe poziţiile ăstea să poată să se înţeleagă între ei, să nu ajungă să se concureze. Nu eu am hotărât să candidez împotriva lui Cîţu, ci Cîţu a hotărât să candideze împotriva mea”, a declarat Ludovic Orban.

Orban reclamă acum încălcarea înțelegerii și spune că  „un personaj foarte important din România” a decis că „trebuie să decreteze ca Orban să nu mai fie președinte PNL”.

„M-am trezit în data de 29 mai că încep să mă sune mai mulţi preşedinţi de filiale şi mai mulţi colegi de-ai mei, să-mi spună că i-a sunat Cîţu sau altcineva, Boc sau Flutur, ca să-i cheme la poză. (…) Şi aşa am aflat că domnul Cîţu candidează.

(…) M-am gândit foarte mult, dacă să mai candidez la preşedinţia PNL. Sunt, totuşi, la o vârstă, după 30 de ani de carieră, în care credeţi-mă, am dat totul pentru PNL şi de multe ori nu am primit nici măcar un mulţumesc. ”, a povestit liderul liberal. 

-Publicitate-

Criză în Coaliție. Cîțu, convocat la Cotroceni

Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Florin Cîţu se întâlnesc luni, la Palatul Cotroceni, pentru a discuta pe tema crizei guvernamentale. Întâlnirea are loc în contextul în care Birourile Permanente ale celor două Camere se reunesc astăzi pentru a lua act de depunerea moţiunii de cenzură USR PLUS-AUR şi a stabili calendarul dezbaterii acesteia, după ce la precedentele două şedinţe nu a existat cvorum. 

Moțiunea “Demiterea Guvernului Cîţu, singura şansă a României de a trăi” a fost depusă, vineri seara, de USR PLUS. Marcel Ciolacu, liderul PSD, a anunțat duminică faptul că parlamentarii PSD vor vota moțiunea USR AUR ”dacă moțiunea ajunge în plen” și a dat asigurări că PSD-iștii vor participa la ședința birourilor permanente reunite ale parlamentului de luni. Dacă moțiunea USR PLUS – AUR nu ajunge în plen, Ciolacu a anunțat că ”suntem dispuși să vorbim cu USR și AUR pentru o moțiune”.

Oamenii lui Florin Cîțu din PNL vor să amâne moțiunea USR-PLUS și AUR pentru două săptămâni. Ei au cerut Birourilor Permanente ala Parlamentului să acorde termen pentru verificarea semnăturilor de pe moțiunea USR-PLUS și AUR. O adresă în acest sens a fost depusă oficial la parlament de liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, un susținător al premierului în cursa internă din PNL.

 

 

-Publicitate-

Reglementarea crypto-activelor are o miză uriașă

Crypto-activele (active digitale ce utlizează tehnologia blockchain), între care Bitcoin și Ethereum sunt de mare notorietate, au cunoscut o creștere explozivă după izbucnirea crizei financiare din 2008; numărul lor este de cca 11000 în prezent.  Digitalizarea a favorizat acest fenomen. Orientări libertariene, de respingere a guvernelor/autoritaților publice(banci centrale) echivalează  crypto-activele (numite, consider incorect, crypto-monede) cu o descentralizare a sistemului financiar, care să asigure anonimitate în tranzacții, să transgreseze reglementări și granițe, riscuri legate de cursuri de schimb, etc. Dar nu filosofia politică a unor grupuri contează în primul rând, ci fenomenul in sine.

Fiindcă volatilitatea crypto activelor este extremă (vezi Bitcoin) au apărut stablecoins, care se bizuie pe monede emise de banci centrale și active financiare percepute ca relativ stabile (inclusiv efecte comerciale); stablecoins pot fi considerate variante sintetice ale crypto-activelor,  care urmaresc o stabilizare a cotațiilor lor. Ironia este că active financiare dorite ca alternative la monedele emise de bănci centrale se raportează valoric tot la dolar, la euro!

Crypto activele, ce au o natura speculativă pronunțată, au creat o problemă majoră pentru băncile centrale prin formarea de circuite tranzacționale paralele.  Nu puține bănci centrale au în vedere emiterea de monede digitale (central bank digital currency/CBDC). Banca Reglementelor Internationale (BIS) a înființat un hub de inovație în domeniul monedelor digitale, al digitalizării sistemului financiar; numeroase bănci centrale studiază problematica monedelor/activelor digitale. Dar aici nu este vorba în principal de o competiție între monede digitale emise de bănci centrale (drept bani publici ce ofera siguranță) și crypto active. Miza este mult mai adâncă, mai mare, și privește chestiunea transmisiei monetare în economie ca și cea a stabilității financiare (ultima văzută și din perspectiva atacurilor informatice).

Transmisia monetară

Crypto-activele pot fi vazute ca o expansiune a “sectorului financiar umbra” (shadow), care scapa de reglementari si supraveghere , cel putin pana acum. De ani buni autoritatile monetare se caznesc sa faca fata la extinderea sectorului bancar umbra (shadow banking), ce este reprezentat de entitati nebancare (ex: fonduri de investitii, gigantii in domeniul high-tech –sa amintim proiectul Libra al Facebook) care ofera servicii bancare si alte servicii financiare. Problema este legata nu numai de o reglementare precara a sectorului umbra, ci si de eficienta politicii monetare: de legatura intre baza monetara (Mo) emisa de o banca centrala si cantitatea de moneda (ce are drept contraparte volum de credit, de alte servicii financiare) care circula in sistem. Se stie ca baza monetara emisa de o banca centrala este multiplicata de banci comerciale, care mentin rezerve obligatorii la banca centrala in moneda locala si valuta.

In masura in care crypto-activele sunt percepute ca mijloc de plata si chiar de tezaurizare (unii privesc crypto-activele drept un “alt aur”), se poate vorbi de o expansiune a tranzactiiilor care nu mai este mijlocita de masa monetara propriuzisa, ci de mijloace de plata impropriu numite cvasimonede. Este afectat in mod inerent procesul de transmisie monetara, puterea de control al bancii centrale, prin creatia de moneda de baza (outside money) si regimul de politica monetara, asupra procesului monetar in economie.

S-ar putea spune ca relatia intre baza monetara si masa monetara (M2,M3), care devenise tot mai instabila cu decenii in urma si care motivase trecerea la regimul de tintire a inflatiei (care foloseste ca instrument rata de politica monetara, ce a inlocuit controlul cantitativ al agregatelor monetare), ar face irelevante aceasta relatie si grija a bancilor centrale. Dar bancile centrale, fie prin control cantitativ de agregate monetare, fie prin rate de dobanda ce influenteaza conditiile monetare/financiare pe piete, prin injectii si extrageri de baza monetara pe piata monetara/financiara, cauta sa asigure stabilitatea monetara si sa fluidizeze circuitele financiare. Bancile centrale isi pot modifica instrumente, regimul de politica monetara, avand in vedere intreaga gama de mijloace de plata din economie si obiectivul de stabilitate a preturilor.

Dar mijloacele de plata, activele financiare, nu au aceeasi lichiditate (credibilitate/prima de risc), iar unele pot de-a dreptul sa “inghete” in momente de criza. Atunci se observa ca numai moneda emisa de banca centrala (outside money) poate debloca circuite. Am in vedere banci centrale credibile. Asa s-a intamplat in criza financiara de acum mai bine de un deceniu ca si in timpul pandemiei.

Crypto activele adauga circuite paralele la pietele reglementate si pot complica transmisia monetara. Este de presupus ca noua strategie a BCE (ca si cele gandite de alte banci centrale) privind politica monetara va avea in vedere si circuitele paralele ce sunt crate de cypto active.

 

Stabilitatea financiară

In stransa relatie cu problema transmisiei monetare este stabilitatea financiara, care este si ea afectata de crypto active, inclusiv de variantele numite stablecoins (Tether este cel mai cunoscut dintre acestea).

Stablecoins au drept colateral bani emisi de banci centrale, obligatiuni suverane,  alte active financiare (ex: efecte comerciale) ce nu sunt atat de lichide precum monedele autentice (dolarul SUA in special). La un soc puternic pe pietele financiare, poate avea loc o fuga de unele active ce stau in spatele stablecoins. O analogie poate fi facuta cu situatia fondurilor monetare (money market funds) ce erau presupuse a oferi plasamente cvasi-sigure si cu volatilitate  minima, dar care, in momente de panica, au avut nevoie de interventia Fed pentru a nu lovi stabilitatea sistemului financiar in ansamblu. S-a vazut atunci ca banca centrala a SUA, Fed, a fost nevoita sa actioneze si pe piata de capital ca asigurator de ultima instanta (nu numai ca “pacificator” al pietei, sau market maker).

In masura in care stablecoins, ce sunt crypto active, sunt reglementate, functia lor de mijlocire a platilor ar trebui sa fie insotita de cerinte de capital si de lichiditate, asa cum se intampla cu bancile comerciale. Bancile centrale trebuie sa colaboreze in acest sens cu autoritatile de reglementare si supraveghere ale pietelor de capital (in SUA sunt the Treasury si the Securities and Exchange Commission in principal, in UE este ESMA/The European Securities and Exchange Commission).

Regulile macroprudentiale trebuie si ele sa tina cont de puzderia si volumul tranzactiilor operate cu krypto active. Sincope pe piete unde se folosesc masiv crypto active pot avea efecte de revarsare (spillover effects) pe pietele reglementate, le pot contamina si cauza daune mari in lipsa unor interventii la timp. Iar pentru ca interventiile sa nu fie costisitoare pentru bancile centrale, pentru guverne in ultima instanta, este necesar ca reglementarea si supravegherea crypto activelor sa fie adecvata, ca regulile macroprudentiale sa fie extinse, adaptate.

Banii emisi de bancile centrale sunt baza sistemului!

Morala este ca, in cele din urma, emisiunea monetara a bancii centrale (Fed, BCE, BoJ, BoE, etc) este vitala, este cea care garanteaza sprijinul credibil in momente de mare ananghie. Asa s-a intamplat in toate crizele financiare din tarile dezvoltate. Se intampla si in momente de stress pe pietele de capital, cum a fost in martie 2020 in SUA, ca si in septembrie 2019. Numai moneda de baza (outside money) a bancii centrale poate asigura functia de imprumutator de ultima instanta (lender of last resort), fara de care nu poate functiona un sistem financiar viabil, credibil. Dovada cea mai clara este ca in timpul crizelor, bancile comerciale nu  pot emite ele moneda de baza pentru a salva sistemul, ci tot banca centrala trebuie sa stea in spate, sa coordoneze operatiuni de salvgardare.

Se poate aduce in discutie faptul ca banci centrale au inlesnit criza financiara ultima (Marea Recesiune), chiar daca ciclurile “avant si prabusire” fac parte din mersul economiilor de piata. Dereglementarea profunda din anii 90’ (light touch regulation, al carui ton a fost dat de Big Bang-ul din 1986 in City-ul londonez si apoi in SUA prin abolirea legislatiei Glass-Steagall in 1998)) este de blamat in acest sens, cum sunt si sumedenia de produse financiare toxice, nebunia speculatiilor cu produse derivate tolerate de reglementatorii pietelor in acei ani. Dar miopia, o paradigma gresita imbratisata de banci centrale in deceniile trecute, nu anuleaza functia esentiala a bancii centrale de imprumutator de ultima instanta. S-a vazut aceasta situatie peste Ocean, s-a vazut in Europa cu BCE, care a salvat zona euro prin interventiile sale. Ca asemenea operatiuni pot fi excesive si alimenta bule speculative reclama o alta discutie. In plus, lectiile crizei financiare arata de ce este nevoie de o reglementare si supraveghere a intregului sistem financiar, deci si a sectorului umbra cu prelungirile actuale reprezentate de crypto active. Arbitrajul fiscal are analog in arbitrajul de jurisdictie privind reglementarea pe piata financiara.

Miza cea mare este de a nu lasa revenirea la un free banking

Revin la ideea ca monede digitale ale bancilor centrale nu sunt de vazut in primul rand drept concurenti ai activelor crypto, desi in oglinda ele arata periculozitatea si riscurile acestor active speculative. Cum observa unii bancheri centrali, sistemele monetare erau si pana acum in larga masura digitalizate, cu mare parte a tranzactiior facute pe cale electronica. Este de remarcat astfel cat reprezinta baza monetara in raport cu masa monetara in economii dezvoltate (prin sistemul rezervelor fractionate) si cat din tranzactii se face pe cale electronica –in Marea Britanie, de pilda, M0 (baza monetara) este cca 3% din masa monetara.

Digitalizarea este un proces favorizat de noi tehnologii, de un spirit al vremurilor, de dorinta multora de a descentraliza sistemele financiare si nu numai. Problema cardinala pentru bancile centrale trece insa dincolo de a fi in pas cu tehnologia noua, de a digitaliza creatia monetara. Miza mare este de a nu lasa sistemul financiar sa aiba o evolutie tip free banking, cu impact detrimental asupra stabilitatii financiare si nu numai; moneda publica este un bun public, de care depinde coeziunea economica si sociala. Nu trebuie sa ne intoarcem cu zeci, chiar sute de ani in urma in privinta configuratiei industriei financiare, sa contribuim la ceea ce poate deveni un haos generalizat.

Miza profunda, de stabilitate, pentru guverne si banci centrale este augmentata de nevoia de a combate spalarea banilor, finantarea terorismului si a crimei organizate, fraude de tot felul, atacuri informatice.

Intervine si un aspect geopolitic. Dar nu vad cum, de exemplu, competitia intre dolarul SUA, euro, moneda chineza, ca monede, ar fi mai apriga, pe fond, prin digitalizarea deplina a creatiei monetare, disparitia cash-ului. Nu digitalizarea in industria financiara va dicta dinamica influentelor globale, ci puterea economica si tehnologica, performante unei societati din toate punctele de vedere.

Este de salutat intentia Comisie Europene de reglementare a crypto-activelor (MiCA) ca si masuri similare avute in vedere de autoritatile din SUA, Marea Britanie, din alte tari.

PS: State unde este privita cu nonsalanta functionare crypto-activelor au institutii slabe, sunt puternic dolarizate, iar unele au clar profil de paradisuri fiscale.

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal

-Publicitate-

Ivan Patzaichin și Ion Caramitru au murit

Astăzi, Ivan Patzaichin și Ion Caramitru au trecut în neființă. Președintele Klaus Iohannis a ținut să transmită un mesaj de condoleanţe familiilor

Conform președintelui, aceste două decese ale celor doi titani ai sportului și teatrului românesc ne ”lasă mai săraci, consolați doar de amintirea gloriei pe care au dăruit-o României”.

”Astăzi este o zi tristă pentru țara noastră. Ne despărțim de doi dintre cei mai iubiți români. Ivan Patzaichin și Ion Caramitru au luminat arenele sportive și scenele pe care au urcat. Învingători și strălucitori în sport și teatru, Ivan Patzaichin și Ion Caramitru, prin dispariția lor neașteptată, ne lasă de azi mai săraci, consolați doar de amintirea gloriei pe care au dăruit-o României prin energia, talentul, dăruirea și eforturile lor de a fi cei mai buni. Condoleanțe familiilor și celor dragi pentru pierderea suferită!”, a scris Klaus Iohannis pe Facebook.

https://www.facebook.com/klausiohannis/posts/407475530750100

 

Ivan Patzaichin, cvadruplu medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 1968, 1972, 1980 și 1984, a murit în această dimineață, la Spitalul Elias din București.

Tot azi, în același spital, a murit și Ion Caramitru. Acesta era internat de mai multe săptămâni.

Ion Caramitru era directorul Teatrului Național din București din 2005. El a fostși ministru al Culturii între 1996 și 2000, în cabinetul condus de Victor Ciorbea.

-Publicitate-

Ludovic Orban îl acuză pe Cîțu de regim dictatorial

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat că susţinătorii săi au fost sunaţi să îşi retragă like-urile de pe pagina sa de Facebook. Monitorizare a fost făcută pe postările sale.

Acesta susține că primarii sunt puşi să semneze pentru un anumit candidat. Dacă nu fac acest lucru, nu li se va permite accesul la Congresul PNL.

”Ce mi-a fost dat să aud de la susţinătorii mei, în ultimele trei luni de zile, nu am a auzit în viaţa mea de la colegi din PNL. Să fie sunaţi să îşi retragă like-urile de pe postările mele, să se facă monitorizare pe like-uri ca să nu cumva să îi bage delegaţi la congres, să îi pună pe primari să semneze pentru susţinerea unui candidat, că altfel nu îi bagă delegaţi la congres, să li se spună primarilor sau preşedinţilor de filiale că niciun primar din filială nu va primi niciun proiect dacă nu se  aliniaţă în susţinerea celui care are pâinea şi cuţitul”.

Ludovic Orban, a declarat la Deva, sâmbătă că aceste lucruri le-a aflat de la sute de oameni cu care a discutat.

”Fraţilor, eu aşa ceva nu am văzut în viaţa mea, nu am auzit în viaţa mea. Toate aceste lucrrui nu le-am auzit de la un om, le ştiu de la sute pentru că eu vorbesc zilnic cu sute de oameni care au curajul numai mie să îmi spună lucrurile cu care se confruntă”.

-Publicitate-

Radiografia săptămânii 30 august-5 septembrie

Sergiu Fărcăsanu a surprins lupta și ezitările partidelor de opoziție în ceea ce privește moțiunea împotriva lui Florin Cîțu.

Modul în care se alintă PSD și furia celor de la USR și AUR sunt subiectul central al radiografie săptămânii care se încheie

-Publicitate-

Florin Piersic, fără loc de parcare

Actorul Florin Piersic a solicitat un loc de parcare în fața casei sale din centrul Clujului. Actorul a fost refuzat de autorități, potrivit Ziua de Cluj.

Răspunsul pe care l-a primit de la autoritățile locale din Cluj-Napoca a fost urmatorul:

„Vă comunicăm faptul că la acest moment ne aflăm în imposibilitatea onorării cererii dvs, raportat la împrejurarea că autoritatea locală nu deține folosința asupra cinematografului Florin Piersic”.

Totuși primarul Emil Boc a declarat că ulterior autoritățile au găsit o soluție. Actorul a primit un loc de parcare în zona solicitată.

„Acolo este o problemă că lăţimea din gard în gard a drumului, care este de 4 metri şi nu există trotuare. Nu se pot crea locuri de parcare. Am găsit o altă soluţie, chiar tot în zona respectivă, dar cu respectarea prevederilor locale, pentru ca excelenţa sa să aibă acces cât mai facil. Florin Piersic este un brand pentru România”, a declarat primarul Emil Boc.

-Publicitate-

Proteste în Piața Victoriei

100 de persoane au ieșit la protest în Piața Victoriei. Aceștia au ieșit pentru a-și exprima nemulțumirea față de premierul Cîțu, în urma revocării ministrului Justiției, Stelian Ion.

Protestul a început sâmbătă la ora 18.00, în fața sediului Guvernului. Oamenii au venit cu pancarte pe care scria „demisia”. Cererea acestora era ca Cîțu să se retragă din Guvern.

„Mi se pare groaznic ce se întâmplă acum din cauza unui singur om, Florin Cîțu. El a fost cu noi în stradă și acum ne-a trădat. Trebuie să plece, pentru că a târât țara în haos. Faptul că Iohannis îl sprijină este și mai grav. Ies în stradă din 2017. Cum am ieșit împotriva PSD și a lui Dragnea, așa voi ieși împotriva oricărui politician corupt, vândut sistemului. Mă simt trădată, speram să se schimbe unele lucruri, dar nu se vrea”, spune o participantă la protest.

Actuala criză din guvern a pornit de la proiectul Anghel Saligny și revocarea lui Stelian Ion de la ministerul justiției. USR PLUS i-a retras sprijinul politic lui Florin Cîțu, iar membrii formațiunii au semnat o moțiune de cenzură care a fost depusă, vineri, la Palament.

-Publicitate-

Producție de fructe de pădure în România

Mulți ingineri și fermieri din România investesc în producția de fructe de pădure. Chiar dacă se importă masiv, această afacere este câștigătoare pe termen lung.

Și suprafața pe care se cultivă a crescut semnificativ.  În 2021 a ajuns la 5 mii de hectare.

În localitatea Afumaţi, la doar 18 kilometri de Bucureşti, Nicolae, inginer agronom, are o plantaţie de zmeură şi mure. Deși și-a început afacerea de câţiva ani, acum are două hectare cultivate.

Camburu Nicolae: “Am început cu circa 2 500 de metri şi uşor uşor de la an la an am extins cultura. Cererea e din ce în ce mai mare pentru ceste fructe naturale. Ele sunt fructe perisabile care se depreciază şi dacă nu le procesezi în aceeaşi zi sau le bagi la frigider, congelator se alterează”.

Acesta a gândit un sistem pentru a-și vinde repede recolta. Doritorii sunt aşteptaţi să îşi culeagă singuri fructele. Un kilogram cules costa 8 lei. Cel gata cules costă între 12 şi 15 lei kg. De anul acesta, a început să procesze fructele rămase în gem, vin, pălincă sau murată.

Afacerile cu mure, zmeură şi afine s-au dezvoltat tot mai mult în ultima perioada. Fructele ajung tot mai uşor în pieţe sau direct la clienţi, prin aplicaţii.

Tot în acelaşi timp s-au dezvoltat şi pepinierele.  Puieţi cu mure sau zmeură sunt vânduți în toată ţara. Unul dintre proprietari spune că afacerea i s-a dezvoltat, iar acum a ajuns la un profit de 200 de mii de euro pe an.

Gabriel Achim: “E o producţie foarte bună dacă ne raportăm la ultimii ani. Fructele se vând la contracte, la procesatori, avem contracte în piaţă. Zmeura este dorită în această perioadă, însă de specificat că românul este învăţat să consume fructele. Zmeura nu e ca banana, trebuie consumată iunie, iulie august”.

Suprafaţa cultivată cu fructe de pădure  a crescut din 2010 de şapte ori şi a ajuns la 5000 de hectare, potrivit Agenţiei de plăţi şi intervenţie pentru Agricultură.  Producţia totală de zmeură a ajuns la 205 tone. Totuși, cu o industrie în plină dezvoltare, am importat mai multe fructe de pădure decât am exportat.

-Publicitate-

Rusia e de vină pentru creșterea facturilor la energie

Ministrul Energiei, Virgil Popescu a participat la a cincea ediţie a conferinţei „Black Sea and Balkans Security Forum”, la panelul „Opportunities in the Black Sea Region for the Energy Sector. Development, Cooperation, Supplier Diversification”.

Ministrul crede că majorarea preţurilor la gaze este dirijată de către Federaţia Rusă, mai exact de către Gazprom. Acesta crede că după ce va fi operaţional Nord Stream 2 vom vedea o scădere a preţului.

”Am vorbit despre energie, despre legătura dintre energie şi Marea Neagră, despre securitatea energetică a României, despre colaborarea cu partenerii strategici europeni şi americani, despre faptul că decarbonare fără energie nucleară, după părerea mea şi a multor miniştri din UE şi de peste Ocean nu se poate realiza, de aceea dorim cu ardoare să dezvoltăm Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă şi, de ce nu, să aducem tehnologii noi, inovatoare în România în domeniul nuclear. Ne uităm foarte serios şi la energia eoliană off-shore”.

Pentru a putea creşte gradul de acces al românilor la gaze naturale, Ministerului Energiei vrea să creeze noi capacităţi de producţie a energiei electrice, să întărească rețeaua de transport a energiei electrice şi, în paralel, reţeaua de distribuţie a energiei electrice şi a gazelor naturale.

”Referitor la preţurile la gaze este o creştere pur şi simplu dirijată de către Federaţia Rusă, de către Gazprom. Părerea mea apropo de gaze, după ce va fi operaţional Nord Stream 2 vom vedea o scădere a preţului. Referitor la energie electrică, Pactul Green Deal a dus o creştere de la 22 la 55 de euro a certificatului de CO2. Toţi ceilalţi producători care nu folosesc energie fosilă, care nu plătesc CO2, vând energia la preţul marginal de pe piaţă, de aceea este această creştere, coroborată cu o creştere economică, cu o revenire din pandemie, o creştere a energiei electrice atât în Europa cât şi în Asia, unde se consumă foarte foarte mult”.

Ministrul precizează că atât la energie electrică, cât şi la gaze, creşterea consumului este foarte mare.

”Ce putem face? Sigur, pe lângă consumatorul vulnerabil care sper să iasă repede din Parlament. Totodată, lucrăm la două scenarii de compensare a facturilor atât la energie electrică, cât şi la gaze naturale, pentru români. Mergem până la venitul mediu sau consumul mediu. Ceea ce am promis vom face şi aproximativ 10 milioane de români vor primi ajutor financiar, în această iarnă, pentru plata facturilor de energie electrică şi gaze naturale”, a mai adăugat ministrul.

-Publicitate-