Acasă Blog Pagina 35

Finala Europa League 2028 va avea loc la București. Anunțul făcut de FIFA și FRF

captura video - FRF

Comitetul Executiv al UEFA a desemnat astăzi, 15 septembrie, Bucureștiul și Arena Națională, gazde oficiale pentru Finala UEFA Europa League din 2028.

După o analiză riguroasă a dosarelor depuse de federațiile candidate, forul de la Nyon a oferit votul de încredere Capitalei României. Arena Națională va îmbrăca din nou hainele de sărbătoare ale fotbalului european, în 2028, la 16 ani distanță de la prima finală UEFA găzduită în 2012 și după succesul organizării meciurilor de la EURO 2020, EURO U21 din 2023 și EURO U19 din 2025.

“Găzduirea finalei de Europa League la București reprezintă cel mai puternic semnal de încredere din partea Președintelui UEFA și a colegilor mei din Comitetul Executiv UEFA pentru strategia de dezvoltare pe care am propus-o pentru fotbalul profesionist la nivel de cluburi din România. Este o fereastră de oportunitate unică pentru fotbalul profesionist din țara noastră să intre într-o etapă de accelerare în anii următori pentru a valorifica întregul potențial din punct de vedere sportiv, business și social. Desemnarea Bucureștiului reprezintă totodată și un înalt eveniment de diplomație sportivă care va consolida brandul de țară. Această victorie este încă o confirmare că atunci când există o viziune comună, profesionalism și o colaborare instituțională exemplară, România poate câștiga cele mai importante proiecte la nivel internațional”, a declarat președintele Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu.

„Succesul acestei candidaturi a fost posibil datorită unui efort comun și al unei sinergii instituționale impecabile. Cu această ocazie, Federația Română de Fotbal mulțumește partenerilor strategici ai acestui proiect: Guvernului României și Primăriei Municipiului București. Prin constituirea comitetului interministerial dedicat și prin sprijinul permanent oferit pe parcursul întregului proces de elaborare a dosarului, autoritățile centrale și locale au demonstrat că sprijinirea sportului de performanță și a infrastructurii sportive poate fi o prioritate națională”, a anunțat FRF. 

UNDE SE VOR DISPUTA URMĂTOARELE FINALE ÎN COMPETIȚIILE EUROPENE

Liga Campionilor

2027: Madrid (stabilită acum 2 ani)

2028: Munchen

2029: Barcelona

Europa League

2027: Frankfurt (stabilită acum 2 ani)

2028: BUCUREȘTI

2029: Belgrad

Conference League

2027: Istanbul (stabilită acum 2 ani)

2028: Torino

2029: Budapesta

Supercupa Europei

2027: Amsterdam

2028: Astana

-Publicitate-

Guvernul prelungește reducerea de 25% a accizei la motorină. Anunțul oficial al Ministerului Finanțelor

foto - Pixabay.com

Ministerul Finanțelor din România a anunțat oficial că menține reducerea temporară de 25% a accizei la motorina standard pentru perioada 16–30 septembrie 2026 . Măsura continuă intervenția aplicată la începutul lunii pentru a stabiliza prețurile la pompă în baza indicatorilor de piață și a formulei legale în vigoare.

‘Măsura continuă intervenția aplicată în prima jumătate a lunii septembrie, când reducerea accizei a fost, de asemenea, de 25%, și reflectă menținerea presiunilor pe piața carburanților. Mecanismul este calibrat în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor de la pompă, cu scopul de a limita efectele acestora asupra populației și economiei’, se menționează în comunicatul Ministerului Finanțelor.

Conform sursei citate, reducerea de 25% reprezintă o diminuare cu 701,07 lei/1.000 litri, respectiv 829,69 lei/tonă.

Astfel, în intervalul 16-30 septembrie 2026, nivelul efectiv al accizei pentru motorina standard comercializată pe piața internă va rămâne de 2.103,22 lei/1.000 litri, respectiv 2.489,05 lei/tonă.

Analiza pentru a doua jumătate a lunii septembrie indică o variație a cotațiilor Platts pentru motorină (VPM) de +51,19%, în timp ce variația prețului mediu la pompă al motorinei standard (VM) este de +27,47%.

În baza acestor indicatori și a formulei prevăzute de lege, reducerea accizei se menține la nivelul de 25% pentru perioada 16-30 septembrie, a explicat Ministerul Finanțelor.

‘Intervenția urmărește limitarea efectului de propagare în lanț al costurilor cu carburanții, în special în transport și logistică, cu impact direct asupra costurilor din economie și asupra prețurilor bunurilor de consum. Mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026 funcționează dinamic, prin reevaluarea indicatorilor de piață la fiecare două săptămâni’, se mai arată în document.

Ministerul Finanțelor va continua să monitorizeze evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă, precizează instituția. 

-Publicitate-

UE pregătește „EU Kids Act”: Interdicții majore pe rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani

#image_title

Comisia Europeană pregătește un pachet legislativ masiv numit „EU Kids Act” , prin care va propune interzicerea accesului minorilor sub 15 ani la rețele sociale, platforme de partajare video, chatboturi bazate pe inteligență artificială și jocuri video online . Proiectul urmează să fie prezentat oficial de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen , și de comisarul pentru tehnologie, Henna Virkkunen.

Comisia susține că trebuie limitat accesul companiilor tehnologice la copii, „și nu invers”. Planul vizează servicii precum Facebook, Instagram, TikTok, YouTube și ChatGPT, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari privind efectele acestora asupra sănătății și siguranței minorilor, scrie News.ro.

Acces diferit la internet în funcție de vârstă

 

Interdicție totală sub 13 ani: Pentru copiii care nu au împlinit încă vârsta de 13 ani, accesul pe rețelele sociale va fi complet restricționat.  

Conturi speciale controlate de părinți: Copiii cu vârste de 13 și 14 ani vor putea accesa aceste servicii doar prin „conturi introductive” create exclusiv de părinți, care vor deține controlul parental total asupra activității.

Conturi independente: Tinerii își vor putea genera un profil propriu și independent abia după împlinirea vârstei de 15 ani .  

 

Platformele vor trebui să verifice vârsta utilizatorilor

 

Platforme mari precum TikTok, Instagram sau Facebook vor fi obligate din punct de vedere legal să implementeze sisteme stricte și sigure de verificare a vârstei utilizatorilor.  

Companiile vor fi obligate să evite mecanismele concepute pentru a crea dependență și fluxurile de conținut dăunător, să le ofere copiilor modalități simple de raportare a materialelor periculoase și să pună la dispoziția părinților instrumente eficiente de control.

Companiile tehnologice ar urma, de asemenea, să plătească o taxă de supraveghere, din care să fie finanțate autoritățile responsabile de aplicarea și monitorizarea noilor reguli.

Multe dintre marile platforme stabilesc în prezent o vârstă minimă de 13 ani pentru crearea unui cont și susțin că au deja măsuri pentru protejarea utilizatorilor minori.

 

Când ar putea intra în vigoare noile reguli

Planul nu este însă încă lege, iar detaliile se pot modifica înaintea prezentării oficiale. Comisia Europeană va trebui să negocieze forma finală a proiectului cu cele 27 de state membre și Parlamentul European, proces care ar putea dura mai multe luni.

Von der Leyen ar putea anunța primele detalii chiar miercuri, în discursul privind Starea Uniunii Europene.

-Publicitate-

Meteo ANM: Temperaturi peste normal în vest și deficit de ploi în septembrie

vreme caniculară temperaturi
temperaturi-de-vara-in-prima-luna-de-toamna

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis prognoza meteo oficială pentru perioada 14 septembrie – 12 octombrie 2026 . În linii mari, intervalul va fi caracterizat de temperaturi apropiate de normele climatologice , cu o tendință de încălzire în zonele vestice și un deficit temporar de ploi la debutul toamnei. 

 

Săptămâna 14 – 21 septembrie

 

Valorile termice vor fi uşor mai ridicate decât cele specifice perioadei în regiunile vestice şi uşor mai scăzute în cele sud-estice, iar în restul ţării vor fi apropiate de normal.

Regimul pluviometric va fi deficitar în întreaga ţară, cu un deficit mai accentuat în regiunile intracarpatice.

Săptămâna 21 – 28 septembrie

Temperaturile medii se vor situa în jurul celor specifice perioadei în toate regiunile.

Cantităţile de precipitaţii vor fi uşor excedentare în est şi sud-est, iar în restul ţării vor fi apropiate de cele normale.

Săptămâna 28 septembrie – 5 octombrie

Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru această perioadă în întreaga ţară.

Şi regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal în toate regiunile.

Săptămâna 5 – 12 octombrie

Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice perioadei în regiunile vestice, iar în restul ţării vor fi apropiate de normal.

Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă în întreaga ţară.

-Publicitate-

Premiile Emmy 2026. Cine sunt marii câștigători / Recorduri istorice și serialele anului

Foto: Facebook/The 75th Primetime Emmy Awards Live 2024

La gala Premiilor Emmy 2026 , actorii Matthew Rhys și Jean Smart au stabilit recorduri istorice. Matthew Rhys a devenit primul actor din istoria galei care a câștigat două trofee pentru rol principal în aceeași seară, fiind premiat pentru interpretările din „Widow’s Bay” (comedie) și „The Beast in Me” (mini-serie) .

În același timp, Jean Smart a devenit prima femeie care câștigă un premiu Emmy pentru fiecare sezon al unui serial, odată cu trofeul primit pentru sezonul al cincilea din „Hacks”, ajungând la un total de opt premii în carieră.

 

LISTA CÂŞTIGĂTORILOR LA PRINCIPALELE CATEGORII DE LA PREMIILE EMMY 20206:

Cel mai bun serial dramatic – „The Pitt”

Cea mai bună comedie – „Widow’s Bay”

Cea mai bună mini-serie sau antologie: „DTF St. Louis”

Cea mai bună actriţă într-un serial dramatic: Rhea Seehorn, „Pluribus”

Cel mai bun actor într-un serial dramatic: Noah Wyle, „The Pitt”

Cea mai bună actriţă în rol secundar într-un serial dramatic: Allison Janney, „The Diplomat”

Cel mai bun actor în rol secundar într-un serial dramatic: Tom Pelphrey, „Task”

Cea mai bună actriţă într-un serial comedie: Jean Smart, „Hacks”

Cel mai bun actor într-un serial comedie: Matthew Rhys, „Widow’s Bay”

Cea mai bună actriţă în rol secundar într-o comedie: Kate O’Flynn, „Widow’s Bay”

Cel mai bun actor în rol secundar într-o comedie: Stephen Root, „Widow’s Bay”

Cea mai bună actriţă în mini-serie/antologie/film: Sally Field, „Remarkably Bright Creatures”

Cel mai bun actor în mini-serie/antologie/film: Matthew Rhys, „The Beast in Me”.

-Publicitate-

Infrastructură 5 continuă programul de intervenții destinat îmbunătățirii infrastructurii din proximitatea școlilor

Societatea Infrastructură S5 S.A. continuă programul de intervenții destinat îmbunătățirii infrastructurii rutiere și pietonale din proximitatea unităților de învățământ din Sectorul 5!

În acest context, echipele lor au intervenit pe străzile Fochiștilor și Pandele Roșca, aflate în imediata apropiere a Școlii Gimnaziale „Principesa Margareta”, unde au fost identificate zone care necesitau lucrări de reparații locale.

Intervențiile au vizat îmbunătățirea condițiilor de circulație, atât pentru traficul rutier, cât și pentru pietoni, cu o atenție deosebită acordată siguranței elevilor, părinților și cadrelor didactice care tranzitează zilnic această zonă.

Societatea Infrastructură S5 S.A. va continua intervențiile în zonele în care situația din teren impune lucrări de reparații și întreținere, acordând prioritate inclusiv spațiilor din apropierea școlilor și grădinițelor, unde siguranța pietonală și rutieră reprezintă o prioritate.

-Publicitate-

Vasile Blaga desființează scenariul suspendării președintelui: O șopârlă!

Senatorul PNL Vasile Blaga i-a cerut public, luni, președintelui Nicuşor Dan să se hotărască și să desemneze cât mai repede un candidat pentru funcția de prim-ministru . El a precizat că varianta unui guvern tehnocrat de tranziție, propusă de premierul interimar Ilie Bolojan, ar fi fost o soluție acceptabilă asupra căreia partidele ar fi putut cădea de acord, subliniind că prelungirea incertitudinii afectează grav țara.

”Domnia sa a propus un guvern tehnocrat, un guvern de tranziţie şi cred că partidele ar fi putut să cadă de acord asupra unei variante. Domnul preşedinte trebuie să se hotărască, trebuie să nominalizeze cât mai repede un candidat pentru funcţia de premier. Partidele îşi cam ştiu poziţia”, a spus Blaga, el arătând că orice e posibil, şi constituirea unui guvern şi alegeri anticipate, scrie News.ro.

Vasile Blaga a mai spus că această incertitudine nu face bine ţării şi nici partidelor. 

”În primul rând, pentru ţară nu este bine. Şi dacă nu este bine pentru ţara, nu este bine nici pentru PNL. De aceea, noi avem şi acea reţinere în a da, să zic aşa, necondiţionat, puterea PSD-ului, tocmai pentru că toate eforturile care s-au făcut de un an de zile şi cât a plătit poporul ăsta, de un an de zile, vor merge pe apă sâmbetei, în două săptămâni”, a subiniat senatorul liberal.

Acesta a avertizat că instabilitatea politică erodează încrederea electoratului, afirmând că în acest moment „toată lumea scade în sondaje, în afară de un singur partid din Parlament”.

”Nu este bine nici pentru PNL, pentru că şi noi vedem că lucrurile se degradează şi opinia publică, până la urmă, are şi ea limita ei. Toată lumea scade în sondaje, în afară de un partid din Parlament, care cred că şi-a atins şi el limita”, a completat Blaga. 

Senatorul PNL a arătat că scenariile privind o susţinere din partea PNL pentru suspendarea preşedintelor Nicuşor Dan reprezintă doar ”şopârle”. 

”Doamne fereşte, nu a avut nicio astfel de discuţie în Partidul Naţional Liberal şi cred că astea sunt şopârle, ca să folosesc un termen. Dar, că sunt nemulţumiri şi la noi, v-am spus că şi eu aş vrea, azi, mâine, poimâine, până nu pleacă la New York, să facă o desemnare”. a afirmat Blaga. 

-Publicitate-

AEP a virat peste 15 milioane de lei pentru partide în luna septembrie. Câți bani au primit PSD, AUR, PNL și USR

creșteri salariale
cresteri-salariale
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a virat de la bugetul de stat o sumă totală de 15.470.004 lei reprezentând subvențiile acordate partidelor politice pentru luna septembrie 2026 .
Suma distribuită la începutul acestei luni menține valoarea constantă înregistrată și în lunile iulie și august ale acestui an, fondurile fiind împărțite între cele opt formațiuni politice care îndeplinesc criteriile legale de finanțare publică.
Cea mai mare parte din buget a revenit Partidului Social Democrat, urmat de AUR și PNL. Iată distribuția sumelor pentru principalele partide parlamentare:
  • Partidul Social Democrat (PSD): 5.132.818 lei
  • Alianța pentru Unirea Românilor (AUR): 3.035.116 lei
  • Partidul Național Liberal (PNL): 2.794.483 lei
  • Uniunea Salvați România (USR): 1.983.502 lei

 S.O.S România a primit 1.319.399 lei, în timp ce Partidul Oamenilor Tineri (POT) a încasat o subvenţie de 1.063.111 lei.

Subvenţia Partidului Mişcarea Populară (PMP) în luna septembrie este de 72.619 lei, iar Forţa Dreptei a primit 68.956 lei.

În total, valoarea subvenţiei partidelor, în luna septembrie, a ajuns la suma de 15.470.004 lei.

-Publicitate-

Curtea de Conturi: Cum au devalizat guvernele Ciucă și Ciolacu bugetul național pentru a ascunde eșecul fondurilor UE

Foto: Captura video Youtube
Guvernul Ciolacu a plătit peste 675,5 milioane de lei pentru primele cadrelor didactice direct din bugetul național, deși public a susținut că banii provin din fonduri europene nerambursabile. Potrivit unui raport recent al Curții de Conturi, mecanismul de cosmetizare a deficitului a fost preluat de la precedentul executiv condus de Nicolae Ciucă, ambele cabinete înregistrând eronat sumele în contabilitatea publică pentru a ascunde impactul real asupra visteriei statului.

Artificiul financiar din spatele primelor didactice

Auditorii Curții de Conturi au descoperit că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a raportat în mod fictiv sumele destinate primelor de carieră didactică și profesională ca fiind „creanțe din Fonduri Externe Nerambursabile (FEN)”, potrivit G4Media.
În realitate, deoarece proiectele nu îndeplineau criteriile stricte de eligibilitate sau procedurile europene au fost blocate, plățile de sute de milioane de lei au fost făcute integral din banii contribuabililor români. Această manevră a pus o presiune suplimentară uriașă pe deficitul bugetar, contrar discursului politic oficial care lăuda „absorbția record” a banilor de la Bruxelles.

Practică sistemică: De la Executivul Ciucă la Executivul Ciolacu

Raportul instituției de control arată că situația nu reprezintă o eroare izolată, ci o practică sistemică perpetuată de ultimele două formule de guvernare:
  • Guvernul Ciucă a deschis calea acestui mecanism, utilizând credite bugetare interne pentru a acoperi promisiunile financiare făcute sindicatelor din educație în timpul grevei generale.
  • Guvernul Ciolacu a continuat exact aceeași schemă, mascând cheltuielile curente ale statului sub eticheta fondurilor europene, pentru a evita sancțiunile Comisiei Europene privind depășirea țintelor de deficit.

Ce înseamnă acest lucru pentru buget?

Reamintim că România a încheiat 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, calculat pe metodologia ESA, un deficit-record în UE. Și în 2023, când Ciucă a fost premierul guvernului PSD-PNL, deficitul a fost unul semnificativ, de 6.6% din PIB.
Astfel, cele 675 de milioane de lei rămân o gaură definitivă în bugetul național.

Curtea de Conturi a solicitat deja corectarea de urgență a înregistrărilor contabile și restabilirea adevărului bugetar, fapt ce va obliga Ministerul de Finanțe să recunoască oficial o creștere a cheltuielilor interne nete.
-Publicitate-

Dezvăluiri în premieră. Câți angajați avea Securitatea la finalul regimului comunist / situația pe județe

foto - CNSAS
În toamna anului 1988, Securitatea și aparatul de represiune controlat de Nicolae Ceaușescu își consolidau controlul total asupra populației , încercând să înăbușe din fașă orice tentativă de revoltă populară sau opoziție intelectuală. Această mobilizare extremă venea pe fondul unei crize economice și sociale fără precedent, marcată de raționalizarea drastică a alimentelor, cu cozi interminabile și întreruperi zilnice de curent și căldură.
Documentele ultrasecrete extrase de cercetătorii Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS) din dosarul de cabinet al ultimului şef al Securităţii, Iulian Vlad, creează astăzi o imagine clară a măruntaielor Departamentului Securităţii Statului (DSS).
Analiza cuprinde întregul aparat, fiind calculată la un total general de 14.629 de angajaţi (obținut prin însumarea celor 8.760 de angajaţi din aparatul central şi trupele de securitate – cu cei 5.869 de angajaţi ai aparatului teritorial).
în acest total este inclus şi personalul muncitor civil (p.m.c. – aproximativ 1200 de persoane, fără grad militar). Această categorie de personal era încadrată astfel: muncitori calificați și tehnicieni (în atelierele de producție și întreținere a tehnicii operative speciale – reparații echipamente de ascultare, auto, laboratoare foto/chimice), deservire logistică grea (şoferi de transport, personal administrativ pentru clădiri și depozite, specialiști în telecomunicații sau constructori încadrați direct de minister fără grad militar), gospodării anexe, tipografie (personalul care deservea infrastructura extinsă a Ministerului de Interne de pe întreg teritoriul țării), activităţi de secretariat (dactilografe, secretare).

 

Distribuția pe județe. Bucureştiul: Hiper-concentrarea supravegherii 

 

1. Aparatul central al DSS (București) — 6.023 cadre (41,17% din total)
Concentra cel mai puternic nucleu informativ, tehnic și de analiză din țară. Aici erau rulate marile dosare de spionaj, contraspionaj, filaj centralizat și interceptări la nivel național.
Marile concentrări de forțe în București: Direcția a IV-a (Contrainformații Militare) cu un colos de 1.022 de cadre și Unitatea Specială „F” (Filaj) cu 745 de cadre. De asemenea, unitățile de elită precum USLA (Unitatea Specială pentru Luptă Antiteroristă) aveau în Capitală sediul și grosul forțelor (772 de cadre).
2. Trupele de Securitate — 2.737 cadre (18,71% din total)
Aceasta reprezenta componenta militarizată (infanterie, pază obiective speciale, intervenție în caz de revoltă populară). Deși Comandamentul era localizat în București, unitățile (batalioanele și regimentele de trupe de securitate) erau dislocate strategic pe întreg teritoriul țării (București, Cluj, Timișoara, Ploiești etc.) pentru a asigura controlul rapid în caz de criză.
3. Aparatul teritorial (cele 40 de județe + S.M.B.) — 5.869 cadre (40,12% din total)
Asigura controlul informativ direct, „la firul ierbii”, pe întreg teritoriul țării.
Securitatea Municipiului București (S.M.B.): Deși parte din aparatul teritorial, din punct de vedere geografic acționa tot în Capitală. Avea un efectiv masiv de 557 de cadre, fiind de departe cea mai mare unitate teritorială din țară.
Cele 40 de Inspectorate Județene (S.J.): Împarțeau restul de 5.312 cadre. Media per județ era de aproximativ 132 de cadre, forțele fiind adaptate la importanța economică și strategică a regiunii (Constanța, Timiș și Prahova depășeau fiecare 260 de cadre, în timp ce județe mai mici precum Ialomița, Covasna sau Sălaj abia treceau de 70-80 de cadre).

Din punct de vedere operativ, avem următoarea pondere a angajaţilor Securităţii:

· Linia Informații Interne:
Direcția I: Concentra un număr relativ restrâns de cadre, având 103 angajați. Centrul acționa ca nucleu de coordonare, analiză și sinteză a informațiilor politice, sociale și culturale. Menirea Direcţiei I era supravegherea directă a populației sub aspectul conformării ideologice. (Structură teritorială corespondentă – Serviciul I)
· Linia Contrainformații în Sectoarele Economice:
Direcția II: Înregistra un nucleu centralizat de 152 de angajați responsabili de marile obiective economice strategice naționale și ministere. În teritoriu asigura supravegherea informativă directă în fabrici, uzine, combinate, IAS-uri și infrastructură economică regională. (Structură teritorială corespondentă – Serviciul II)
· Linia Contraspionaj:
Direcția III: Avea o pondere ridicată în structura centrală, cumulând 213 angajați dedicați monitorizării reprezentanțelor străine și rețelelor de spionaj extern. (Structură teritorială corespondentă – Serviciul III)
· Linia operativă „T” (Interceptări și ascultări):
Unitatea Specială „T”: Un colos tehnologic de sine stătător la nivel central, operând cu 466 de angajați. La nivel executiv cadrele deserveau direct aparatele locale de ascultare a telefoanelor și control ambiental. (Structură teritorială corespondentă – Serviciul T)
· Linia operativă „F” (Filaj, observație stradală și investigații):
Unitatea Specială „F”: Reprezenta una dintre cele mai mari concentrări logistice de personal din structura centrală a DSS, cu un efectiv de 745 de angajați dedicați capitalei și cazurilor de importanță națională. Cadrele constituiau echipe mobile stradale destinate urmăririi directe a persoanelor considerate periculoase de către regim. (Structură teritorială corespondentă – Serviciul F)
· Linia operativă „S” (controlul corespondenței scrise – scrisori, colete, trimiteri poștale interne și internaționale)
Unitatea Specială „S”: figurează cu un volum semnificativ de personal, fiind o activitate intens centralizată în București – 356 de angajaţi. În teritoriu activitatea de control al corespondenței se desfășura la nivelul fiecărui Inspectorat Județean prin birouri sau compartimente speciale „S”, de regulă amplasate secret în incinta oficiilor poștale județene mari (PTTR).
Situaţia centralizată din cele două tabele urmăreşte, în mod special, personalul feminin existent în DSS la data de 24 septembrie 1988.
În total 2.297 de femei, reprezentând 15,70% din totalul angajaţilor, erau încadrate la acea dată în
Departamentul Securităţii Statului, împărţite astfel:
Aparat central: 954 femei (reprezentând 15,83% din totalul cadrelor centrale).
Trupele de Securitate: 254 femei (reprezentând 9,28% din totalul trupelor).
Structuri teritoriale: 1.089 femei (reprezentând 18,55% din totalul cadrelor din teritoriu).
Ponderea generală de 15,70% demonstrează că, deși femeile dețineau un rol numeric important pe anumite nișe tehnice și administrative (unde depășeau deseori 25-30% din colectiv), la nivel global întregul aparat de Securitate rămânea o structură controlată și operată în proporție de 84,30% de bărbaţi.
Această disproporţie se observă şi în ocuparea de către femei a funcţiilor de conducere în cadrul structurilor DSS.
La nivel național doar 0,95% dintre femeile din Securitate dețineau o funcție de conducere. Restul de 99,05% ocupau funcții de execuție.
În aparatul central, din cele 954 de femei, 11 aveau funcții de conducere, adică 1,15%.
În aparatul teritorial, din cele 1.089 de femei, 11 aveau funcții de conducere, adică 1,01%.
În trupele de securitate, din cele 254 de femei nici una nu deţinea o funcţie de comducere.
În total, în întregul aparat (central, trupe și teritoriu) existau 22 de femei în funcții de conducere (11 la centru și 11 în teritoriu), ceea ce reflectă accesul extrem de redus al femeilor la structurile de decizie din Securitate.
Pe judeţe efectivele Securităţii erau distribuite astfel:
Peste 200 de cadre/ Inspectorat Judeţean de Securitate:
· S.M. București: 557 cadre (58 femei / 499 bărbați) — de departe cea mai mare unitate din țară.
· S.J. Constanța: 285 cadre (50 femei / 235 bărbați) — port strategic, activitate intensă de contraspionaj și control străini.
· S.J. Timiș: 271 cadre (49 femei / 222 bărbați) — județ de frontieră sensibil, puternic monitorizat.
· S.J. Prahova: 261 cadre (39 femei / 222 bărbați) — nucleu industrial masiv (rafinării, extracție petrolieră).
· S.J. Cluj: 251 cadre (45 femei / 206 bărbați) — centru universitar și cultural de importanță regională.
· S.J. Brașov: 212 cadre (34 femei / 178 bărbați) — puternic centru industrial și turistic vizat de regim.
Între 130 – 200 de cadre/ Inspectorat Judeţean de Securitate: județe cu populație semnificativă sau activități economice importante (minerit, industrie grea, zone de graniță):
· S.J. Dolj: 198 cadre (33 femei / 165 bărbați)
· S.J. Hunedoara: 184 cadre (32 femei / 152 bărbați) — Valea Jiului și combinatele metalurgice (zonă de risc greve).
· S.J. Iași: 182 cadre (35 femei / 147 bărbați) — frontieră estică și centru universitar.
· S.J. Bihor: 169 cadre (31 femei / 138 bărbați) — frontieră vestică.
· S.J. Mureș: 165 cadre (27 femei / 138 bărbați)
· S.J. Argeș: 161 cadre (28 femei / 133 bărbați)
· S.J. Suceava: 158 cadre (28 femei / 130 bărbați)
· S.J. Galați: 156 cadre (36 femei / 120 bărbați) — combinatul siderurgic și zonă portuară.
· S.J. Bacău: 156 cadre (29 femei / 127 bărbați)
· S.J. Arad: 154 cadre (26 femei / 128 bărbați) — nod de frontieră vestic rutier și feroviar.
· S.J. Sibiu: 144 cadre (25 femei / 119 bărbați)
· S.J. Maramureș: 134 cadre (23 femei / 111 bărbați)
Între 95 – 129 de cadre/ Inspectorat Judeţean de Securitate:
· S.J. Caraș-Severin: 128 cadre (21 femei / 107 bărbați)
· S.J. Neamț: 122 cadre (22 femei / 100 bărbați)
· S.J. Buzău: 114 cadre (20 femei / 94 bărbați)
· S.J. Dâmbovița: 112 cadre (19 femei / 93 bărbați)
· S.J. Mehedinți: 109 cadre (18 femei / 91 bărbați)
· S.J. Brăila: 108 cadre (22 femei / 86 bărbați)
· S.J. Olt: 106 cadre (18 femei / 88 bărbați)
· S.J. Alba: 105 cadre (21 femei / 84 bărbați)
· S.J. Vâlcea: 104 cadre (19 femei / 85 bărbați)
· S.J. Teleorman: 102 cadre (18 femei / 84 bărbați)
· S.J. Gorj: 98 cadre (17 femei / 81 bărbați)
· S.J. Vaslui: 98 cadre (17 femei / 81 bărbați)
· S.J. Satu Mare: 96 cadre (26 femei / 70 bărbați)
Sub 95 de cadre/ Inspectorat Judeţean de Securitate: aici regăsim în general județe mici ca suprafață/ populație, preponderent agricole sau cu riscuri de securitate considerate minime de către regim:
· S.J. Tulcea: 94 cadre (16 femei / 78 bărbați)
· S.J. Botoșani: 93 cadre (18 femei / 75 bărbați)
· S.J. Vrancea: 91 cadre (16 femei / 75 bărbați)
· S.J. Harghita: 91 cadre (15 femei / 76 bărbați)
· S.J. Bistrița-Năsăud: 82 cadre (16 femei / 66 bărbați)
· S.J. Giurgiu: 81 cadre (14 femei / 67 bărbați)
· S.J. Călărași: 78 cadre (15 femei / 63 bărbați)
· S.J. Ialomița: 76 cadre (13 femei / 63 bărbați)
· S.J. Sălaj: 76 cadre (20 femei / 56 bărbați)
· S.J. Covasna: 73 cadre (12 femei / 61 bărbați) — cel mai mic aparat județean din țară.
-Publicitate-