Soarta premierului israelian Benjamin Netanyahu se află în mâinile unei judecătoare din România, angajată a Curţii Penale Internaţionale (CPI), care judecă cererea de a fi emise mandate de arestare pentru războiul dintre Israel şi Hamas.
Judecătoarea Iulia Motoc din România decide soarta lui Netanyahu
Un complet de trei judecători ai Curţii Penale Internaţionale (CPI) urmează să se pronunţe asupra cererii formulate luni de procurorul-şef al acestei instanţe de emitere a unor mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, a ministrului apărării Yoav Gallant şi a trei lideri principali ai Hamas, pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în Fâşia Gaza, transmite Reuters, citată de Agerpres.
Cererea procurorului va fi înaintată unei camere preliminare, din care fac parte trei magistraţi, respectiv preşedinta completului, Iulia Motoc din România, Maria del Socorro Flores Liera din Mexic şi Reine Alapini-Gansou din Benin.
Camera preliminară nu are un termen limită pentru a se pronunţa asupra cererii procurorului CPI. În cazuri anterioare, hotărârile au fost emise în intervale de puţin mai mult de o lună, până la trei luni.
În cazul în care judecătorii apreciază că există „motive rezonabile” pentru a considera că au fost comise crime de război sau crime împotriva umanităţii în războiul din Fâşia Gaza, atunci vor emite mandatele de arestare cerute de procuror, care vor preciza delictele. Judecătorii au de asemenea puterea de a revizui cererea procurorului şi de a admite numai în parte infracţiunile din motivarea acestuia. Acuzaţiile pot fi de asemenea revizuite şi actualizate ulterior.
Judecătoarea Iulia Motoc, fost reprezentant al României la CEDO şi fost judecător constituţional, a fost aleasă judecător al Curţii Penale Internaţionale la sfârşitul anului trecut.
Israelul consideră „o ruşine istorică” cererea procurorului CPI
Procurorul Karim Khan de la CPI a declarat luni că a cerut emiterea unor mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu şi a ministrului apărării israelian, Yoav Gallant, pentru crime de război şi împotriva umanităţii, precum `înfometarea deliberată a civililor” ca „metodă de război”, „omucidere intenţionată” şi „exterminare şi/sau asasinat”.
Ministrul israelian de externe, Israel Katz, a calificat luni drept o „decizie scandaloasă” cererea procurorului Curţii Penale Internaţionale.
Potrivit ministrului israelian, să ceri mandate împotriva „prim-ministrului şi ministrului apărării al Statului Israel, alături de abominabilii monştri nazişti ai Hamas (…), asasini şi violatori din Hamas” care „comit crime împotriva umanităţii contra fraţilor şi surorilor noastre”, aceasta este un „atac frontal” şi „o ruşine istorică ce va rămâne întipărită în memorie”.
Israelul „va lupta împotriva acestei decizii care urmăreşte înainte de toate să lege mâinile statului Israel şi să-i refuze dreptul la apărare”, adaugă ministrul de externe israelian. „Nicio forţă din lume nu ne va împiedica să recuperăm toate persoanele” răpite de Hamas şi nici „să doborâm regimul de teroare al Hamas”, promite Israel Katz.
CITITI SI – Cine sunt angajații ONU acuzaţi de implicare în atacurile Hamas din Israel
Comentează pe FACEBOOK
