Acasă Blog Pagina 1674

Ce au cerut USR, PMP și UDMR la Cotroceni

Dan Barna a declarat, miercuri, la ieșirea de la consultările de la Cotroceni, că propunerea USR-PLUS pentru funcția de premier este Dacian Cioloș.

”Este nevoie de o colaborare onestă mai largă pentru a scoate România din criză. USR şi-a exprimat dorinţa de a participa la guvernare, cu miniştri, ca să implementăm politicile pe care Alianţa USR-PLUS le susţine în spaţiul public. Premierul desemnat trebuie să aibă ca obiectiv alegerea primarilor în două tururi.  L-am propus pe Dacian Cioloş. Preşedintele a luat act, se va gândi până la finalul zilei. L-am întrebat pe preşedinte pentru planul pentru perioada următoare, nu a oferit o soluţie, a rămas rezervat”, a declarat Barna.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat miercuri, la finalul consultărilor cu preşedintele Klaus Iohannis, că Uniunea susţine un guvern de coaliţie şi nu doreşte alegeri anticipate.

„Cea mai bună soluţie ar fi un guvern politic, un guvern care e mai mult decât un guvern PNL, un guvern minoritar. (…) Nu susţinem ideea unui guvern tehnocrat şi nu credem că un guvern minoritar monocolor ar rezista prea mult”, a arătat el în cadrul unei declaraţii de presă susţinute la Palatul Cotroceni.

PMP l-a propus pe Cristian Diaconescu pentru poziția de premier, în timpul consultărilor cu președintele Klaus Iohannis de la Palatul Cotroceni. Preşedintele partidului, Eugen Tomac, a mai spus că delegația condusă de el a făcut un apel la președinte ca o eventuală viitoare majoritate parlamentară să susțină legile privind alegerea primarilor în două tururi și reducerea numărului de parlamentari la 300. Ambele au trecut de Senat și mai au nevoie de validarea din Camera Deputaților.

-Publicitate-

PSD, fără propunere de premier la consultările cu Iohannis

Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, miercuri, după consultările cu preşedintele Klaus Iohannis, că social-democraţii nu vor vota un guvern minoritar al PNL.

„Noi am spus că dacă se vine cu un prim-ministru şi un guvern în integralitatea sa de specialişti, PSD nu are nimic împotrivă să îl voteze, pe perioada până la alegerile la termen, constituţionale. Asta înseamnă că nu vom vota niciun fel de guvern minoritar al PNL”, a arătat Ciolacu în cadrul unei declaraţii de presă susţinute la Palatul Cotroceni.

Cât despre votarea lui Florin Cîțu ca premier, Ciolacu a precizat că „nici în visele cele mai rele” nu ar vota un executiv condus de acesta.

„De data aceasta, am luat doar doar act de dorinţa preşedintelui şi a Partidului Naţional Liberal de a prelungi această criză. Data trecută am venit cu o soluţie concretă de a opri criza politică. Astăzi ne-am exprimat disponibilitatea de a vota un guvern de specialişti în integralitatea sa sau un guvern de uniune naţională. Ţinând cont că preşedintele României s-a antepronunţat asupra unui guvern de uniune naţională, dar şi de o propunere de prim-ministru din partea PSD, am înştiinţat preşedintele României, astăzi, că nici nu aveam de gând – cum nu am avut de gând nici prima oară – să venim cu o propunere de prim-ministru al PSD. Nici măcar în componenţa guvernului să fie membri ai PSD sau membri Pro România. Decizia preşedintelui şi a PNL a fost de a prelungi această criză”, a mai spus el.

-Publicitate-

Consultări la Cotroceni: PNL susține propunerea lui Iohannis

Preşedintele PNL, premierul interimar Ludovic Orban, a reiterat miercuri că liberalii vor susţine decizia preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la desemnarea noului prim-ministru şi că vor încerca să strângă o majoritate.

„PNL va susţine decizia preşedintelui”, a spus Orban la Palatul Cotroceni, după consultările cu şeful statului.

“Avem încredere în el, între noi și el există un parteneriat pentru România și avem încredere că va lua decizia corectă pe care noi o vom susține. Veți afla la finalul consultărilor decizia președintelui României. Vom încerca să strângem o majoritate. PNL își urmează linia politică, acționează conform legii și Constituției. ”, a mai spus Ludovic Orban.

-Publicitate-

CSAT pe coronavirus: Iohannis anunță măsuri suplimentare

Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, după sedința CSAT pe tema coronavirusului, că nu există niciun caz confirmat în țara noastră, dar autoritățile trebuie să rămână vigilente.

„Până în acest moment când vă vorbesc nu avem niciun caz confirmat de infecție cu acest virus în România. Chiar acum câteva minute am primit și rezultatele din Gorj, care sunt negative, dar nivelul de mobilizare trebuie să rămânp ridicat, ne confurntăm cu o alertă glonală. Toate statele sunt vulnerabile în fața acestu virus, care nu ține cont de granițe. În ședința CSAT s-a arătat că autoritățile din România au luat toate măsurile pentru prevenirea unei epidemii. Guvernul Orban a adoptat prevedere achiziționarea de echipamente necesare„, a declarat Klaus Iohannis.

Totodată, șeful statului șe-a transmis cetățenilor să respecte indicațiile autorităților.

„În ședința CSAT am subliniat nevoia de comunicare eficientă între toate structurile implicate, atât la nivel central, cât și local, informarea permanentă a medicilor de familie, managerilor de spitale. E nevoie de un efort comun și unitar, de aplicare riguroasă și fără abateri a măsurilor de prevenție pentru a proteja cetățenii. Am decis să fie suplimentate măsurile de control pentru identificarea potențialilor bolnavi cu probleme respiratorii la frontiere”, a adăugat Klaus Iohannis.

-Publicitate-

CORONAVIRUS | Arafat: Dacă va fi un caz, nu e epidemie

Toate cele 13 persoane din Gorj care au intrat în contact cu cetățeanul italian diagnosticat cu coronavirus după ce a vizitat România au fost testate și nu sunt infectate cu coronavirus.

Nu avem nicio persoană pozitivă cu coronavirus, a punctat  Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul de Interne.

Și dacă va fi un caz, nu înseamnă că suntem în epidemie, a mai spus șeful DSU. De asemenea, acesta a făcut apel la populație să nu se panicheze.

“Și dacă va fi un caz pozitiv, nu înseamnă că suntem în epidemie. Nu e cazul să se inducă panică. A fost un cetățean bolnav de coronavirus, dar persoanele care au intrat în contact direct nu sunt bolnave”, a punctat secretarul de stat din MAI, Raed Arafat.

Alte 19 persoane din Gorj, care nu au intrat în contact direct cu cetățeanul italian, urmează să fie testate.

În acest moment sunt 69 de persoane în carantină și peste 4.000 izolate la domiciliu. De asemenea, sunt 4.000 de locuri identificate în județe pentru cei care sunt în carantină.

Arafat a mai spus că autoritățile fac demersuri pentru achiziționarea în regim de urgență a altor echipamente de protecție pentru coronavirus.

 

 

 

 

-Publicitate-

Traseul din România al italianului confirmat cu coronavirus

Italianul de 71 de ani, care a vizitat România în perioada 18-22 februarie și a fost confirmat cu coronavirus la Rimini, a intrat în contact cu mai multe persoane. Acesta a vizitat familia soției sale de origine română, dar a întreprins și câteva întâlniri de afaceri.

Din datele obţinute de autorităţi, traseul bărbatului arată astfel:

  • 18 februarie: ora 23,45, bărbatul de 71 de ani, împreună cu fiul său de 10 ani, ajung pe Aeroportul Internaţional Craiova cu o cursă de Bologna
  • de la aeroport, italianul merge la o firmă de închirieri auto din Craiova, unde închiriază o maşină cu care pleacă spre comuna Bâlteni din judeţul Gorj
  • 19 februarie, puţin după miezul nopţii, italianul şi fiul său ajung în satul Peşteana, la socri
  • 19 februarie – italianul îşi lasă copilul la bunici, în Peşteana, iar el pleacă spre Târgu Jiu. Aici locuieşte într-un apartament pe care îl deţine
  • 20 februarie – bărbatul merge la Primăria Drăguţeşti din Gorj pentru a-şi plăti taxele şi impozitele locale
  • 20-21 februarie – are mai multe întâlniri de afaceri, în special în Târgu Jiu
  • 22 februarie – se întoarce la socrii săi, în Peşteana, îşi ia copilul şi pleacă spre Craiova. Aici, predă angajaţilor firmei de închirieri auto maşina şi merge la Aeroportul Internaţional.
  • În jurul orei 14.00 pleacă spre Bologna la bordul unui avion. În Italia, medicii îl consideră suspect de coronavirus.
  • 25 februarie – medicii din Italia confirmă că bărbatul este infectat cu cronavirus. Autorităţile din România intră în alertă. Toate persoanele care au intrat în contact cu bărbatul sunt căutate pentru a fi testate de medici.

Compania aeriană Wizz Air a confirmat, miercuri, că a transportat, pe ruta Craiova- Bologna, un pasager care a fost ulterior diagnosticat cu coronavirus. Este vorba chiar despre acest bărbat.

Wizz Air menționează că avionul a fost scos din uz pentru a fi dezinfectat, iar ruta va fi operată cu o nouă aeronavă.

„Wizz Air confirmă faptul că a fost notificată de către autoritățile sanitare că pe zborul W6 3762 Bologna – Craiova din 18 februarie și pe zborul W6 3761 de la Craiova la Bologna din 22 februarie a existat un pasager ulterior diagnosticat cu Coronavirus. Wizz Air urmează procedurile interne, este în contact cu autoritățile relevante și monitorizează îndeaproape evoluția în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Echipele de mentenanță ale companiei și personalul de la sol au în vigoare ghiduri și proceduri clare, prescrise de autoritățile medicale, spre a fi aplicate pentru alte posibile cazuri similare. Securitatea pasagerilor și a echipajului nostru rămâne prioritatea Wizz Air. (…)Aeronava care a operat zborul afectat a fost scoasă din funcționare cu efect imediat și va fi dezinfectată în conformitate cu reglementările specifice înainte de a reveni la operațiuni”, arată reprezentanții companiei într-un comunicat remis presei.

Italia este cea mai afectată țară europeană de coronavirus, cu 12 morți.

Bilanțul vicitimelor coronavirusului, la nivel mondial, crește de la o zi la alta, depășind, miercuri dimineață, 2.760 de morți.

În România, sunt 26 de persoane în carantină și 2.077 monitorizate la domiciliu.

-Publicitate-

Coronavirus în România: 26 de persoane, în carantină

Ministerul de Interne  a transmis, miercuri, că 26 de persoane sunt în carantină în România, din cauza coronavirusului. Totodată, alte 2077 de persoane sunt monitorizate la domiciliu, iar pentru 32 se analizează probele la Institutul ”Matei Balș”, din Capitală.

”Până în acest moment nu există nici un cetățean român pentru care să fi fost confirmată infectarea cu virusul COVID – 19.

În contextul aplicării măsurilor necesare pentru prevenirea și combaterea infecțiilor cu noul Coronavirus, autoritățile naționale cu responsabilități în gestionarea acestui tip de eveniment monitorizează permanent situația la nivel național și internațional.

În acest moment, 26 de persoane se află în carantină, iar 2.077 de persoane sunt monitorizate la domiciliu. Totodată, sunt în analiză la Institutul Matei Balș 32 de probe prelevate de la persoane care provin din zonele vizitate de cetățeanul italian depistat pozitiv de autoritățile italiene.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 137 de apeluri la numărul unic pentru apeluri de urgență 112 (cele mai multe din București – 44) cu privire la Coronavirus. Le recomandăm cetățenilor să apeleze numărul de urgență doar dacă provin din zonele afectate sau au intrat în contact cu persoane care provin de acolo. Pentru informații utile, le recomandăm cetățenilor să se informeze permanent de pe canalele oficiale ale Ministerului Sănătății, Ministerului de Externe, Ministerului Afacerilor Interne și Departamentului pentru Situații de Urgență.

De asemenea, în cursul zilei de ieri, 25 februarie, au fost înregistrate două dosare penale privind infracţiunea de „zădărnicirea combaterii bolilor”, în cele două cauze fiind cercetate 4 persoane.

Referitor la cetățenii români aflați în zonele afectate din Italia, precizăm că în regiunea Lombardia există aproximativ 200.000 de cetățeni români, iar în regiunea Veneto aproximativ 120.000.

În legătură cu achiziția de echipamente specifice, în această dimineață au fost depuse la Oficiul Național de Achiziții Centralizate, din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, 10 oferte pentru scanere termice, iar negocierile vor fi purtate în cursul acestei zile.”, arată Ministerul de Interne.

-Publicitate-

Se caută PREMIER! Iohannis, consultări cu partidele

Președintele Klaus Iohannis se întâlnește, miercuri, la Palatul Cotroceni cu liderii partidelor parlamentare în vederea desemnării unui alt premier, după ce Ludovic Orban și-a depus mandatul.

Programul consultărilor de la Palatul Cotroceni, miercuri, 26 februarie:

  • Ora 16:00– Partidul Național Liberal (PNL);
  • Ora 16:30– Partidul Social Democrat (PSD);
  • Ora 17:00– Uniunea Salvați România (USR);
  • Ora 17:30– Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR);
  • Ora 18:00 – Partidul Mișcarea Populară (PMP);
  • Ora 18:30– Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE);
  • Ora 19:00– Grupul parlamentar Pro Europa;
  • Ora 19:30– Grupul parlamentar al minorităților naționale

Consultările de la Palatul Cotroceni au loc în contextul în care Ludovic Orban și-a depus, marți, mandatul de premier desemnat, într-o încercare de a debloca situația politică încrâncenată de la București.

„Din cauza PSD, care a boicotat ieri ședința din Parlament, nu s-a putut da un vot pentru un nou guvern. În acest mod, riscăm să intrăm într-un blocaj, iar acesta este ultimul lucru pe care ni-l dorim. De aceea, am acceptat decizia lui Ludovic Orban de a-și depune mandatul de prim-ministru desemnat. În consecință, am convocat consultări cu partidele parlamentare mâine, la ora 16:00, după care voi anunța care sunt concluziile mele. România nu are nevoie de blocaje, România are nevoie să meargă înainte”, declara președintele Iohannis, marți seară, la Cotroceni.

-Publicitate-

Orban: Am depus mandatul pentru reluarea procedurii

PNL nu va face nicio propunere de premier la consultările cu președintele Klaus Iohannis, a anunțat, miercuri, Ludovic Orban, înainte de a merge la Cotroceni.

„Mandatul delegației PNL este foarte clar de a purta discuții cu președintele și decizia Biroului Executiv e foarte clară, va fi de a susține propunerea președintelui. Eu am depus mandatul care mi-a fost încredințat de președinte ca urmare a nerespectării termenului de învestire.

Nu s-a reușit respectarea termenului de învestire din cauza parlamentarilor PSD care au chiulit de la ședință. Am depus mandatul pentru reluarea procedurii”, a declarat Ludovic Orban.

Europarlamentarul Rareș Bogdan, care va face parte din delegația care merge la consultări, alături de Ludovic Orban, Raluca Turcan și Robert Sighiartău, a declarat pentru HotNews.ro că liberalii au încredere în soluția pe care o va oferi președintele.

Consultările de la Palatul Cotroceni au loc în contextul în care Ludovic Orban și-a depus, marți, mandatul de premier desemnat, într-o încercare de a debloca situația politică încrâncenată de la București.

„Din cauza PSD, care a boicotat ieri ședința din Parlament, nu s-a putut da un vot pentru un nou guvern. În acest mod, riscăm să intrăm într-un blocaj, iar acesta este ultimul lucru pe care ni-l dorim. De aceea, am acceptat decizia lui Ludovic Orban de a-și depune mandatul de prim-ministru desemnat. În consecință, am convocat consultări cu partidele parlamentare mâine, la ora 16:00, după care voi anunța care sunt concluziile mele. România nu are nevoie de blocaje, România are nevoie să meargă înainte”, declara președintele Iohannis, marți seară, la Cotroceni.

Programul consultărilor de la Palatul Cotroceni, miercuri, 26 februarie:

  • Ora 16:00– Partidul Național Liberal (PNL);
  • Ora 16:30– Partidul Social Democrat (PSD);
  • Ora 17:00– Uniunea Salvați România (USR);
  • Ora 17:30– Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR);
  • Ora 18:00 – Partidul Mișcarea Populară (PMP);
  • Ora 18:30– Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE);
  • Ora 19:00– Grupul parlamentar Pro Europa;
  • Ora 19:30– Grupul parlamentar al minorităților naționale
-Publicitate-

Câteva gânduri legate de Trianon

Noi, românii, suntem puși uneori în fața unor ceremonii, aniversări, comemorări, celebrări etc., pe care nu știm să le organizăm sau le organizăm prost. De exemplu, serbările Centenarului Marii Uniri, concentrate în anul 2018, nu au fost toate la înălțime, mai ales după ce ne-am bâlbâit cu așa-zisul departament „Centenar”, până când l-am înmormântat fără glorie. Ne putem consola cu faptul că nici alții nu se descurcă mult mai bine cu ceremoniile lor, deși nu știu cât de bună consolare este aceasta. Statul ungar a găsit cu cale să facă din marile înfrângeri situate de-a lungul istoriei sale evenimente importante sau chiar sărbători naționale: epoca modernă a Ungariei începe la 1526, odată cu „catastrofa” de la Mohács; 15 martie 1848 (când s-a decis, între altele „unirea Transilvaniei cu Ungaria) marchează gloria unei revoluții pierdute; 23 octombrie 1956 este ziua altei revoluții înăbușite în sânge, de tancurile sovietice; 4 iunie 1920 este ziua „dezastrului” de la Trianon etc. Faptul aceasta are mare importanță pentru psihologia poporului maghiar, înverșunat luptător fatalist. Aud că anumite organizații cer ca clopotele să bată ferm, preț de 100 de secunde, în 4 iunie 2020, în toate bisericile din Bazinul Carpatic (adică și din Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș), ca să marcheze adâncul doliu din suflete…

Tratatul de la Trianon este prezentat de propaganda maghiară drept „cea mai mare nedreptate istorică făcută de către marile puteri occidentale Ungariei eterne, stăpâna Bazinului Carpatic”. De aceea, mulți maghiari văd în Tratatul de la Trianon momentul destrămării Ungariei, în urma „răpirii” de către marile puteri a „provinciilor sale istorice”, anume Transilvania, Slovacia, Croația etc. Las deoparte faptul că Ungaria nu a mai fost de la finele Evului Mediu (adică din 1541 și până după Primul Război Mondial), o țară independentă, ci a făcut parte din Imperiul Otoman și din Imperiul Habsburgic (devenit, de la 1867, pentru 51 de ani, Austro-Ungar).

Pentru români, cehi, slovaci, polonezi, croați etc., Trianonul are doar importanță secundară, fiindcă, în viziunea acestor popoare, nu marile puteri au creat România Întregită, Cehoslovacia, Croația (în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor), Polonia renăscută, ci chiar popoarele respective, prin elitele lor, în urma mișcărilor de emancipare națională. Pentru aceste popoare, nu Trianonul a hotărât destrămarea imperiilor multinaționale, ci chiar națiunile care nu au mai vrut să trăiască în acele „închisori ale popoarelor”.

Pentru români, supralicitarea importanței Tratatului de la Trianon este contraproductivă, din câteva motive. Unirea provinciilor românești sau doar a Transilvaniei cu România nu s-a făcut în urma Tratatului de la Trianon, ci în urma mișcării de emancipare națională, culminate cu deciziile luate la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia. Tratatul de la Trianon nu a hotărât unirea Transilvaniei cu România, ci doar a consfințit în plan internațional actul înfăptuit de români în 1918. Frontierele României Întregite nu au fost recunoscute doar la Trianon, ci la Saint-Germain (granița noastră de nord-est, cu Polonia), Neuilly-sur-Seine (granița de sud-est, cu Bulgaria; astfel, pentru români, Trianonul este doar un episod juridic, legat de granița noastră de vest (este drept, extrem de importantă), din epopeea Marii Uniri. Nici cehii, slovacii, croații, polonezii și alții nu dau Tratatului de la Trianon importanța pe care o dau ungurii; cu alte cuvinte, românii au aliați care împărtășesc aceeași viziune despre actele de la finele Primului Război Mondial.

În consecință, acțiunile organizate de România la cei o sută de ani trecuți de la semnarea Tratatului de la Trianon, trebuie corelate cu acelea ale țărilor și popoarelor eliberate la 1918 de sub dominația austro-ungară. Este bine ca aceste acțiuni să se refere la recunoașterea internațională ale deciziilor popoarelor, la noua arhitectură europeană de după Marele Război, care nu este decizia Marilor Puteri; marile puteri nu au făcut decât să recunoască actele popoarelor eliberate. Aceste popoare din vecinătatea României au învățat să nu fie la remorca ofensivei ungare, să nu răspundă mereu și punctual provocărilor venite de la Budapesta. Partea ungară urmărește să se întâmple tocmai acest lucru și, din păcate, mulți români cad în această capcană.

Argumentele principale ale Ungariei împotriva Trianonului sunt bazate pe dreptul istoric, pe dreptul sabiei, pe „misiunea civilizatoare a maghiarilor în Bazinul Carpatic”. Argumentele României, Slovaciei, Croației etc. se bazează pe etnia majorității populației, pe decizia majorității populației, pe dreptul popoarelor de a-și hotărî singure soarta (dreptul popoarelor la autodeterminare, susținut și impus de SUA președintelui Woodrow Wilson). În dreptul internațional, nici la 1919-1920 și nici acum, argumentele Ungariei nu au validitate, nu fac parte din arsenalul democrației și nu au fost recunoscute de către comunitatea internațională. Poziția Ungariei este singulară, izolată, pe când poziția României este împărtășită de mai mulți actori în cadrul configurației internaționale.

Deciziile de recunoaștere a noilor state și a celor întregite la 1918 au fost revalidate (în mare măsură) după Al Doilea Război Mondial, apoi la Conferința de la Helsinki (1975) și apoi după căderea Cortinei de Fier. Granița de vest a României cu Ungaria, cu excepția episodului din 1940-1944 (petrecută în timpul unui regim totalitar fascist, condamnat de toate instanțele internaționale), a rămas de un secol neschimbată, fiind considerată expresia relațiilor democratice și a principiilor internaționale de conviețuire pașnică.

Unirea Transilvaniei cu România nu a fost actul unei elite (deși elita l-a votat), ci un act democratic cu caracter plebiscitar: 1228 de delegați, aleși și numiți din partea unităților administrativ-teritoriale, partidelor politice, bisericilor, asociațiilor profesionale, femeilor, studenților etc., au votat la 1 Decembrie 1918 nu doar în numele lor individual, ci și al milioanelor de români care le-au delegat dreptul de vot, prin documente de încredințare, numite „credenționale” (publicate recent, în cele opt volume ale lucrării monumentale numite „Construind Unirea cea Mare”, elaborate de Universitatea „Babeș-Bolyai”). Prin urmare, un vot exprimat la Alba Iulia, este votul a zeci și sute de români. Conform recensămintelor austro-ungare, românii reprezentau majoritatea absolută a Transilvaniei (cu Banatul, Crișana și Maramureșul).

După orice război, oriunde și oricând în lume, au fost învinși și învingători. Întotdeauna, învinșii au fost pedepsiți, iar învingătorii au decis soarta țărilor din zona lor de acțiune. Însă, pentru prima oară în istorie, învingătorii din Primul Război mondial au fost obligați să țină seama, în proporție covârșitoare, de voința popoarelor implicate. Învinșii, ca întotdeauna, au avut frustrările și suferințele lor, dar, în cazul special al poporului maghiar, o parte din elită (cea de extracție nobiliară) a cultivat mentalitatea de victimă obligată să se răzbune.

Prin urmare, tot ceea ce va face România legat de centenarul Trianonului trebuie să fie detașat de contingent, trebuie tratat fără înverșunare și încadrat în contextul general de recunoaștere a noii arhitecturi a Europei prin sistemul de tratate de la Paris (Versailles, Saint Germain, Neuilly-sur-Seine, Trianon și Sèvres) din 1919-1920. România de la 1918 s-a legitimat în lume, iar legitimarea au făcut-o instanțele internaționale de atunci și au repetat-o mereu cele care au urmat, până astăzi. Că nu suntem noi, epigonii, vrednici de această moștenire, lăsată nu de marile puteri, ci de românii vrednici de atunci, aceasta este o altă chestiune. Este, însă, bine să medităm asupra ei și să nu ne întrebăm atât – ca să parafrazez o mare conștiință a lumii – ce ne-a dat nouă țara, cât ce i-am dat noi ei

Ioan-Aurel Pop – Președintele Academiei Române

 

-Publicitate-