Acasă Blog Pagina 3

„Cineva minte”. Cum răspund magistrații cererii lui Nicușor Dan de a aduce dovezi privind abuzurile din Justiție

colaj

Magistrații Sorina Marinaș, Claudiu Sandu și Laurențiu Beșu , alături de fostul judecător Cristi Danileț , au reacționat public după ce președintele României, Nicușor Dan , le-a solicitat dovezi documentate privind abuzurile din sistemul judiciar.

Întrebat de jurnaliști de ce nu a reacționat față de situația magistraților cercetați de Inspecția Judiciară (IJ) după ce au semnalat nereguli în sistem, președintele Nicușor Dan a susținut că nu a primit documente concrete care să ateste aceste abuzuri.
Potrivit HotNews.ro , Nicușor Dan a declarat că fiecare dintre cei trei magistrați menționați de presă (Laurențiu Beșu, Sorina Marinaș și Claudiu Sandu) ar trebui să prezinte extrase din deciziile IJ, din plângerile față de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și justificarea faptului că au dreptate.

Reacțiile magistraților vizați

Judecătoarea Sorina Marinaș (Curtea de Apel Craiova). Aceasta a contrazis direct afirmațiile președintelui printr-o postare pe Facebook, precizând că i-a transmis întregul dosar disciplinar pe 19 octombrie 2026, prin intermediul unui consilier prezidențial. Conform HotNews.ro , magistrata a declarat că fie consilierul nu l-a informat corect pe șeful statului, fie „cineva minte”, adăugând că președintele își golește de conținut atribuția legală dacă nu participă la ședințele plenului CSM pentru a pune aceste probleme pe ordinea de zi.

Procurorul Laurențiu Beșu (fost judecător la Curtea de Apel București). Vizat de o procedură disciplinară după dezvăluirile făcute în documentarul Recorder „Justiție capturată”, Laurențiu Beșu a oferit o reacție scurtă pentru HotNews.ro , declarând că „ar fi foarte multe de spus, dar în final este de necomentat”.

Procurorul Claudiu Sandu (membru CSM). Într-un mesaj publicat pe Facebook procurorul a calificat solicitarea președintelui drept un „nonsens”, arătând că instituțiile chemate să constate abuzurile sunt tocmai cele care le comit. El a subliniat că există deja hotărâri ale CEDO și CJUE care confirmă derapaje din sistemul judiciar românesc și a transmis că nu se simte dator să îi prezinte șefului statului nicio explicație suplimentară.

Fostul judecător Cristi Danileț. Acesta a intervenit în dezbatere prezentând cronologia propriului dosar disciplinar, în care a fost sancționat de CSM și ÎCCJ, dar a câștigat definitiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în 2024 și în Marea Cameră în decembrie 2025. Danileț i-a transmis președintelui pe Facebook că are deja un caz documentat „negru pe alb și indiscutabil”, cu nume, date și instituții implicate.

-Publicitate-

Radiografia fostei Securități: Câte mii de ofițeri, colaboratori și informatori au fost deconspirați oficial în România

foto - CNSAS

Peste 17.100 de foști informatori ai Securității au fost deconspirați în România în ultimii 26 de ani, arată cele mai recente date oficiale prezentate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Pe lângă aceștia, pe platforma instituției figurează în prezent aproape 5.000 de foști ofițeri și subofițeri, precum și peste 1.100 de colaboratori ai poliției politice comuniste, identificați în urma verificărilor legale și a cererilor depuse de cetățeni.

CNSAS explică faptul că, pentru deconspirarea unui informator, trebuie îndeplinite două condiţii esenţiale: să existe dovada că persoana respectivă a transmis informaţii despre petentul care are dreptul legal să solicite verificarea şi să existe certitudinea că atât informaţiile, cât şi numele conspirativ îi pot fi atribuite persoanei respective.

„Deconspirarea nu este o simplă listare a unor nume. Este un proces laborios de căutare a unor informaţii răspândite în toată arhiva şi de coroborare a lor pentru identificarea documentată şi certă a unui informator”, precizează instituţia, într-o postare pe Facebook.

Cercetarea este reluată pentru fiecare persoană identificată, iar volumul documentelor care trebuie consultate poate ajunge la zeci de mii de dosare. Chiar dacă bazele de date electronice au simplificat treptat activitatea, munca de investigare a arhivei a rămas una care presupune verificarea documentelor şi confruntarea informaţiilor.

Arhiva Securităţii, preluată începând din 2006

 

CNSAS a început preluarea arhivei fostei Securităţi în anul 2006, proces care continuă şi în prezent. Documentele au fost introduse treptat în evidenţele electronice, pe măsură ce au fost preluate şi studiate.

Bazele de date sunt în continuă construcţie şi au facilitat activitatea de identificare a informatorilor, însă nu au eliminat necesitatea cercetării documentare. Identitatea unui informator nu poate fi stabilită doar prin găsirea unui nume conspirativ într-un dosar, ci presupune identificarea şi corelarea unor informaţii care să demonstreze fără echivoc cine a fost persoana respectivă.

Activitatea de deconspirare se desfăşoară în cadrul atribuţiilor stabilite prin Legea nr. 293/2008, care reglementează funcţionarea Consiliului. Mandatul instituţiei include informarea opiniei publice, cunoaşterea adevărului istoric şi sprijinirea cercetării ştiinţifice privind rolul Securităţii în instaurarea şi menţinerea regimului comunist în România.

4.920 de ofiţeri şi subofiţeri şi 1.120 de colaboratori, în evidenţele publice

Pe lângă datele privind informatorii identificaţi în urma solicitărilor individuale, CNSAS publică şi două categorii distincte de informaţii referitoare la fostul aparat represiv comunist: lista cadrelor Securităţii şi lista colaboratorilor Securităţii.

La data de 10 noiembrie 2026, pe site-ul instituţiei figurau 4.920 de ofiţeri şi subofiţeri de Securitate şi 1.120 de colaboratori ai Securităţii.

Cele două categorii nu trebuie confundate cu totalul celor 17.104 informatori deconspiraţi. Listele publice au un scop şi un mecanism de includere diferite.

Lista cadrelor Securităţii cuprinde numele ofiţerilor şi subofiţerilor a căror verificare a fost solicitată de persoanele care şi-au exercitat dreptul de acces la propriul dosar, precum şi numele fostelor cadre ale aparatului represiv comunist care deţin în prezent funcţii publice dintre cele prevăzute de articolul 3 din Legea 293/2008.

În cazul foştilor ofiţeri şi subofiţeri care nu mai sunt în viaţă şi care nu mai pot avea calitate procesuală, CNSAS a reţinut datele biografice, gradele şi funcţiile deţinute în structurile Departamentului Securităţii Statului, respectiv ale Consiliului Securităţii Statului, în conformitate cu documentele studiate şi fişele profesionale.

Pentru ofiţerii şi subofiţerii în cazul cărora Consiliul a solicitat instanţelor de contencios administrativ constatarea calităţii de lucrător al Securităţii, în urma încălcării drepturilor fundamentale ale omului, sunt publicate şi acţiunile în constatare. Deciziile definitive ale instanţelor pot fi consultate în forma publicată în Monitorul Oficial, Partea a III-a.

Lista colaboratorilor Securităţii are un alt criteriu de includere. Aceasta cuprinde persoanele care ocupă funcţii sau demnităţi publice prevăzute de articolul 3 din Legea 293/2008 şi pentru care CNSAS a solicitat instanţelor constatarea calităţii de colaborator al Securităţii, în urma transmiterii unor informaţii prin care au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

Prin urmare, numărul de 1.120 nu reprezintă totalul tuturor persoanelor care au colaborat cu Securitatea, ci persoanele care intră în categoria verificărilor şi acţiunilor prevăzute de lege şi care figurează în lista publicată de Consiliu.

Deconspirarea, între accesul la dosare şi recuperarea memoriei istorice

CNSAS pune la dispoziţia specialiştilor, jurnaliştilor şi publicului larg rezultatele investigaţiilor privind organizarea şi funcţionarea aparatului represiv comunist în perioada 1945-1989.

Pe site-ul instituţiei sunt disponibile informaţii despre structurile Departamentului Securităţii Statului şi ale Consiliului Securităţii Statului, precum şi listele cadrelor şi colaboratorilor identificate în urma activităţii Consiliului.

Instituţia precizează că listele vor fi actualizate periodic, astfel încât rezultatele cercetărilor să devină accesibile publicului şi să contribuie la cunoaşterea trecutului recent.

-Publicitate-

Concedieri în masă la STB: Aproape 800 de angajați își pierd locul de muncă / Ce salarii compensatorii primesc

transport 60 85 382
#image_title
Societatea de Transport București (STB) a declanșat etapa finală a planului de restructurare, înmânând miercuri preavize de concediere pentru aproape 800 de angajați. Măsura face parte dintr-o amplă reorganizare menită să salveze compania de la faliment, în contextul unor datorii istorice care depășesc 3 miliarde de lei.
Pe lângă posturile ocupate care urmează să fie desființate, conducerea STB a anunțat eliminarea a încă 919 posturi vacante din organigramă. Astfel, la finalul procesului de restructurare, schema de personal a operatorului de transport din Capitală va rămâne la un total de 8.428 de posturi.
Conducerea societăţii bucureştene de transport public menţionează că STB „traversează o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere financiar”, caracterizată de un volum foarte mare al datoriilor de peste 3 miliarde lei, o pierdere la 10 luni de 765 milioane lei şi o trezorerie netă negativă de 67 milioane lei.

„Fară o optimizare a costurilor cu forţă de munca, care, în prezent, presupune un efort financiar de 1,2 miliarde lei anual, reprezentând 70% din total venituri, STB rişca falimentul”, transmite av. dr. Remus Borza, reprezentantul consorțiului de administratori judiciari format din Euro Insol, Ceres Insolv și Turmac Insolvency. în comunicatul postat pe stb.ro.

Compensații între 20.000 și 40.000 de lei


Angajații vizați de disponibilizări nu vor pleca cu mâna goală, însă sumele sunt mult sub cele negociate anterior în Contractul Colectiv de Muncă. Potrivit oficialilor companiei, salariații concediați vor primi plăți compensatorii cuprinse între 20.000 și 40.000 de lei , valoarea exactă urmând să fie calculată în funcție de vechimea fiecăruia în muncă. Fondul total alocat de municipalitate pentru aceste compensații se ridică la 32 de milioane de lei, iar procedura de concediere colectivă ar urma să se încheie definitiv pe 17 decembrie.

Cine pleacă din companie


Potrivit aceleiaşi surse, concedierea colectivă urmăreşte desfiinţarea unor posturi ce corespund unor meserii redundante. Astfel, se desfiinţează 24 de posturi de curier, 12 de posturi de fochist din 88, 17 posturi de statistician, 4 de posturi de legător manual, 44 de posturi de operator introducere validare date (studii medii) din 145, 13 posturi referent (studii medii). 

De asemenea, concedierea vizează şi reducerea unor posturi aferente unor meserii excesiv reprezentate în organigrama fata de nevoile reale ale cocietăţii. Astfel, se desfiinţează 58 posturi de casier din 374, 28 posturi de economist şi contabil din 293, 37 posturi de sudor din 138, 69 posturi de lăcătuş mecanic din 442, 10 posturi de electrician întreţinere din 166, 16 posturi de mecanic auto din 290, 23 de posturi de repartizor, 7 posturi de consilier juridic din 40, 30 posturi referent de specialistate din 109.

Totodată, adaugă sursa citată, reorganizarea are în vedere şi concedierea unor conducători auto sau vatmani care au avut abateri disciplinare, sunt cercetaţi penal pentru furt de combustibil, au certificat de inaptitudine, au fost depistaţi sub influenta alcoolului, au abuzat de concedii medicale fară a avea un diagnostic medical real, timp în care prestau activităţi pentru terţi (agenţii de turism, companii de transport persoane). 

Astfel, s-au emis: 120 preavize de concediere pentru conducători autobuze şi troleibuze din 3.508 şi 50 preavize de concediere pentru vatmani din 850  de posturi.

„STB pune în circulaţie în fiecare zi în jur de 1.250 de autobuze, troleibuze şi tramvaie, ce sunt deservite de 4.358 de conducători auto şi vatmani. Rezultă că disponibilizarea unui număr de 170 de conducători auto şi vatmani nu afectează programul de transport. Prin măsurile de digitalizare şi eficientizare a activităţii pe care le implementăm în acest moment, vom creste frecvenţa vehiculelor în trafic, cu precădere în orele de vârf, vom reduce timpii de aşteptare în staţii şi vom creşte gradul de confort şi siguranţă ale călătorilor”, precizează sursa citată.

-Publicitate-

Nuclearelectrica: Ambele unități de la Cernavodă vor funcționa la putere nominală începând de vineri, 13 noiembrie

bursei CNE Cernavodă energie electrică
#image_title

Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost reconectată miercuri, 11 noiembrie, la Sistemul Energetic Național (SEN), în timp ce Unitatea 1 urmează să fie reconectată joi, potrivit Nuclearelectrica.

Ambele reactoare de la Cernavodă vor funcționa la putere nominală din 13 noiembrie

Ambele unități ale Centralei Nuclearelectrice Cernavodă vor funcționa la putere nominală începând cu 13 noiembrie și vor asigura împreună aproximativ 20% din necesarul de consum de energie electrică al României, a anunțat Nuclearelectrica.

Unitatea 1 urmează să fie reconectată la Sistemul Energetic Național pe 12 noiembrie, după finalizarea lucrărilor de remediere efectuate de echipele de specialiști ale centralei. Reactorul va ajunge la putere nominală pe 13 noiembrie.

Unitatea 2 a fost conectată la Sistemul Energetic Național pe 11 noiembrie și urmează să atingă puterea nominală pe 12 noiembrie.

Nuclearelectrica a precizat că lucrările de remediere și operațiunile de reconectare s-au desfășurat potrivit procedurilor aplicabile, în condiții de maximă securitate nucleară și fără impact asupra personalului sau mediului înconjurător.

Astfel, de la 13 noiembrie, cele două reactoare vor reveni simultan la capacitatea normală de producție, după perioada în care funcționarea centralei a fost afectată de oprirea unităților. Împreună, acestea acoperă aproximativ o cincime din consumul de energie electrică al României, transmite Digi24.

-Publicitate-

Număr record de produse contrafăcute interceptate în UE, în 2025. Valoarea lor ajunge la 6,3 miliarde de euro

foto - Pixabay.com

Conform datelor publicate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) și Comisia Europeană, valoarea totală a bunurilor falsificate confiscate în anul 2025 a ajuns la 6,3 miliarde de euro. Cifra reprezintă un maxim istoric pentru spațiul comunitar și subliniază presiunea tot mai mare exercitată de comerțul electronic asupra controalelor vamale.

 

UE a reținut un număr record de 196 de milioane de articole contrafăcute, în 2025

 

Potrivit comunicatului publicat de comisia Europeană,  au fost interceptate în total peste 196 de milioane de articole contrafăcute . Acest volum este cu 67% mai mare decât în ​​2024 și cu 29% peste recordul anterior stabilit în 2023 . 

Categorii principale după numărul de articole reținute

  • CD-uri/DVD-uri înregistrate (29,30%)
  • Jucării (19,65%)
  • Etichete, plăcuțe, autocolante (12,82%)
  • Țigări (6,19%)
  • Jocuri (3,88%)
  • Îmbrăcăminte (2,62%)

Bunurile contrafăcute continuă să amenințe siguranța consumatorilor, concurența loială și inovația, se subliniază în raport.

Aceste cifre record evidențiază amploarea și complexitatea încălcării drepturilor de proprietate intelectuală (PI) atât pe piețele fizice, cât și pe cele digitale din întreaga UE. În același timp, raportul arată puterea eforturilor coordonate de aplicare a legii între autoritățile vamale, polițienești și de supraveghere a pieței. 

Un rol cheie pentru vamă

Dacă ne concentrăm asupra autorităților vamale, care se află la frontiera externă a UE și sunt responsabile de reținerea mărfurilor, acestea au reținut aproximativ 42 de milioane de articole la frontieră, cu o valoare estimată la aproape 2 miliarde EUR, un nou record. 

Majoritatea cazurilor de reținere de către autoritățile vamale ale UE au avut loc în trimiteri de mărfuri prin curier expres și poștale, de obicei legate de comerțul electronic. Autoritățile vamale se confruntă cu provocări din ce în ce mai mari din cauza volumului tot mai mare de mărfuri care intră în UE prin intermediul comerțului electronic, combinat cu lanțuri de aprovizionare fragmentate și diverse metode de transport. Acest lucru face ca identificarea și interceptarea mărfurilor contrafăcute să fie din ce în ce mai dificile. 

Reforma vamalăadoptată recent de UEva juca un rol cheie în abordarea acestor provocări prin introducerea unei Autorități Vamale a UE, care va dezvolta și gestiona o Centru de Date Vamale al UE bazat pe date și funcționalitate bazată pe inteligență artificială, pentru a urmări lanțurile de aprovizionare în timp real și a identifica mai rapid transporturile cu risc ridicat .

Tendințe în aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală (PI) la frontierele UE

  • În 2025, autoritățile vamale din 7 state membre au generat 90% din volumul și valoarea mărfurilor contrafăcute reținute: 
  • România, Bulgaria, Italia, Olanda, Germania, Franța și Belgia au reprezentat 90% din volumul total de articole reținute.
  • Spania, Germania, Olanda, Franța, Belgia, Grecia și Polonia au fost responsabile pentru 90% din valoarea totală estimată.
  • China continentală, Hong Kong (China) și Turcia au rămas cele mai importante locuri de proveniență a mărfurilor contrafăcute. 
  • Deși transportul maritim a rămas principalul mod de transport pentru articolele contrafăcute reținute la frontiera UE în ceea ce privește valoarea, transportul rutier l-a depășit pentru prima dată în ceea ce privește numărul de articole reținute. Cu toate acestea, majoritatea cazurilor de reținere de către autoritățile vamale ale UE au avut loc în expedieri de curierat expres și poștale, de obicei legate de comerțul electronic. 
  • Mărcile comerciale au fost cele mai frecvent încălcate drepturi de proprietate intelectuală dintre bunurile reținute, urmate de desene și modele.
  • „Etichetele” și „materialele de ambalare” au rămas importante printre mărfurile reținute de vamă, sugerând în mod fals producerea și/sau asamblarea mărfurilor contrafăcute în UE pentru a eluda reținerea mărfurilor contrafăcute la frontiera UE.

Per ansamblu, raportul subliniază importanța consolidării acțiunilor de aplicare a legii, atât pentru a-i proteja pe cetățeni de produsele potențial periculoase, cât și pentru a proteja industria internă de furtul de proprietate intelectuală. 

-Publicitate-

Nicușor Dan i-a interzis unui jurnalist accesul la Palatul Cotroceni. Reacția reporterului după schimbul de replici din conferința de presă

colaj foto

Jurnalistul de investigații Ovidiu Vanghele, fondatorul Centrului de Investigații Media, a reacționat după ce președintele României, Nicușor Dan, i-a comunicat în direct că îi va fi interzis accesul la evenimentele de la Palatul Cotroceni pe toată durata mandatului prezidențial. Reporterul a transmis că singurul său regret este faptul că nu a reușit să obțină un răspuns la întrebarea adresată șefului statului.

Incidentul a avut loc marți seară, 10 noiembrie, în timpul unei conferințe de presă susținute de președinte. Ovidiu Vanghele i-a cerut lui Nicușor Dan să comenteze votul procurorului general, Cristina Chiriac, în Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) – unde aceasta a votat împotriva sesizării Inspecției Judiciare privind o presupusă ingerință în activitatea unui procuror – și să explice dacă o astfel de poziție este compatibilă cu promisiunile sale privind reformarea justiției.
În loc să ofere un răspuns pe fondul subiectului, președintele Nicușor Dan a schimbat registrul și i-a transmis jurnalistului că nu va mai fi primit la Administrația Prezidențială. Șeful statului și-a motivat decizia invocând presupuse „injurii” pe care Ovidiu Vanghele i le-ar fi adus anterior în spațiul public, precizând că a dat deja dispoziție ca acesta să nu mai primească acces la conferințele de presă de la Cotroceni.
Deși în timpul conferinței jurnalistul a ales să nu intre într-o polemică directă și a primit anunțul zâmbind, el a publicat ulterior o reacție pe pagina sa de Facebook. Ovidiu Vanghele a evitat să comenteze interdicția în sine, concentrându-se pe eșecul de a obține o poziție oficială din partea președintelui.
„Am o singură supărare după această seară: că nu am primit răspuns de la președinte la întrebarea mea, și acest rezultat îmi poate fi imputat, întrucâtva, și mie, că n-am avut prezența de spirit să insist politicos să-mi răspundă. În apărarea mea, am fost, recunosc, uimit de cuvintele președintelui, și asta-mi reproșez, că trebuia să fiu mai bun de-atât.
Întrebarea mea a fost următoarea:
“Vă prezint un fapt: doamna procuror general Cristina Chiriac, numită de dumneavoastră în funcție în 8 aprilie, a votat, acum o lună – o lună și jumătate, dânsa, în secția pentru procurori a CSM din care face parte – e membru de drept acolo – împotriva propunerii ca această secție să sesizeze Inspecția Judiciară pentru ca Inspecția Judiciară să cerceteze o ingerință în actul de justiție – o aparentă ingerință, până la o decizie definitivă – comisă chiar de dânsa. Deci dânsa a votat împotriva propunerii ca dânsa să fie cercetată. Este acest lucru parte din reformarea justiției pe care o propuneați cetățenilor români în campanie acum un an și jumătate?”.
Mi-aș dori să facem cumva să avem noi, cetățenii, un răspuns la această întrebare. Cred că ne-ar ajuta să înțelegem mai mult.
(Scuze tuturor celor cărora nu le-am răspuns după conferință, a sunat telefonu’ meu ca alea de la gară.)”, a transmis jurnalistul Ovidiu Vanghele.
-Publicitate-

Ministrul de Finanțe, despre taxele de anul viitor. „Sunt optimist”

foto - Facebook/Alexandru Nazare

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat, marți, că bugetul nu poate fi o simplă însumare a tuturor nevoilor de finanțare, ci trebuie construit responsabil și suntem conștienți că această țară nu se poate dezvolta fără disciplină fiscală, cu o harababură în investiții.

 

Nazare: 2027, primul an fără Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri – IMCA

Totodată, Nazare a anunțat 2027 va fi primul an fără impozitul minim pe cifra de afaceri, iar Guvernul vrea să renunțe „pe cât posibil”, la toate „taxele toxice”, care descurajează dezvoltarea și investițiile.

‘Am reușit, după niște luni bune de discuții, să obținem o reducere a IMCA (Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri, n.r.) în 2026. Astăzi, la un an distanță, pot să vă spun că 2027 va fi primul an fără IMCA și ne dorim, pe cât posibil, să renunțăm la toate aceste taxe toxice care descurajează dezvoltarea, descurajează investițiile și care ne-au afectat foarte mult în ultimii ani. Dovadă că și creșterea economică a decelerat începând cu anul 2021. Nu vom putea face acest lucru decât dacă ținem sub control cheltuielile. Bugetul nu poate fi o simplă însumare a tuturor nevoilor de finanțare. Bugetul trebuie construit responsabil’, a subliniat Nazare, potrivit Agerpres.

 

Nazare: Această țară nu se poate dezvolta fără disciplină fiscală și cu o harababură în investiții

 

El a precizat că a discutat luni, la Bruxelles, despre proiecțiile pentru 2027 și ipotezele de lucru, astfel încât să poată fi construit un buget realist.

„Am discutat despre stadiul în care suntem, de pregătirea bugetului, proiecțiile pentru 2027, ipotezele de la care plecăm, astfel încât să construim un buget realist care să confirme că România e pe drumul cel bun, că suntem serioși, că suntem consecvenți, că deficitul va fi redus în continuare, conform planului, și că facem acest lucru pentru că am internalizat și că suntem conștienți că această țară nu se poate dezvolta fără disciplină fiscală. Nu se poate dezvolta cu o harababură în investiții. Tot felul de investiții, unele au valoare, unele n-au valoare, unele au factor de multiplicare, unele nu’, a mai afirmat ministrul Finanțelor.

 

Un nou anunț al ministrului de Finanțe despre taxele de anul viitor. „Sunt optimist”

Nazare a insistat că toate mutările fiscale nu vor putea fi făcute „decât dacă ținem sub control cheltuielile.”

Calculele Finanțelor arată că 2026 va fi un an cu o contracție economică de 0,4%, a spus ministrul. „Cu toate acestea, să ştiţi că sunt optimist. Aştept datele de pe trimestru III, ne uităm la performanţa agriculturii şi performanţa în construcţii”, a adăugat el.

-Publicitate-

Fostul deputat PSD Sorin Lazăr, numit președinte al Curții de Conturi

captura video

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a aprobat marți, 10 noiembrie 2026, numirea consilierului de conturi Sorin Lazăr în funcția de președinte al Curții de Conturi . Hotărârea a fost adoptată cu 248 de voturi „pentru”, 54 „împotrivă” și 48 de abțineri.

Propunerea a fost formulată de grupul parlamentar al PSD, prin deputatul Adrian Câciu, potrivit hotnews.

Funcția de președinte al Curții de Conturi a rămas vacantă în iulie 2025, după numirea fostului președinte Mihai Busuioc ca judecător la Curtea Constituțională. De atunci, conducerea instituției fusese asigurată de Mirela Călugăreanu, al cărei mandat de consilier de conturi a ajuns la termen.

 

Cine este Sorin Lazăr
Sorin Lazăr activează ca membru al plenului Curții de Conturi din octombrie 2020, când a fost numit de Parlament pentru un mandat de nouă ani . Anterior, acesta a fost deputat PSD de Buzău în legislatura 2016–2020, activând în Comisia pentru buget, finanțe și bănci, iar între anii 2013 și 2016 a ocupat funcția de vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP).
-Publicitate-

Podiumul celor mai bogați muzicieni are un nou nume: Paul McCartney / Legenda rock intră oficial în topul miliardarilor Forbes

foto - Facebook/Paul McCartney
La vârsta de 84 de ani, legendarul artist britanic Paul McCartney a atins un nou prag istoric în cariera sa impresionantă. Conform celor mai recente estimări publicate de revista Forbes , averea fostului membru al trupei The Beatles a ajuns la 1,4 miliarde de dolari , ceea ce îl plasează oficial pe locul al treilea în topul celor mai bogați muzicieni de pe planetă.
Cu acest rezultat, McCartney este depășit în clasamentul global doar de Jay-Z , liderul detașat cu o avere estimată la 2,8 miliarde de dolari, și de Taylor Swift , care ocupă poziția secundă cu 2,0 miliarde de dolari.

De unde provine averea uriașă a artistului

 
Succesul financiar al lui Sir Paul McCartney nu se bazează doar pe nostalgia fanilor, ci pe o strategie de afaceri extrem de bine pusă la punct de-a lungul a peste șase decenii, scrie digi24.
Principalele surse ale patrimoniului său includ:
    • Drepturile de autor și publishing-ul: Prin intermediul companiei sale, MPL Communications (fondată în 1969), McCartney administrează un catalog vast care cuprinde atât propriile compoziții, cât și piese ale altor artiști celebri. De asemenea, cota sa din drepturile de autor ale trupei The Beatles este evaluată la cel puțin 200 de milioane de dolari, aducându-i venituri anuale de peste 10 milioane de dolari.
    • Participația la Apple Corps: Artistul deține 25% din compania fondată de membrii The Beatles, o participație evaluată în prezent la peste 150 de milioane de dolari.
    • Turneele mondiale: Concertele sale din întreaga lume continuă să umple stadioanele, încasările brute generate de turneele sale de-a lungul timpului depășind pragul de 1 miliard de dolari.
    • Investiții în imobiliare și artă: Pe lângă activele muzicale, McCartney deține un portofoliu imobiliar valoros în Regatul Unit și în zona exclusivistă Hamptons din SUA, precum și o colecție impresionantă de artă, care include lucrări semnate de maeștri precum Pablo Picasso și René Magritte.

Intrarea lui Paul McCartney în topul miliardarilor confirmă statutul său de fenomen cultural și financiar, demonstrând că muzica sa rămâne la fel de relevantă și profitabilă la mai bine de jumătate de secol de la destrămarea trupei The Beatles.
-Publicitate-

Tranzacție-record în România: Rheinmetall a achitat integral 138 de milioane de euro pentru Șantierul Naval Mangalia

foto - economica.net

Gigantul german Rheinmetall, prin subsidiara Rheinmetall Real Estate România SRL, a achitat integral suma de 138.034.320,47 euro (fără TVA) și a semnat contractul de vânzare-cumpărare pentru Șantierul Naval Mangalia.

Aceasta este cea mai mare tranzacție realizată vreodată în România pentru o companie aflată în insolvență sau faliment, fiind confirmată oficial pe 10 noiembrie 2026 de lichidatorul judiciar CITR.

„CITR confirmă o etapă decisivă pentru Şantierul Naval Mangalia: preţul de 138 de milioane de euro a fost achitat integral şi s-a semnat contractul de vânzare-cumpărare. CITR, lichidatorul judiciar al Şantierului Naval Mangalia, anunţă un pas major în procedura de valorificare a activelor şantierului. Pe 9 noiembrie, cumpărătorul a achitat integral preţul de 138.034.320,47 euro, fără TVA, stabilit în urma licitaţiei publice din 9 octombrie. Este cea mai mare tranzacţie realizată vreodată în România pentru o companie aflată în insolvenţă sau faliment”, a transmis CITR.

 

Urmează etapa obținerii tuturor avizelor necesare pentru buna funcționare

 

Persoane la curent cu tranzacţia au declarat pentru News.ro că aceasta a fost făcută sub condiţie, într-un cont escrow. Este vorba de un cont bancar special şi temporar, gestionat de o parte terţă neutră (de obicei o bancă sau un agent autorizat), în care banii sunt depuşi şi blocaţi până la îndeplinirea unor condiţii stricte dintr-un contract.

Condiţia cerută este legată de obţinerea tuturor avizelor necesare pentru buna funcţionare, printre care se numără cel de la Consiliul Concurenţei, Mediu, Apele Române, ITM, ISCIR etc.

CITR, lichidatorul judiciar al Damen Shipyards Mangalia, a anunţat pe 9 octombrie că a vândut şantierul, în urma procedurii de licitaţie, la preţul de 138.034.320,47 milioane de euro, fără TVA. Câştigătorul desemnat a fost Rheinmetall Real Estate România SRL.

-Publicitate-