Acasă Blog Pagina 1620

O firmă austriacă rade plopul din Balta Ialomiței

Continuăm astăzi dezvăluirile cu privire la tăierile de lemn din România și la companiile ce se află în spatele acestei îndeletniciri. Lemnul tăiat pe capete nu pleacă într-adevăr, doar sub formă de buștean de la noi, ci și în alte formule. Adevărul crunt este acela că statul român primește mult prea puțini bani pe acea masă lemnoasă, iar pădurile sunt tăiate pe capete, autorizații fiind eliberate de toate guvernările. Cu ajutorul unor prieteni de încredere ai paginii, am obținut o serie de imagini cu defrișările din deja celebra Baltă a Ialomiței. Este acel loc despre care ministrul mediului, Costel Alexe, spunea că nu este exploatat excesiv.

Priviți filmarea de mai jos, ea a fost făcută ieri, 4 mai, undeva după prânz, la Călărași. Acum câteva zile, aceeași barjă cu împingătorul aferent a mai adus un transport. Marfa vine regulat, în cantități mari. Toate barajele sunt încărcate cu lemn de plop, tăiat din Balta Ialomiței.

Haideți să vedem și cine este beneficierul lemnului cu pricina! Este vorba de societatea Romply Prod SRL, firmă creată în 2002 la Călărași cu scopul de a pune pe picioare o fabrică de prelucrare material lemnos. Firma a folosit cadrul legislativ de la vremea respectivă, trecând drept o investiție directă cu impact semnificativ în economie, susținută de Agenția Română de Investiții Străine. Acționariatul firmei a fost de la bun început unul austriac, prin persoana juridică FB&C Handels, viitor asociat unic. La vremea respectivă ni se vorbea despre o investiție capitală pentru orașul Călărași, fabrica urmând să rezolve și problema unei gropi de gunoi din zonă, deasupra căreia urma să fie amplasată. Autoritățile statului român vedeau deja banii ce vor veni din taxe și impozite și toți își frecau mainile fericiți.

Pe amplasamentul cu pricina s-a lucrat până în 2008, pentru construirea fabricii, apoi compania inițială și-a schimbat numele, devenind Romply Merops SA.

Singurul lucru concret este că fabrica funcționează de peste 10 ani cu motoarele turate. Ați văzut cu toții imaginile de mai sus, cu barjele care aprovizionează constant prelucrătorul de lemn. Acum am să vă rog să stați jos, că urmează partea frumoasă. Iată tabelul cu profitul anual al firmei austriece:

Deci din 2008 încoace, prelucrătorul de lemn pierde bani la greu, în acte. Vorbim de aproape 100 de milioane de lei! Cu toate astea, fabrica lucrează fără să sufere. Vedem că în spatele afacerii există și niște datorii mult mai mari, deci de aici aceste profituri negative. Pe înțelesul tuturor, tot ce produce fabrica din România merge spre acoperirea acelor găuri. Morala e că statul român nu încasează nimic din impozitul pe profit! Nimic nou, așa-i?! Ca să nu fim chiar cârcotași, trebuie spus că statul român a încasat totuși ceva. Acum cca 6 ani, fabrica a fost amendată pentru poluarea brațului Borcea cu adezivii folosiți la fabricarea PAL-ului. Se pare că în sistemul de canalizare a orașului ar fi fost deversate substanțe interzise de tipul coloranților, aracet și alți adezivi.

Am făcut această investigație pentru a susține și teza ministrului Mediului, care spune că lemnul nu pleacă din România. Se pare că mai există și asemenea cazuri. Ce câștig are statul român de pe urma acestor investiții, vă las pe dumneavoastră să apreciați. În plus, aici la final găsiți și o filmare din curtea respectivei fabrici. Stau bine și cu stocurile…

-Publicitate-

Guvernul ia în calcul emiterea de obligațiuni pentru români

Ludovic Orban a declarat că Guvernul se află într-un proces de evaluare a resurselor financiare. Premierul ia în calcul inclusiv emiterea de obligaţiuni pentru cetăţenii români.

„În ceea ce priveşte măsurile economice la care ne gândim, în momentul de faţă suntem într-un proces de evaluare a resurselor financiare pe care le putem accesa în perioada următoare. Nu numai de evaluare, ci şi de implicare activă în creşterea resurselor financiare pe care le putem mobiliza pentru efortul de relansare economică. Sigur, aceste resurse provin din buget, din fonduri europene pe care le avem la dispoziţie. De asemenea, provin din credite care pot fi luate din sistemul financiar bancar din România, credite care pot fi luate de pe piaţa internaţională. De asemenea, intenţionăm să lărgim instrumentul emiterii de obligaţiuni pentru cetăţenii români, care să poată fi cumpărate de cetăţenii români. Astfel încât să oferim un instrument suplimentar de economisire pentru cetăţeni (…), cum sunt titluri de stat, obligaţiuni. Să implicăm cetăţeanul într-un program ‘Români pentru români’, ceva de genul acesta”, a arătat premierul.

-Publicitate-

Ce se schimbă după 15 mai – Anunțul premierului Orban

Eliminarea restricţiilor după data de 15 mai se va face în mod gradual, a anunțat, luni, Ludovic Orban.

El a precizat că pentru fiecare măsură de relaxare va exista o perioadă de 14-15 zile de aşteptare pentru a se vedea efectele.

„Pentru fiecare ridicare de restricţii vom aştepta o perioadă să vedem efectele. Perioada este cam de 15 zile, pentru că 15 zile, 14 zile e perioada în care se manifestă virusul. (…) Orice fel de ridicare de restricţii trebuie să fie însoţită de un set de reguli (…)indiferent că este vorba de activităţi comerciale, că este vorba de centre de beauty – frizerii, coafuri – că este vorba de alte activităţi pentru care se ridică restricţii”, a arătat Orban.

Premierul a adăugat că vor fi impuse şi reguli privind transportul public în mijloacele de transport în comun şi în ce, dar şi cu privire la „activitatea care se desfăşoară în birouri, atât în instituţii publice, cât şi în companii private”.

De asemenea, a precizat că mall-urile, restaurantele și cafenelele rămân închise. Hotelurile nu vor fi sub restricţie după 15 mai.

Deplasarea în afara localităţii va fi permisă pentru anumite categorii de motive, mai spune Orban.

„Deplasări de serviciu, deplasări la rude, deplasările la activităţile agricole, că dacă dăm drumul la alpinism, la deplasări montane înseamnă că se pot duce la munte. Va exista o anumită relaxare şi în ceea ce priveşte deplasarea în afara localităţilor care va creşte cererea şi pe unităţile de cazare”, adaugă el.

„Nu mi-am dorit niciodată să fiu în situaţia, ca premier, să impun restricţii către cetăţenii români. (…) Toate aceste decizii care au dus la restricţii au fost luate numai şi numai pentru a păzi sănătatea românilor”, a mai spus Orban.

 

-Publicitate-

20.000 de cazuri de rujeolă în România / 64 de decese

Întregul sistem medical se concentrează de două luni pe COVID-19. INSP anunță însă că mai sunt și alte probleme, cum ar fi rujeola. Potrivit datelor, la 1 mai 2020, numărul cazurilor de rujeolă din România este de 20.000, din care 64 de decese.

În acest context, Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu și cere măsuri imediate.

”În contextul evoluţiei epidemiei de SARS-Cov-2, Avocatul Poporului reafirmă necesitatea ca autorităţile statului să întreprindă măsuri energice şi în direcţia prevenirii şi combaterii virusului rujeolic, având în vedere gradul de contagiozitate al acestuia”, a transmis, luni Avocatul Poporului, potrivit news.ro.

Rujeola are anual 2 episoade de epidemie, primăvara şi toamna.

De asemenea, UNICEF atrage atenţia că 117 milioane de copii din 37 de ţări ale lumii riscă să nu beneficieze de imunizarea împotriva rujeolei din cauza condiţiilor impuse de epidemia de SARS-COV2.

Avocatul Poporului atrage atenția că neglijarea altor probleme de sănătate ar putea conduce la mai multe pierderi de vieţi omeneşti, decât în cazul Covid-19.

-Publicitate-

PSD, replică pentru Iohannis: E o nebunie!

Șeful interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, susţine că în perioada stării de alertă, Guvernul nu va putea restrânge drepturi fundamentale, acesta fiind atributul Parlamentului.

 ”Starea de alertă nu înseamnă că drepturile fundamentale pot fi limitate printr-o decizie a autorităţilor locale”, a spus Cazanciuc,. potrivit Adevarul.

Restricţia unor drepturi fundamentale se poate face doar prin lege.

„De aceea cred că cineva va trebui să vină în Parlament cu o lege”, a mai spus senatorul social-democrat.

Totodată, el a cerut şefilor de servicii de informaţii spună public dacă declaraţiile lui Klaus Iohannis privind „vânzarea Ardealului” au vreun temei.

„Cer serviciilor să clarifice urgent acest aspect, de o gravitate deosebită. Şefii serviciilor au obligaţia să spună public dacă au informaţii despre faptul că preşedintele  Camerei Deputaţilor ar fi negociat într-o formă sau alta, de „vindere a Ardealului”. Aşa ceva e o nebunie. Aşa ceva e o infracţiune”, a declarat Robert Cazanciuc.

-Publicitate-

Iohannis, un nou atac la PSD pe tema etnicilor maghiari

Klaus Iohannis a reacționat, luni, după ce Senatul a adoptat tacit un proiect de lege problematic iniţiat de UDMR. Este vorba despre impunerea limbii maghiare în localităţile din Transilvania.

Această propunere vine la doar câteva zile după ce proiectul privind Autonomia Ținutului Secuiesc a trecut tacit la Camera Deputaților. așa cum arăta JURNALIST.RO AICI.

”Eu nu am nicio problemă cu persoanele de etnie maghiară. Problema pe care o am este cu politicienii din PSD care, culmea, au încercat să promoveze legislaţie care priveşte autonomia Ţinutului Secuiesc. Este supărător. Au încercat să se scoată şi în scurt timp au introdus legislaţia în Senat, unde au respins-o. Tot în Senat a trecut tacit un cod administrativ în varianta UDMR. Acest Cod prevede obligativitatea limbii maghiare în unele zone din Ardeal. PSD nu poate să spună că nu a şiut, pentru că a trecut de comisiile Senatului, unde PSD a votat ”pentru””, a afirmat Iohannis, potrivut news.ro

Șeful statului a mai spus că PSD este frecvent în situaţia de a promova acte şi legi care vin să ducă la autonomia Ţinutului Secuiesc.

”Nu voi tolera apariţia unor astfel de legi”, a subliniat preşedintele.

 

-Publicitate-

COVID-19. 75.000 de cadre medicale primesc stimulentul de risc

Stimulentul medical va fi plătit unui număr de 75.000 de beneficiari. Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a anunțat, luni, că bugetul este de 120 de milioane de euro.

Este vorba despre cei 500 de euro pe care Klaus Iohannis i-a promis medicilor care luptă cu COVID-19. Banii vor fi decontați de Uniunea Europeană.

„În momentul de faţă, am estimat 75.000 de beneficiari. Ne vom da seama de numărul real al celor care urmează să fie plătiţi abia după ce am plătit stimulentul medical de aprilie”:, a spus Boloș, potrivit Agerpres.

Dacă va fi nevoie se vor lua măsuri de suplimentare a acestor fonduri, spune el.

„Sper să ne putem încadra în acest număr. Dacă acest lucru nu va fi posibil, vom lua măsuri de suplimentare”, afirmă ministrul.

Stimulentul medical vor beneficia trei noi categorii, iar plăţile vor fi efectuate în cursul lunii mai. Este vorba despre asistenţii medicali comunitari, cei care lucrează cu persoanele decedate şi infectate cu Covid-19, respectiv personalul medical care a fost deja infectat cu Covid.

Practic, stimulentul medical ar avea două luni de plată pentru lunile aprilie şi mai.

-Publicitate-

Iohannis: Din 15 mai, stare de alertă. Care sunt restricțiile

Klaus Iohannis a anunțat luni că nu va mai fi prelungită starea de urgență. Președintele a precizat însă că din 15 mai va fi stare de alertă. Acest lucru înseamnă că autoritățile păstrează unele restricții.

”Starea de urgență nu va fi prelungită, nu voi emite un nou decret şi astfel data de 14 mai este ultima zi în care mai avem stare de urgenţă. Din 15 mai, pentru a ţine epidemia sub control, vom intra în stare de alertă. Starea de urgenţă va fi înlocuită de starea de alertă, prevăzută în legislaţia specifică, care arată cum se acţionează în cazul unei epidemii. Situaţia nu s-a îmbunătăţit. Să nu apară impresia că epidemia a trecut. Din păcate, epidemia nu a trecut, am avut şi astăzi peste 300 de persoane care au fost testate pozitiv. În acest fel nu putem să spunem că boala a trecut, dar trebuie să mergem mai departe şi asta se concretizează prin stare de alertă”, a afirmat preşedintele.

Conform preşedintelui, după 15 mai, putem, în principiu, să ne mişcăm în interiorul localităţii, dar fără să exagerăm. Se redeschid cabinetele stomatologice, saloanele de coafură și muzeele.
Deplasările, în esenţă, vor fi retricţionate pentru a pleca din localitate. Vor fi excepţii – interes de serviciu, probleme medicale, sport individual – mers cu bicicleta.  Vor fi interzise întâlnirile cu mai mult de 3 persoane.
”Toate, în condiţii speciale de distanţare şi igienă. Cu toţii vom purta mască de protecţie în spaţii publice închise şi în transportul public în comun. Aceste lucruri rămân obligatorii”, a subliniat Iohannis.
Relaxarea măsurilor  privind deplasările nu se aplică localităţilor în carantină.

 

-Publicitate-

Jocuri de putere în PNL! Rareș Bogdan e scos la tablă

Se tulbură tot mai tare apele în PNL, de când cu pandemia și evaluarea miniștrilor din cabinetul Orban. Astăzi, floarea liberalilor pune la cale o ședință de proporții, al cărei subiect principal vor fi ieșirile “rebele” ale europarlamentarului Rareș Bogdan. Ultima dintre acestea: criticarea ministrului de Externe, despre care a spus că “s-a spălat pe mâini pe tema situației românilor din Diaspora, plecați la muncă pe timp de pandemie”. Întâlnirea greilor din PNL este extrem de bizară, având în vedere că ei îl vor judeca pe prim-vicepreședintele PNL. Poziționarea lui Bogdan a fost însă de multe ori complet antagonică cu cea a președintelui Ludovic Orban și a garniturii sale de miniștri.

Și la ultima întâlnire a liberalilor s-a lăsat cu scântei. Au fost mai multe voci care au criticat cabinetul Orban sau anumiți miniștri, ce nu ar avea soluții economice concrete și ar comunica defectuos. Tot Rareș Bogdan a fost vocea critică principală și atunci. La rîndul său, acesta din urmă a fost lăsat de multe ori în off-side de către partid. El a promis în fața electoratului anumite lucruri, însă acestea s-au întâmplat pe dos, făcându-l să pară ridicol. Cele mai evidente au fost promisiunie legate de tăierea pensiilor speciale și refuzarea intrării în PNL a “cameleonilor politici” de la PSD, ALDE sau ProRomânia. În cazul din urmă, în PNL a apărut o adevărată inflație de înrolări de la ciuma roșie, inclusiv de nume grele precum primarul Mihai Chirica de la Iași sau foștii parlamentari din echipa lui Tăriceanu.

Frustrarea lui Rareș Bogdan poate veni și din aparența că ar fi fost folosit exclusiv în scop electoral, el fiind cooptat în PNL într-un moment greu pentru partid. După ce a ridicat partidul la europarlamentare, acesta a fost tras pe linie moartă și recompensat cu o funcție simbolică în partid, fără vreo putere de decizie. Inclusiv retragerea rușinoasă a lui Florin Câțu din nominalizarea ca Premier a fost aspru criticată de Rareș Bogdan într-o postare pe Facebook. Acesta și-a șters însă textul la scurt timp. Rămâne de văzut dacă influența lui Ludovic Orban în PNL, mai ales din postura de Premier va fi încă o dată antidot pentru potolirea fostului realizator de la Jocuri de Putere.

-Publicitate-

Bilanț COVID-19 – 13.512 / 5.269 persoane vindecate

Alte 349 de cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19 în România. Bilanțul total a ajuns, luni, la 13.512. Dintre aceste persoane, 5.269 s-au vindecat și au fost externate.

Totodată, bilanțul deceselor a ajuns la 803. Majoritatea persoanelor sufereau de multiple comorbidități.

La ATI sunt internate  243 de persoane.

 Grupul de Comunicare Strategică a mai precizat că, la ora actuală, au fost deja prelucrate 199.068 de teste. Dacă 12.830 de cetățeni sunt în carantină instituționalizată, alți 20.085 sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Cele mai multe cazuri de COVID-19 sunt în județul Suceava – 2.964, și București – 1.369.

 

Nr. Crt.                                                                     Județ                                                       Nr. cazuri

1Alba

211

2.Arad

614

3.Argeș

156

4.Bacău

272

5.Bihor

471

6.Bistrița-Năsăud

221

7.Botoșani

517

8.Brașov

492

9.Brăila

25

10.Buzău

41

11.Caraș-Severin

106

12.Călărași

59

13.Cluj

428

14.Constanța

250

15.Covasna

195

16.Dâmbovița

113

17.Dolj

126

18.Galați

422

19.Giurgiu

140

20.Gorj

66

21.Harghita

21

22.Hunedoara

534

23.Ialomița

217

24.Iași

283

25.Ilfov

300

26.Maramureș

75

27.Mehedinți

70

28.Mureș

510

29.Neamț

521

30.Olt

49

31.Prahova

70

32.Satu Mare

52

33.Sălaj

40

34.Sibiu

368

35.Suceava

2.964

36.Teleorman

105

37.Timiș

458

38.Tulcea

55

39.Vaslui

117

40.Vâlcea

23

41.Vrancea

347

42.Mun. București

1.369

43.–

39

                                       TOTAL

13.512

-Publicitate-